Sâmbăta celor adormiți – Moșii de vară

 

Moșii de vară preced sărbătoarea Rusaliilor sau a Pogorârii Sfântului Duh, care are loc la cincizeci de zile de la Învierea Domnului. În această zi de sâmbătă, în toate lăcașurile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire pentru toți cei care au trecut la Domnul.

Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea generală a morţilor o zi liturgică pe săptămână, sâmbăta. În această zi, la unele slujbe (cum este miezonoptica), dar și în unele cărți de cult există cântări și rugăciuni special alcătuite și rânduite pentru pomenirea morților.

S-a ales această zi deoarece fiecare sâmbătă este, de fapt, o imitare a Sâmbetei Mari, a şederii lui Hristos în mormânt. Din punct de vedere teologic, aceasta este ziua în care Mântuitorul a coborât cu sufletul la iad pentru a-i înălța pe cei adormiți. În mod deosebit, două dintre aceste zile de sâmbătă din anul bisericesc sunt dedicate, în toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a morţilor, prin rugăciunile și cântările înscrise în cărțile de rânduială (Triod și Penticostar):

    a) sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a înfricoşătoarei Judecăţi) şi

    b) sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (sâmbăta Rusaliilor).

Aceste două sâmbete poartă denumirea generică de „moși” (prima – Moşii de iarnă, iar cea de-a doua – Moşii de vară), deoarece în aceste zile îi pomenim pe părinţii, moşii şi strămoşii noştri adormiți întru Domnul. În limba greacă, aceste zile se numesc ψυχοσάββατον (Sâmbăta sufletelor), iar în slavonă, Subbota roditelskaia.

În ceea ce privește pomenirea Moşilor de vară, textul liturgic din Penticostar arată faptul că în această zi ne aducem aminte de „creştinii care au adormit în credinţă: părinţi, strămoşi, bunici şi străbuni, fraţi şi prieteni, bogaţi şi săraci, împăraţi şi domni, pe cei de laolaltă şi sihaştri”, pentru toți aceştia rugându-L pe Dumnezeu astfel: „Odihneşte-i, Doamne (...), unde sunt mulţimile tuturor drepţilor şi unde este sălaşul sfinţilor Tăi”.

Alte pasaje din cadrul slujbei din această zi ne mai spun că rugăciunea de pomenire se face și pentru cei care au avut parte de moarte năprasnică: „Pe cei ce au sfârşit sfâşiaţi de fiare, Hristoase, şi pe care peştii i-au înghiţit, pe care cutremurul, surparea pământului ori prăpastia i-au îngropat (…), pe cei ce i-au ucis sabia, cuţitul şi focul, izbitura răutăţilor, despicarea stâncilor şi tâlharii, foametea şi ciuma”, rugându-ne ca Mântuitorul să-i izbăvească pe dânșii „de groaza cea de acolo”.

În sensul acesta, trebuie să știm și că duminică, de Rusalii, în cadrul slujbei Vecerniei, se citesc șapte rugăciuni, dintre care una exprimă clar faptul că păcatele pot fi iertate și după moarte. Este vorba despre cea de-a cincea, a „plecării genunchilor”, care ne arată că rugăciunea Bisericii este atât de puternică și ascultată de Dumnezeu, încât are puterea de a salva sufletele din iad, ale celor care au plecat din viața aceasta nepregătiți sufletește:

„Stăpâne atotțiitorule, Dumnezeule al părinților și Doamne al milei (...), Cel ce măsori anii celor vii și rânduiești ceasul morții, Cel ce duci și scoți din iad (…), Care şi la acest praznic cu totul de­săvârşit şi mântuitor ai binevoit a primi rugăciuni de mijlocire pentru cei ţinuţi în iad (…), auzi-ne pe noi, smeriţii robii Tăi, care ne rugăm Ţie, şi odihneşte sufletele robilor Tăi, celor mai ­înainte adormiţi, în loc luminat, în loc cu verdeaţă, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea; aşază sufletele lor în lăcaşurile drepţilor şi fă-i vrednici de pace şi de iertare”.

Astfel, îi pomenim pe cei adormiți ai noștri în această zi, pentru ca şi ei să se împărtăşească de mângâierea Sfântului Duh Care S-a pogorât la Cincizecime peste Apostoli şi Care îi adună adună în comuniune pe cei înstrăinați sau diferiți unul de altul. Tot în acest sens, liturgistul Badea Cireșanu afirmă că, în această sâmbătă, „Biserica iarăşi pomeneşte pe cei adormiţi pentru că, fiind sărbătoarea pogorârei Sfântului Duh, harul divin să se resfrângă şi asupra sufletelor încărcate cu povara păcatelor şi să le uşureze din munca cea grea a vinovăţiei lor”.

Până astăzi, după datinile strămoșești, în satul românesc se oferă, în sâmbăta Moșilor de vară, colivă sau colaci unși cu miere, dar și vase și căni din lut umplute cu cireșe, vin, apă sau lapte cu orez, folosite numai cu această ocazie și numite „moşoaice”. În Bucovina și în alte zone din țara noastră, pomenile amintite sunt trimise vecinilor încă de la primele ore ale dimineții.

Așadar, credincioşii trebuie să ştie că sunt datori, în această zi, să îi pomenească pe toţi strămoşii şi moşii lor şi pe toţi cei din veac adormiţi, în cadrul slujbei de parastas care se săvârşeşte în toate bisericile, la finalul Sfintei Liturghii.

Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!

Moșii de vară reprezintă una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor adormiți din calendarul ortodox. Această sărbătoare are loc în sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh (Rusalii). În această zi, credincioșii se roagă pentru sufletele strămoșilor, părinților și rudelor trecute la cele veșnice. Tradiția și rânduielile acestei zile includ aspecte specifice:

• Slujba de pomenire: La biserică se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru pomenirea generală a morților
• Pomelnicele: Credincioșii aduc la altar pomelnice în care sunt trecute numele celor adormiți, însoțite de pachete cu alimente și lumânări.
• Pachetele (Milostenia): Tradiția spune că se împart pachete cu mâncare pentru sufletul celor adormiți. Acestea conțin de obicei:
  • Colivă și colaci
  • Vin și fructe de sezon
  • Diverse preparate sau alimente preferate de cei decedați
  • Flori și crenguțe: În unele zone, la morminte se așază crenguțe de tei (simbol al coborârii Duhului Sfânt) și flori, iar lumânările sunt aprinse pe toată durata slujbelor.

Sâmbăta celor adormiți, cunoscută în tradiția populară drept Moșii de vară, este una dintre cele mai importante și emoționante zile de pomenire a celor trecuți la cele veșnice din calendarul creștin-ortodox. Această zi precede Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile)

Semnificația Religioasă

În Biserica Ortodoxă, sâmbăta este o zi dedicată în mod special rugăciunilor pentru cei morți, deoarece aceasta este ziua în care Mântuitorul a stat în mormânt. „Moșii” provin de la strămoși (părinți, moși și strămoși). Prin slujbele oficiate, Biserica se roagă pentru iertarea păcatelor celor adormiți și pentru ca sufletele lor să aibă parte de odihnă și lumină în Împărăția Cerurilor

Tradiții și Obiceiuri

• Participarea la Sfânta Liturghie: Credincioșii merg la biserică pentru a asista la slujbă și la Parastasul pentru pomenirea generală a morților
• Pomelnicele: Se întocmesc din timp pomelnice în care sunt trecute numele celor adormiți din familie, pentru a fi citite de preot la altar. 
• Pregătirea colivei și a vinului: Coliva este alimentul ritualic central, simbolizând Învierea și nemurirea sufletului (boabele de grâu care trebuie să moară pentru a rodi). Pe lângă colivă, se pregătește și un pahar cu vin.
• Pachetele pentru pomană: În această zi se pregătesc pachete cu diverse alimente care se sfințesc la biserică și se împart celor nevoiași, dar și rudelor sau vecinilor. Alimentele variază în funcție de zonă, dar de obicei se împarte colivă, fructe, colaci, brânzeturi, preparate din carne sau dulciuri.
• Îngrijirea mormintelor: Înainte de această zi, mormintele sunt curățate, florile sunt aranjate și se aprind lumânări, ca semn de prețuire și neuitare.
Superstiții populare
• Se spune că în această zi sufletele celor adormiți coboară pe pământ și așteaptă să le fie cinstită memoria prin bucatele pe care le dăm de pomană.
• În unele zone, nu se lucrează în gospodărie (nu se coase, nu se spală haine) pentru a nu atrage mânia celor adormiți.
• Tradiția mai spune că nu este bine să arunci resturile de la masa de pomană; acestea se dau de obicei păsărilor sau animalelor.