✝ Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași 24 Mai

 

Sfânta Mărturisitoare Blandina (Gobjilă), cunoscută ca „Mama Blondina”, a rămas în inimile celor care au cunoscut-o drept o mărturisitoare a lui Hristos din zilele noastre, o pildă vie de jertfelnicie.

Blondina Gobjilă, cunoscută îndeobște ca „mama Blandina”, s-a născut la 24 februarie 1906 în satul Grușenți-Chelmești din Basarabia, într-o familie de preot. Tatăl se numea Zaharia Popovici, iar mama, Serafima. Aceștia mai aveau două fete și un băiat, Blandina fiind cea mai mică dintre toți. Numele îi vine de la Sfânta Muceniță Blandina, care a trăit în secolul al II-lea, în zona Lyonului de astăzi, și a fost martirizată în anul 177 în timpul persecuțiilor lui Marcus Aurelius (161-180). Semnificația numelui, care provine de la latinescul blandus, -a, -um, însemnând „blând, mângâietor, plăcut, fermecător, îmbietor”, descrie foarte bine caracterul pe care ea l-a avut, cât și modul în care a relaționat cu oamenii de-a lungul vieții sale, indiferent de dificultățile întâmpinate.

A primit o educație aleasă, atât morală, cât și intelectuală. Familia de preot în care s-a născut i-a influențat profund educația și personalitatea. Credința, evlavia, dragostea pentru sfintele slujbe, respectul față de aproapele și jertfelnicia sunt virtuți pe care le-a lucrat din fragedă pruncie, până la sfârșitul vieții. De la vârsta de 6 ani participa zilnic la slujbele săvârșite de tatăl ei, citea la strană, cunoștea rânduielile sfintelor slujbe, când era nevoie îl înlocuia pe cântăreț, iar Sfânta Liturghie o cunoștea pe dinafară. Ea a urmat școala generală și gimnaziul, ajungând profesoară pentru clasele I-VII.   

La 27 august 1926, se căsătorește cu Gheorghe Gobjilă, inginer agronom, fiu de preot, cu care a avut un singur fiu, Vladislav-Slavcic. Din acest moment, viața mamei Blandina ar putea fi împărțită în trei etape de câte 15 ani: 1926-1941 sunt ani petrecuți în tihnă și fericire în familie, alături de soț și de băiatul lor; 1941-1956 este perioada în care a fost deportată în Siberia; din 1956 până în 1971, când trece la Domnul, își trăiește anii de libertate la Iași, la Catedrala Mitropolitană, lângă Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Despre prima etapă de 15 ani nu avem foarte multe detalii, punctul culminant al acesteia fiind începutul anului 1941 când, după ce Basarabia a fost anexată URSS, a început o prigoană a regimului împotriva intelectualilor și a familiilor înstărite: în data de 5 mai 1941, soțul a fost arestat, iar în data de 21 iunie, Blandina a fost și ea arestată – principala vină fiind aceea că ar fi vrut să fugă în România, fiind considerată dușman al poporului. În drumul spre Siberia, a fost închisă o perioadă în Kazan, într-o închisoare amenajată în chiar biserica Maicii Domnului din Kazan, transformată astfel în temniță de comuniști. Aici, mama Blandina, urmând învățăturii Mântuitorului Hristos, împreună cu verișoara ei s-au oferit să ducă „parasa” afară și să fie astfel slujitori fraților aflați în suferință 

Fiind încă în închisoarea din Kazan, într-o noapte a visat că la gemulețul mic al celulei a apărut Mântuitorul cu coroana de spini pe cap, răstignit pe Sfânta Cruce. Din cap, în jurul coroanei, şiroia sângele, iar Iisus mişca capul la dreapta şi la stânga, a durere, şi atunci curgea sângele mai mult. Ea a vrut să meargă să-I şteargă rănile, să-I oprească sângele, iar Iisus i-a zis: „Vezi cât sufăr şi Eu pe nedrept, nevinovat!?”. Prin acest vis, mărturisește mama Blandina, Iisus i-a dat linişte, putere, pace şi o mângâiere de nedescris. Acest vis a urmărit-o toţi anii de închisoare şi în Siberia, şi toată viaţa. 

Tot în închisoarea de la Kazan ajunsese și soțul ei cu care, în mod minunat, a reușit să comunice printr-o spărtură în perete. Aici, el era supus unor anchete extrem de brutale, primind lovituri de bocanc în stomac și alte lovituri de o violență crudă. Din ultimele cuvinte pe care le-a adresat acesta mamei Blandina, reiese modul în care ei au trăit până atunci – cu frică de Dumnezeu și grijă pentru o viețuire morală: „Te rog foarte mult, dacă Dumnezeu îţi ajută să te eliberezi, transmite-i copilului nostru dragostea mea, să-i spui că eu, murind nevinovat în chinuri grele, îl rog să fie om de omenie şi cinstit întotdeauna”. 

A urmat și cercetarea mamei Blandina. Gândul cu care ea a mers înaintea anchetatorilor a fost acesta: „Şi vă vor duce înaintea dregătorilor să vă judece, nu vă temeţi ce veţi grăi, căci Duhul Sfânt va vorbi pentru voi...” (cf. Luca 12, 11-12). Și-a făcut semnul Sfintei Cruci și a zis în sinea sa: „Doamne, în mâinile Tale îmi dau viaţa mea” (cf. Luca 23, 46; Faptele Apostolilor 7, 59; Psalmul 30, 5).

De la închisoarea din Kazan a fost mutată la Sfiaj, unde era o clădire a mănăstirii de acolo transformată în temniță. Condițiile fiind dintre cele mai grele, ea s-a îmbolnăvit, tot corpul fiindu-i acoperit cu răni. Aflându-se în această stare nu și-a pierdut credința, ci se încredința că „toate sunt în mâna lui Dumnezeu. Din moarte face viață și invers”. Din cauza lipsurilor și a condițiilor grele, a slăbit de la 96 de kilograme la doar 45. Bolnavă fiind, a primit ajutorul lui Dumnezeu prin mâna unei doctorițe care a tratat-o și care i-a propus să lucreze în spital și să se îngrijească, la rându-i, de cei invalizi. Aici l-a întâlnit pe episcopul catolic de Ismail, Ioan Hondru, de care s-a îngrijit cu multă dragoste, oferindu-i alinare în ultimele sale zile de viață. De la el a luat și ea putere pe mai departe, s-a întărit duhovnicește, ca să poată duce greutățile cu răbdare și mulțumire, văzând că acesta a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate și a încurajat-o, înainte să treacă la Domnul, rugând-o să îl pomenească în rugăciunile ei. Acest fapt arată că ea, deși era neputincioasă, nu a încetat să se roage, chiar dacă de multe ori simțea deznădejdea. În calitate de spălătoreasă la spital, a reușit să se refacă, spune ea, „atât trupește, cât și sufletește”, întărindu-se în credință, lăsând la o parte deznădejdea și sporind în credința că Dumnezeu o va ajuta să treacă peste anii de temniță.

Întrucât s-a dovedit a fi o femeie conștiincioasă și cinstită, a fost numită administrator al bucătăriei. După doi ani, a fost mutată în închisoarea din localitatea Orlovo Rozovo. Aici a fost pusă să lucreze la câmp, dar întrucât nu reușea să țină ritmul cu ceilalți deținuți, șeful lagărului, „un om cu fața blândă și frumoasă, și cu inima bună”, a numit-o bucătăreasă de noapte. Aflată într-o situație dificilă, spune ea, „lucram şi, din când în când, mergeam la cabina bucătarilor, cădeam în genunchi şi ceream ajutorul Maicii Domnului”. 

Într-o zi, la închisoarea „Orlovo Rozovo” au fost aduse 200 de călugărițe de la Mănăstirea Sfântului Ioan de Kronstadt, condamnate pentru propaganda religioasă. De la ele, mama Blandina nădăjduia că va lua mult sprijin moral, duhovnicesc: „În timpul meselor, căutam să fiu împreună cu maicile, căci ele petreceau odihna de după masă în rugăciuni şi cântări duhovniceşti. Cu ele rosteam Acatistul Maicii Domnului, al Mântuitorului şi al Sfântului Ierarh Nicolae, şi de la ele le-am învăţat pe de rost, că ele le ştiau pe dinafară. De multe ori participau, seara, la slujbe lungi, făceau seara, cu preoţii, slujbe lungi, la care veneau deţinuţii din alte lagăre, şi erau rugăciuni mai sincere decât în biserici, căci toţi ascultătorii plângeau în hohote. Se găseau unii din sectorişti de reclamau şefului aceste întruniri religioase şi el le spunea: «Lăsaţi-i în pace, căci atâta au şi ei!».” Când avea puțin timp liber, îl petrecea cu maicile în cântări și rugăciuni.

După multă vreme, a primit vestea că soțul ei a murit de foame în 27 mai 1943. Această veste a făcut-o să își dorească și mai mult moartea, fericindu-l pe soț că a scăpat de chinuri și că s-a săvârșit ca un mucenic. Odată cu această veste, a hotărât să nu se mai căsătorească niciodată, ceea ce a și împlinit.

Pentru că a săvârșit sarcinile primite cu multă atenție și conștiinciozitate, a fost rânduită într-o altă slujbă, aparent mai ușoară, aceea de a lucra într-o fabrică de unt. Dar în lagăr nu poate fi nimic ușor... Avea de procesat singură aproximativ 3.500 de litri de lapte pe zi, cu un program care începea la 3.00 dimineața și se termina la 12.00 noaptea. Acest lucru a epuizat-o, încât s-a îmbolnăvit din nou. După ce și-a revenit, a fost rânduită să conducă un depozit de alimente. Deși erau mari lipsuri acolo și inițial a refuzat, la îndemnul maicilor închise acolo a primit această ascultare, rugându-se neîncetat. Spunea „Maica Domnului, fii cu mine!”. Iar ajutorul l-a și primit.

În curtea depozitului se afla și o creșă. O maică din cele închise acolo i-a propus să boteze copiii, căci așa se cuvine. Și când cea care îi supraveghea nu era acolo, ele au botezat aproximativ 35 de copii cu vârsta de până la un an, spunând Crezul, scufundând copilul în apă de trei ori și rostind formula de botez. 

La 21 iunie 1949 a fost eliberată, după opt ani de chinuri grele. Cu toate acestea, nu i s-a permis să meargă unde dorește, ci a fost dusă, împreună cu alți deținuți eliberați, în Novosibirsk. Aceasta pe motiv că, deși sunt liberi, ei rămân în continuare dușmanii poporului. De aceea, guvernul a decis să îi trimită într-o altă parte a Siberiei, să muncească la colectiv. Au ajuns în Camașova. Duminica și în sărbătorile mari, împreună cu o familie de ruși cu care se împrietenise, mergeau la biserică, undeva la aproximativ 40 de kilometri distanță. 

Viața era foarte grea aici. A avut de suferit multe nedreptăți. Pe lângă faptul că era închisă pe nedrept a doua oară, fără să fie judecată de această dată, era fără speranțe de mai bine și fără vreo nădejde că se va mai putea întoarce acasă, căci semnase un document prin care își asuma de „bunăvoie” să rămână în Siberia până la moarte.

În acest peisaj sumbru, a primit vestea că mama ei dorește să vină în Siberia și să locuiască cu ea. Această veste i-a dat speranță, dar a și îngrijorat-o, întrucât condițiile erau deosebit de grele acolo. Împreună, mamă și fiică, au reușit să se gospodărească, cumpărând cu banii aduși de mama o casă, o vacă și păsări. În micuța lor casă au primit un preot care era și el acolo cu domiciliu forțat și care le-a ajutat în treburile gospodărești. După aproximativ cinci ani, mama Blandinei a trecut la Domnul, la 22 februarie 1955. Pierderea mamei a destabilizat-o puternic. A primit apoi și o telegramă care îi aducea vestea morții unei mătuși din Petigorsk, care o mai ajuta. Odată cu această veste a primit și o scrisoare cu o fotografie în care apărea fiul ei. Acesta o ruga să confirme că este în viață, pentru a demara procedurile de repatriere în România. Acest moment i-a redat dorința de a trăi, a scos-o din întunericul în care se afunda și a renăscut speranța că se va întoarce în România. Astfel, s-a împlinit cuvântul mamei ei care îi spusese că se va întoarce în România și că nu va rămâne singură, ci Maica Domnului o va avea mereu în grijă. Pe 11 iunie 1956, a primit un bilet în care scria: „Prin prezenta, se pune în libertate cetăţeanca Gobjilă Blondina, având voie să plece unde vrea”. În drum spre țară, s-a oprit la Novosibirsk, s-a închinat în catedrala orașului, a participat la slujba din sâmbăta Rusaliilor, și-a umplut sufletul de bucurie și de nădejdea că Dumnezeu este cu ea peste tot și întotdeauna, rugându-se cu lacrimi de recunoștință. A mai rămas acolo încă două zile, a participat la sfintele slujbe și s-a rugat să ajungă cu bine în patria sa. 

După o călătorie lungă și obositoare, a ajuns la Chișinău, iar după ce s-a odihnit, a mers la biserică, spre a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru această binecuvântare, rămânând acolo jumătate de zi. A venit în satul Chișla, până când a primit permisiunea de a veni în România. În duminici și sărbători, mergea la biserică și ajuta la strană, apoi preotul o invita la masă, drept recompensă. 

Pe 15 ianuarie 1957, a primit pașaportul românesc și a pornit spre București, unde o aștepta fiul ei, Vladislav. Nu după multă vreme s-au mutat la Iași, deoarece fiul ei a trebuit să lucreze aici, și au locuit împreună. Mama Blandina mergea zilnic la Sfânta Cuvioasă Parascheva la Mitropolie, avându-le ca ocrotitoare și ajutătoare pe Maica Domnului și Sfânta Parascheva. A stat împreună cu băiatul ei și nora sa timp de un an, căci, într-una dintre zile, nora care era atee și nu suporta faptul că mama Blandina păstra obiceiurile Bisericii, s-a sfătuit cu fiul ei și au pus-o să aleagă, oferindu-i un răgaz de trei zile: „Ori Dumnezeul tău, ori noi!”.

La această propunere păgânească, mama Blandina le-a răspuns pe loc: „Voi mie să nu-mi daţi trei zile ca să-L aleg pe Dumnezeu. Eu pe Dumnezeu Îl am întotdeauna. Eu de orice mă lepăd, dar de Dumnezeu nu mă lepăd! Nu trebuie să mă gândesc trei zile, vă spun acum: dacă nu se poate să fiu şi cu Dumnezeu şi cu voi, atunci Îl aleg pe Dumnezeu”. 

Aceste cuvinte arată dragostea și credința sa față de Dumnezeu, căci nu a stat pe gânduri, ci L-a ales pe Dumnezeu, refuzând, asemenea Mântuitorului, ispita demonică de a se închina vrăjmașului și de a Se lepăda de El, pentru a fi alături de fiu și de noră. Fiul ei, Vladislav, i-a spus că trebuie să se despartă, zicându-i: „Du-te unde vrei!”. Se temea el că, din cauza mamei, își vor pierde pâinea, el și soția fiind ingineri. 

Cu această mare povară a mers la Sfânta Mitropolie și, cu lacrimi amare, s-a rugat la Maica Domnului și la Sfânta Parascheva să nu o lase și să o ajute în această durere imensă a ei. După puțină vreme, a primit o scrisoare de la un unchi al ei din Arad, care o ruga insistent să meargă la ei. Ea a mers la Mitropolie și a mulțumit Domnului, Maicii Sale și Sfintei Parascheva pentru această minune și, luând binecuvântare, a plecat la drum. Aflată la Arad și trebuind să facă mai multe munci grele, a avut un vis în care Sfânta Parascheva i-a zis: „Nu te îngrijora, eu voi fi cu tine!”, și așa a fost, căci a primit ajutor nesperat în activitățile pe care le făcea. Tot acolo a mai trăit o minune săvârșită de Sfântul Dimitrie Basarabov. Spune ea: „Într-o zi, a început să mă doară mâna stângă, dar aşa de tare că nu puteam lucra nimic. N-am spus unchilor mei nimic, dar mereu mă rugam Maicii Domnului să-mi vindece mâna ca să pot lucra, să-i pot ajuta pe bătrâni şi să nu mănânc pâinea degeaba. Într-o noapte, simt că cineva îmi mângâie mâna mea bolnavă. M-am speriat şi am întrebat cine este; am primit răspuns: «Eu sunt Sfântul Dumitru din Bucureşti». Nici astăzi nu mă mai doare mâna aceea. Într-adevăr, eu îl cinstesc foarte mult pe Sfântul Dimitrie Basarabov.” 

După patru luni s-a întors la Iași, unde nu avea „nici casă, nici masă”. Într-o dimineață, venind la ora 6.00 la Mitropolie, diaconul Laurențiu, care era și paraclisier, a rugat-o să îl ajute la treabă. A primit aceasta cu mare plăcere, considerând o cinste să facă curățenie, să șteargă sfintele icoane. Pe toate le făcea voluntar, din dragoste, fără să fie plătită. Părinții de la Catedrală și maicile au primit-o cu bucurie, ea fiind foarte mulțumită că era în fiecare zi în casa Domnului și se mângâia cu slujbele frumoase, având simțământul că este de folos pentru biserică, socotind aceasta drept o minune a Sfintei Parascheva. Duminica și la sărbători mergea la Biserica Frumoasa, unde plângea cu durere greutățile și lipsurile sale. Aici, la Frumoasa, a făcut cunoștință cu o tânără care venea regulat la biserică și care a observat că mama Blandina plângea cu multă durere. A întrebat-o ce necaz are și, după ce i s-a povestit, a invitat-o să vină la ei acasă. Este vorba despre doamna Elena, mama părintelui Mircea Stoleriu. Deși ei stăteau în condiții modeste, au primit-o. Mai târziu, s-au mutat cu toții într-un apartament la bloc, unde condițiile erau mai bune. 

Un alt moment din viața mamei Blandina a fost acela când fiul ei a căutat-o să își ceară iertare pentru gestul pe care îl făcuse, căci la o lună după ce au dat-o afară din casă, el a fost nevoit să își dea demisia din instituția în care lucra. Vladislav i-a spus: „Am văzut că Dumnezeu pe tine te apără şi pe mine mă pedepseşte”. Mama Blandina i-a promis că se va ruga ca Dumnezeu să îl ierte pentru nedreptatea pe care i-o făcuse și să îl ajute să își găsească de lucru. La 10 zile după acest moment, fiul Vladislav a venit la mama sa și i-a mulțumit, căci a fost încadrat în același post din care își dăduse demisia, forțat fiind. Ea s-a rugat și pentru nora sa care nu o suporta, ca să nu se despartă de fiul ei, căci ea lucra la Galați, iar el făcea naveta la Iași. Nu după multă vreme, și ea a trebuit să facă naveta cu serviciul la Iași. Din relatările părintelui Mircea Stoleriu, aceasta stătea tot în casa lor atunci când venea la Iași, mama Blandina oferindu-i nurorii camera ei, iar ea mergând să doarmă în bucătărie. 

Mama Blandina a rămas în casa familiei părintelui Stoleriu, deși fiul și nora au reușit să se așeze financiar. Rugăciunile pe care aceasta le-a făcut le-au adus o fiică, pe nume Irina, pe care, după multe încercări, a botezat-o, cu toate că nora s-a opus, inițial. Din relatările mamei Blandina, fiul ei a reușit să se vindece de o boală grea cu ajutorul Sfintei Parascheva. Chiar medicii care l-au tratat i-au spus: „Domnule inginer, ai pe cineva care se roagă lui Dumnezeu pentru matale!”. El a răspuns: „Da, o am pe mama”. Ei au spus: „Nici nu ne mirăm, numai rugăciunile unei mame pot face astfel de minuni”. 

În anul 1969, mama Blandina s-a îmbolnăvit de cancer, iar medicii i-au făcut mai multe operații. Sfânta Parascheva a vindecat-o și a reușit să își reia rânduiala la Catedrală. Ea și-ar fi dorit să moară de cancer căci, spunea ea, „moartea de cancer e moarte martirică pentru cine poate să îndure durerile”. Apoi a spus: „Nu ştiu de ce de data aceasta nu m-a ascultat Dumnezeu, că I-am cerut să mor de cancer!”.

Nu după multă vreme, în 24 mai 1971, mama Blandina a trecut la Domnul, fiind înmormântată în Cimitirul Eternitatea din Iași, în mormântul familiei Stoleriu. Avea dorința să moară între Paști și Înălțare, ca să i se cânte „Hristos a înviat!”. Și Dumnezeu a rânduit ca să fie așa, căci în data de 26 mai 1971 era Înălțarea Domnului. 

Din scurta prezentare a vieții mamei Blandina, bazată pe cartea „Suferințele mamei Blondina – o martiră a Siberiei”[1], se constată tocmai tăria credinței acestei femei care a pătimit atât de multe lucruri și care, cu suișurile și coborâșurile specifice creșterii duhovnicești, a arătat o statornicie de neclintit și o îndrăzneală sfântă în cele ale lui Dumnezeu. Sămânța cea bună sădită de părinții ei încă din fragedă pruncie, a crescut și a rodit atât de frumos în sufletul și în viața mamei Blandina. Bogăția și sărăcia, liniștea și tulburarea, ușorul și greul, nădejdea și deznădejdea, dragostea și suferința, iertarea și rugăciunea, au împletit o cunună strălucitoare cu care s-a împodobit mama Blandina. Toată această pildă a vieții sale constituie un izvor de inspirație pentru toți cei care au cunoscut-o și doresc să îi cunoască viaţa.

Deși acum nu sunt multe persoane în viață care să mai dea mărturie despre faptele de credință ale mamei Blandina, se cunosc câteva relatări. Cele mai detaliate aparțin părintelui Mircea Stoleriu, alături de familia căruia ea a trăit ani mulți, locuind împreună, după ce aceasta a revenit din Siberia. 

Din smerenie, în cartea menționată, mama Blandina nu a făcut foarte multe referiri la programul ei de rugăciune și la faptele de milostenie pe care le-a săvârșit. Totuși, ar fi fost greu ca cineva, dacă nu ar fi fost o constantă a vieții, să își asume un program și o rânduială asemenea unui monah. În fiecare zi, era la ora 6.00 la Catedrala Mitropolitană, toată ziua lucrând și rugându-se aici. Seara, când ajungea acasă, continua rugăciunea cu familia părintelui Stoleriu, făceau împreună rugăciuni, lecturau din Pateric, cântau cântări bisericești, apoi ea își continua pravila, citind acatiste și făcând Miezonoptica. Prezența ei era una discretă, cu foarte multă bunăcuviință, încercând să nu deranjeze și să contribuie și ea, după putință, la nevoile casei. Atunci când nu se ruga, ea traducea din limba rusă și scria de mână acatiste pe care le oferea preoților din Iași, în special pe cel al sfântului ocrotitor al bisericii la care slujea fiecare. Ea îndrăznise să ceară și primise de la Patriarhia Moscovei un acatistier, o carte mare, care cuprindea acatistele mai multor sfinți, acatiste care nu fuseseră traduse în limba română sau nu erau disponibile pentru cult.

Era gata mereu să ajute, să facă fapte bune, să se îngrijească de cei aflați în nevoie. Participa la hramurile de la bisericile din Iași și, ajutată fiind de un grup de prietene, se ostenea în pregătirea celor necesare pentru buna desfășurare a sărbătorii. Oricând era nevoie de ajutor, ele făceau tot ce se putea. Nu își îngăduia ca ceva să nu se împlinească. Deși atentă să nu supere pe nimeni, se străduia să-i convingă pe preoți să împlinească o anumită lucrare care trebuia făcută. Preasfințitul Irineu numea acest grup de femei „ceata mamei Blondina”. 

La înmormântarea mamei Blandina au fost foarte mulți preoți, aproape toți cei care slujeau în Iași. De asemenea, o mulțime mare de oameni a venit să o petreacă și să se roage pentru sufletul ei, încât nu doar că nu au încăput în Biserica Nicoriță – acolo a avut loc slujba de înmormântare –, ci câteva sute de metri de jur împrejur strada era plină de oameni. La înmormântare a participat și fiul ei, Vladislav, care a spus: „Atâta lume a preţuit-o şi a iubit-o şi eu n-am ştiut să o preţuiesc!... Îmi dau seama că n-am cunoscut-o pe mama – am avut o mamă sfântă”. La predică au vorbit foarte mulți preoți despre ceea ce ea tăinuise până atunci: credința, dragostea, rugăciunea și faptele bune.

Din mărturia doamnei Elena Rambă, soția părintelui Gheorghe Rambă din Bogata de Sus, care a slujit apoi în mai multe parohii din Ardeal, reținem smerenia mamei Blandina, care nu și-a împărtășit aproape nimănui istoria vieții ei. Când părintele Gheorghe a rostit un cuvânt la înmormântarea mamei Blandina, toată biserica era cu ochii în lacrimi, suspinând, căci nu știau cu adevărat câte a pătimit ea. O maică de la pangarul Mitropoliei, căreia mama Blandina i-a dat să îi citească memoriile, și care o necăjea constant, după ce le-a citit, a spus: „De asta nu comentai şi nu ziceai nimic, că erai muceniţă!”

Pe când aceasta trăia, mama Blandina și doamna preoteasă Elena au făcut mai multe pelerinaje împreună, ajungând și la Sihăstria. Acolo, mama Blandina, văzându-l pe părintele Ioanichie Bălan, care atunci era tânăr ca de liceu, i-a spus doamnei Elena: „Uită-te la băiatul ăla, o să ajungă departe” – și așa a și fost.

Deși băiatul mamei Blandina, Vladislav, a făcut-o să sufere foarte mult, dragostea de mamă și credința că acesta se va întoarce la calea cea dreaptă au făcut-o să se roage necontenit pentru el. Înainte de moarte, mama Blandina i-a transmis doamnei Elena câteva cuvinte pentru fiul ei: „Să nu-L uite pe Dumnezeu niciodată şi să-şi crească fiica – pe Irina – în frică şi credinţă de Dumnezeu”. La înmormântare, în hohote de plâns, fiul ei a făgăduit, ridicând ochii spre cer: „Am să am grijă şi am să-i ascult cuvintele!”.

După moartea mamei Blandina, doamna preoteasă Elena a avut mai multe vise despre aceasta. Într-unul dintre ele, l-a visat pe duhovnicul ei, părintele Vasile Gladeon, trecut la Domnul, un părinte îmbunătățit, căruia i-a cerut un sfat duhovnicesc și pe care l-a întrebat despre tanti Blandina dacă a întâlnit-o. El i-a spus: „O... ea este mult mai în față...” Altă dată a visat-o pe mama Blandina care avea un șorț cu multe pâini pe care i le-a dat doamnei Elena ca să aibă, să le fie și lor casa plină. Într-un alt vis, i-a apărut o prietenă care murise în 2010, și care se făcea că se află la malul unei mări. La un moment dat, a văzut-o pe tanti Blandina venind și fără să îi fi spus ceva, o ia pe acea femeie pe deasupra apelor și pleacă.

O mărturie despre credința mamei Blandina ne oferă și maica Maria de la Mănăstirea Galata. Deși nu a cunoscut-o îndeaproape, ele s-au întâlnit adesea la Catedrala Mitropolitană. Despre mama Blandina, maica Maria mărturisește că era o femeie foarte credincioasă. 

Deși a trecut prin foarte multe și grele încercări, mama Blandina nu a cârtit niciodată și nu s-a împotrivit lui Dumnezeu. A asumat aceste suferințe și le-a dus până la capăt, având nădejdea că din toate acestea o va izbăvi Domnul (cf. Psalmul 33). Răspunsul categoric pe care i l-a oferit fiului ei atunci când acesta a pus-o să aleagă între el și Dumnezeu este dovada cea mai grăitoare a credinței ei, căci a împlinit întru totul cuvântul Mântuitorului Hristos, care zice: „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi și Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în Ceruri. Iar de cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, și Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în Ceruri. Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa. Şi duşmanii omului (vor fi) casnicii lui. Cel ce iubește pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubește pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; și cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie, nu este vrednic de Mine.” (Matei 10, 32-38). Cu siguranță, ea a avut în minte aceste cuvinte din Evanghelie, dar și pe cele care făgăduiesc răsplata rânduită de Domnul celor care Îl iubesc pe El: „Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau ţarine, pentru numele Meu, înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică.” (Matei 19, 28-29)

De altfel, într-o întâlnire cu o cunoștință de-a ei care i-a spus: „Tu, Blandina, ar trebui să ţii puţin la prestanţa ta..., chiar ai ajuns să speli pe jos în biserică...?”, aceasta, cu multă durere pentru doamna care îi adresase această întrebare, i-a răspuns: „Nu mă ruşinez niciodată să spăl picioarele Mântuitorului!”. O altă cunoștință a întrebat-o de ce se duce așa de dimineață la biserică. Ea i-a răspuns: „Cum să nu mă duc, când Dumnezeu îmi dă aşa mare binecuvântare? Dacă ai şti ce miresme îmi dă Dumnezeu atunci când se deschide uşa bisericii! Un miros atât de dulce şi de neasemuit cu nimic din lume...”.

Putem mărturisi despre mama Blandina, fără să greșim, că a păstrat mereu în sufletul ei cuvintele Sfintelor Scripturi și le-a împlinit, pe cât i-a stat în putință, fără să se rușineze vreo clipă de credința ei. Ortodoxia credinței mamei Blandina este validată de ortopraxie – adică de atitudini și fapte spre slava lui Dumnezeu și ajutorarea semenilor. 

Ea este un simbol al suferinței românilor deportați și al rezistenței prin credință.Deși nu a murit ca un martir din vremurile de altădată (ucis pentru credință), viața ei a fost un adevărat martiriu. A fost deportată în Siberia, unde a îndurat frigul, foametea, umilințele și munca forțată, dar nu și-a pierdut credința ci, dimpotrivă, s-a întărit în rugăciune. Chiar dacă a fost persecutată, nu a avut resentimente față de torționari. Și-a trăit viața în smerenie, rugându-se pentru toți, inclusiv pentru cei care au chinuit-o. După eliberare, Blandina Gobjilă a trăit în modestie extremă, dedicându-se Bisericii. Era prezentă zilnic la slujbe, făcea curățenie în biserică și își petrecea viața în rugăciune. Prezența acelei mulțimi mari de oameni la înmormântare arată cât de iubită și apreciată era ea în comunitate. Probabil mulți au continuat să o pomenească și să o considere un model de sfințenie, fiind trecută în pomelnicul familiilor lor.

Întreaga viață a mamei Blandina a fost una plină de fapte minunate. Că a reușit să își păstreze credința nealterată, acesta este rezultatul rugăciunii ei necontenite. Că a reușit să își salveze sufletul, chiar dacă trupul era de multe ori aproape omorât, este iarăși o minune a lui Dumnezeu, săvârșită ca răspuns la credința și osteneala ei duhovnicească. Cu siguranță, cei care o vor cunoaște și vor înălța rugăciuni pentru, dar și către mama Blandina, ca să îi ceară ajutorul, vor primi răspuns. Căci Dumnezeu rânduiește o vreme pentru fiecare dintre sfinții Săi ca să fie cunoscuți și cinstiți după cuviință.

[1] *** Suferințele mamei Blondina (1906-1971), o martiră a Siberiei, ediția a treia, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010.

Acatistul Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)Condacul 1

Pe cea slăvită de Hristos pentru răbdare, pe ocrotitoarea milostivă a Iașilor, pe mărturisitoarea dreptei credințe, pe cinstita lucrătoare a virtuților și mângâierea cea caldă a prigoniților, să o cinstim cântând: Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Icosul 1

Ales chip al blândeții și oamenilor mângâietoare te-ai arătat, împlinind, prin viața ta, chemarea numelui primit la botez, și, ca o mamă, cu dragoste ai slujit tuturor, pentru care te fericim, zicând:
Bucură-te, fiică a rugăciunii;
Bucură-te, purtătoare a înțelepciunii;
Bucură-te, din tată cucernic rodire;
Bucură-te, din mamă cinstită odrăslire;
Bucură-te, floare aleasă răsărită în pământ românesc;
Bucură-te, pom roditor plin de virtuți ce se vădesc;
Bucură-te, ceea ce din tinerețe pe Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, prin care amăgirile diavolului s-au biruit;
Bucură-te, a adevărului ostenitoare;
Bucură-te, a minciunilor risipitoare;
Bucură-te, cuget curat al încercării;
Bucură-te, vas ales al răbdării;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 2

Buna slujire a părintelui tău în biserica slavei dumnezeiești având-o lumină pe calea vieții și dragostea sfintelor slujbe în inima ta primind, te-ai deprins a cânta cu evlavie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Casa părinților tăi părăsind, Sfântă Blandina, însoțindu-te prin taina nunții, în frica Domnului ai viețuit, biserică făcându-ți casa, iar trupul tău altar de jertfă, pentru care, cinstind ale tale osteneli, grăim ție:
Bucură-te, roadă a Duhului;
Bucură-te, lăcaș al Cuvântului;
Bucură-te, în necazuri sprijinitoare;
Bucură-te, neînfricată mărturisitoare;
Bucură-te, că Domnul, pe cale, bun sprijin ți-a dat;
Bucură-te, că și soțul tău calea credinței a urmat;
Bucură-te, a familiilor caldă ocrotitoare;
Bucură-te, a bolnavilor grabnic ajutătoare;
Bucură-te, că pruncilor luminătoare ai fost;
Bucură-te, că i-ai învățat al vieții bun rost;
Bucură-te, mângâiere a fiului tău;
Bucură-te, că l-ai crescut în frica lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 3

Deopotrivă cu Dreptul Iov te socotim, că pacea statornică a familiei ai văzut-o încercată și buna ei roadă dureros sfărâmată; deci, purtând crucea pribegiei și a suferinței, te-ai arătat mărturisitoare, cântând din inimă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Edenul dorind, ai răbdat cu bărbăție chinurile de la necredincioși, păstrând neclintită rădăcina nădejdii în inima ta; astfel, floarea credinței, greu încercată, nestricată a rămas în viforul prigoanei, iar noi, minunându-ne, îți cântăm:
Bucură-te, chip al blândeții;
Bucură-te, liman al nerăutății;
Bucură-te, a celor prigoniți păzitoare;
Bucură-te, a celor zdrobiți ajutătoare;
Bucură-te, lumină în întunericul suferinței;
Bucură-te, cea biruitoare prin puterea credinței;
Bucură-te, suflet neînfricoșat de prigoana pornită;
Bucură-te, că pentru Hristos ai îndurat chinuire cumplită;
Bucură-te, următoare a smereniei Domnului;
Bucură-te, rușinare a semeției diavolului;
Bucură-te, pildă de creștinească răbdare;
Bucură-te, a celor în primejdie slujitoare;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 4

Fiind în orașul Kazan, în chip minunat ți S-a arătat în temniță Domnul Hristos răstignit, iar glasul Lui blând ți-a adus mângâiere și nădejde în vremuri de încercare. Deci, primind încredințare de la Dumnezeu, cu mulțumire Îl lăudai, zicând: Aliluia!

Icosul 4

Greu ai pătimit și ai răbdat multe încercări pentru credința în Hristos, iar suferința ta cruntă avea să adauge trudă la trudă, dar ai primit slăvite cununi din cer; pentru aceasta, cinstind mărturisirea ta, îți cântăm:
Bucură-te, stâlp al jertfelniciei;
Bucură-te, făclie a veșniciei;
Bucură-te, izvor de statornicie;
Bucură-te, a minții încercată trezvie;
Bucură-te, floare înmiresmată crescută sub cruce;
Bucură-te, sprijin nebiruit la ceas de răscruce;
Bucură-te, a Evangheliei mărturisitoare;
Bucură-te, a oamenilor mângâietoare;
Bucură-te, nădejde biruitoare;
Bucură-te, a celor încercați alinare;
Bucură-te, dăscălița îndreptării;
Bucură-te, învățătoarea iertării;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 5

Hulă și grele chinuri ai pătimit pe cale de la slujitorii minciunii; dar tu, Sfântă, te-ai arătat ca un miel fără de glas, biruind toată nedreptatea prin Hristos, pe Care L-ai iubit și Căruia, dimpreună cu tine, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 5

Iubirea de vrăjmași, în temniță, ți-a fost jertfă bine-primită înaintea Stăpânului, viața ta îndemnând pe mulți la pocăință, că, luând jugul cel bun, prin smerenie, ai aflat odihnă inimii tale, iar noi, cu evlavie cinstindu-te, îți grăim așa:
Bucură-te, cea greu încercată;
Bucură-te, viață neîntinată;
Bucură-te, a soților mult folositoare;
Bucură-te, a pruncilor ajutătoare;
Bucură-te, alăută a Duhului ce aduni pe cei duhovnicești;
Bucură-te, că pe cei potrivnici, prin smerenie îi risipești;
Bucură-te, a celor ce flămânzesc, hrană cerească;
Bucură-te, a celor goi, îmbrăcăminte nepământească;
Bucură-te, în suferințe pildă de adâncă răbdare;
Bucură-te, în boli grabnică mângâietoare;
Bucură-te, a adevărului slujitoare;
Bucură-te, a amăgirii rușinare;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 6

În creșa din lagăr dreapta credință ai mărturisit și, în taină, ajutată de maicile din temniță, mulțime de prunci ai botezat; de aceea, cinstind curajul tău mărturisitor, fericită Blandina, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Jertfindu-te în temniță, de gerul Siberiei ai suferit, o, binecuvântată mărturisitoare a lui Hristos, iar mama ta văduvă, venind la tine, ți-a fost întărire și ajutor; deci noi, privind spre a ta slujire, cu bună credință îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, fiică binecinstitoare;
Bucură-te, a maicii tale ocrotitoare;
Bucură-te, că înmoi inimile împietrite;
Bucură-te, că dăruiești mângâieri negrăite;
Bucură-te, trandafir ce ai înflorit în viforul Siberiei;
Bucură-te, odor de mare preț al Basarabiei;
Bucură-te, că răspândești pace în tulburare;
Bucură-te, că prin răbdare aduci înseninare;
Bucură-te, dăruitoare a milelor cerești;
Bucură-te, stricătoare a curselor diavolești;
Bucură-te, a durerii cunoscătoare;
Bucură-te, din întristare izbăvitoare;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 7

Lucrându-ți mântuirea, cincisprezece ani ai trudit în sânul familiei, apoi cincisprezece ani ai pribegit în Siberia, iar mai apoi, venind în patria ta, cincisprezece ani în biserica Domnului neîntrerupt ai slujit, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul 7

Mult ai dorit să-i slujești Sfintei Parascheva, iar Domnul te-a ajutat, cunoscând gândul tău bun, că, venind în cetatea Iașilor, ai strălucit prin ale tale virtuți, multora făcându-te temei de îndreptare, iar noi, cunoscând lucrarea ta duhovnicească, te cinstim cu laude ca acestea:
Bucură-te, plinitoare a poruncilor;
Bucură-te, ajutătoare a săracilor;
Bucură-te, suflet plin de bărbăție;
Bucură-te, că ai fost celor slabi tărie;
Bucură-te, a Iașilor candelă aprinsă;
Bucură-te, a României ocrotitoare neînvinsă;
Bucură-te, gură a bunei călăuziri către Hristos;
Bucură-te, organ al harului plin de cuvinte de folos;
Bucură-te, a milei dumnezeiești lucrătoare;
Bucură-te, că în slujire ai aflat alinare;
Bucură-te, povățuitoare a mirenilor;
Bucură-te, sprijinitoare a monahilor;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 8

Necuprinsă minții noastre este smerenia ta, că, poposind în casa fiului tău, nora mult s-a tulburat de a ta credință și, astfel, ai fost pusă să alegi între ei și Dumnezeu. Deci, fără șovăire ai răspuns: De Dumnezeu nu mă lepăd!, pentru care ai fost alungată, dar cântai Ziditorului: Aliluia!

Icosul 8

O, mult răbdătoare Blandina, tu ai ascultat cuvântul Domnului, Care a zis: Cel ce iubește pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine! Astfel, ai râvnit să împlinești cu fapta cuvântul Evangheliei, deși prin inima ta trecea sabia; iar noi, minunându-ne de tăria ta, îți cântăm:
Bucură-te, casnica Stăpânului;
Bucură-te, următoarea Domnului;
Bucură-te, toiag al dreptei credințe;
Bucură-te, stâlp de foc în nevoințe;
Bucură-te, sabie a Duhului niciodată frântă;
Bucură-te, reazem pe calea cea strâmtă;
Bucură-te, că prin Hristos ai biruit rânduiala firii;
Bucură-te, că ai vădit cu fapta cuvintele Scripturii;
Bucură-te, cea prin care se biruiește necredința;
Bucură-te, cea prin care se întărește conștiința;
Bucură-te, a Soarelui minții rază;
Bucură-te, a minților noastre pază;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 9

Putere cerească s-a revărsat în sufletul tău când fiul te-a alungat, primind necazurile, lipsurile și primejdia cu nădejde în Dumnezeu și mărturisind într-un glas cu marele Pavel că, în toate acestea, ești mai mult decât biruitoare, prin Hristos, Care te-a iubit, Căruia Ii cântai: Aliluia!

Icosul 9

Ridicând ochii spre cer, când ai fost alungată, ai cerut ajutorul Sfintei Parascheva, care ți s-a arătat, îmbărbătându-te; și, astfel, trăind sub ocrotirea Cuvioasei, pentru mulți ai mijlocit rugându-te, iar noi, bucurându-ne de ale tale binefaceri, îți grăim:
Bucură-te, a sfinților slujitoare;
Bucură-te, a lor vrednică următoare;
Bucură-te, că ești în primejdie scăpare;
Bucură-te, a bolnavilor vindecătoare;
Bucură-te, ajutătoare grabnică a poporului;
Bucură-te, rană de mult plâns a înșelătorului;
Bucură-te, că în mâna Domnului ți-ai încredințat viețuirea;
Bucură-te, mijlocitoare aleasă, prin care dobândim ocrotirea;
Bucură-te, a celor înviforați izbăvitoare;
Bucură-te, a mamelor scut și îmbărbătare;
Bucură-te, toiagul bătrânilor;
Bucură-te, alinarea orfanilor;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 10

Suferința ta de la mână a fost vindecată de Sfântul Dimitrie cel Nou, care ți s-a arătat aievea, venind în ajutorul tău, mult încercată Blandina. Pentru aceea, slăvind minunea ocrotitorului Bucureștilor, cu dreaptă credință ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Șuvoi de lacrimi vărsând, Dumnezeu ți-a ascultat rugăciunea, rânduind o familie credincioasă spre a te ocroti; astfel ai ajuns mamă duhovnicească pentru cei ce te-au primit în casă, mult folosindu-se toți de rugăciunile și sfatul tău; pentru aceea, cinstind jertfelnicia ta, te fericim cu laude ca acestea:
Bucură-te, suflet bine înmiresmat;
Bucură-te, ceea ce stăruitor te-ai rugat;
Bucură-te, cea deopotrivă cu Iov la asemănare;
Bucură-te, cea cu Sfinții împreună rugătoare;
Bucură-te, nădejde tare a celor cuprinși de teamă;
Bucură-te, mult ajutătoare a celor ce te cheamă;
Bucură-te, cea prin care ura se potolește;
Bucură-te, prin care iubirea se înmulțește;
Bucură-te, mamă ce mult ai iertat;
Bucură-te, pildă vie de urmat;
Bucură-te, gură nepomenitoare de rău;
Bucură-te, slavă a neamului tău;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 11

Tihnă nu ai avut în viața ta, Sfântă Blandina, mult nevoindu-te pentru iubirea lui Hristos, iar acum, ajungând la capătul doririi, pururea te rogi pentru sufletele noastre, mijlocitoare nebiruită avându-te, pentru care Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Ție, Sfântă Blandina, care cunoști slăbiciunile noastre, cu smerenie îți cerem: Ascultă rugăciunea aceasta și alungă de la noi toată patima și neputința și ne întărește în vremuri de încercare, ca să nu rătăcim calea, că din inimă îți cântăm cu osârdie acestea:
Bucură-te, lumină călăuzitoare;
Bucură-te, rază vindecătoare;
Bucură-te, a celor slabi bună încredințare;
Bucură-te, sprijin neclintit și îmbărbătare;
Bucură-te, lacrimă care izvorăști pocăință;
Bucură-te, pavăză ce păzești dreapta credință;
Bucură-te, candela rugăciunii, neadormită;
Bucură-te, mijlocitoare de mulți dorită;
Bucură-te, cea prin care primim de sus bucurie;
Bucură-te, în prigoană, a credincioșilor tărie;
Bucură-te, a Bisericii mărturisitoare;
Bucură-te, a celor asupriți scăpare;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 12

Ucenică tainică a Sfintei Parascheva te-ai arătat, o, de trei ori fericită, străjuind cu evlavie sfintele sale moaște și, dragoste având către toți cei credincioși, ai purtat necazurile lor în rugăciunile tale, strigând Celui Preaînalt: Aliluia!

Icosul 12

Vas ales al rugăciunii te avem pe tine, Sfântă Blandina, că de multe ori ai apărat de boli și de necazuri pe cei ce ți-au cerut mijlocirea, grabnică ajutătoare aflându-te pe tine în nevoi și risipitoare a curselor vrăjmașilor; pentru aceasta, îți grăim:
Bucură-te, stea călăuzitoare;
Bucură-te, a cetății Iașilor scăpare;
Bucură-te, al Domnului dar mângâietor;
Bucură-te, al credincioșilor far luminător;
Bucură-te, rugătoare care risipești nelegiuirea;
Bucură-te, solire, ce îți întinzi peste toți ocrotirea;
Bucură-te, urmare a legii dumnezeiești;
Bucură-te, vădire a credinței omenești;
Bucură-te, suflet de virtuți împodobit;
Bucură-te, împăcare a celui învrăjbit;
Bucură-te, în lupte, mult ajutătoare;
Bucură-te, a noastră bună izbăvitoare;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 13

Zicem ție, Sfântă Blandina: Caută spre nevrednica noastră rugăciune și, cu mila ta, izbăvește-ne din toată primejdia, nevoia și necazul, dăruindu-ne bună sporire în viața plăcută lui Dumnezeu, ca, în veșnicie, împreună cu tine să cântăm Preasfintei Treimi: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Ales chip al blândeții și oamenilor mângâietoare te-ai arătat, împlinind, prin viața ta, chemarea numelui primit la botez, și, ca o mamă, cu dragoste ai slujit tuturor, pentru care te fericim, zicând:
Bucură-te, fiică a rugăciunii;
Bucură-te, purtătoare a înțelepciunii;
Bucură-te, din tată cucernic rodire;
Bucură-te, din mamă cinstită odrăslire;
Bucură-te, floare aleasă răsărită în pământ românesc;
Bucură-te, pom roditor plin de virtuți ce se vădesc;
Bucură-te, ceea ce din tinerețe pe Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, prin care amăgirile diavolului s-au biruit;
Bucură-te, a adevărului ostenitoare;
Bucură-te, a minciunilor risipitoare;
Bucură-te, cuget curat al încercării;
Bucură-te, vas ales al răbdării;
Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Condacul 1

Pe cea slăvită de Hristos pentru răbdare, pe ocrotitoarea milostivă a Iașilor, pe mărturisitoarea dreptei credințe, pe cinstita lucrătoare a virtuților și mângâierea cea caldă a prigoniților, să o cinstim cântând: Bucură-te, Sfântă Blandina, mult pătimitoare!

Rugăciune

O, Sfântă Blandina, binecuvântată Mărturisitoare a lui Hristos, care prin jertfă și nesfârșită răbdare ai strălucit ca o lumină în întunericul suferințelor nedrepte și ai primit harul de a răbda primejdiile, aflând îndrăznire înaintea lui Dumnezeu, dăruiește-ne și nouă tăria de a mărturisi adevărul în necazurile care vin asupra noastră. Tu, care cu multă evlavie ai străjuit, ani îndelungați, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași și ai cunoscut neputințele, nevoile și încercările multor oameni, mijlocind pentru ajutorul lor înaintea Cuvioasei mult folositoare, ajută-ne și pe noi să ne izbăvim de noianul ispitelor care cumplit ne împresoară. Tu, care ai cunoscut durerea, învață-ne răbdarea și nădejdea, aprinde în sufletele noastre dragostea cea vie către Dumnezeu și către aproapele. Păzește până la sfârșit nestinsă flacăra credinței noastre, ca, împreună cu tine, să slăvim pe Dumnezeu, Cel în Treime închinat: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.

Paraclisul Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași

Troparul

Pătimitoarei și slăvitei Blandina să îi strigăm cei credincioși într-un suflet: Cu îndrăzneală, roagă-te, din cer lui Hristos, toate neputințele și păcatele noastre să le ierte, ca un Bun, iar a Sa mare milă să o reverse peste cei ce vin la tine, Sfântă, cinstindu-ți virtuțile.

Canonul

Cântarea 1

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca una ce în viață ai pătimit fără încetare și de voie te-ai răstignit și-ai mărturisit cu bărbăție pe Dumnezeu, totdeauna ajută-ne.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De viforul ce s-a dezlănțuit să îi nimicească sufletește pe credincioși, ne apără și ne ocrotește neîncetat cu fierbinte solirea ta.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Ajută-ne ca să ne îmbrăcăm în sac și cenușă și să plângem neîncetat pentru răutățile făcute de noi în viață, Blandina preavrednică.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul și Fiul lui Dumnezeu, din milostivire, ca să-i ierte pe păcătoși, S-a înomenit, Fecioară-Maică, și rugătoare te-a dat pentru cei căzuți.

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperișul bolții cerești și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește cu dragostea Ta, că Tu ești Marginea doririlor și credincioșilor Întărire, unule Iubitorule de oameni.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Înaintea ta, astăzi, cei credincioși ne-am deschis inima cea plină de patimi, ca să ne vindecăm și, îndrăznind, am venit, cu neclintită credință, să îți cerem sprijinul, ție rugându-ne.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De năravuri și pofte ce ne-au cuprins sufletul și ne chinuiesc, ca tiranii batjocorindu-ne, tu izbăvește-ne prin rugăciunea ta caldă la Hristos, Cel ce ți-a dat harul Său din belșug.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Pe români laolaltă să îi aduni, dându-le, cu a ta solire fierbinte, har și pricepere, duhovnicește să stea neclătinați ca o stâncă, apărând predania încredințată lor.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu solirea Blandinei, să ne asculți cererea și să mijlocești, Preacurată, unire într-un gând între dreptcredincioși și izbăvire de rele, păzind neamul românesc sub ocrotirea ta.

Apoi aceste Stihiri

Ajută-ne, prin rugăciunea ta caldă către Stăpânul, pe Care cu credință L-ai urmat în pătimiri, Sfântă Blandina, cu totul fericită.

Îndură-te, prealăudată de Dumnezeu Născătoare, și îmi potolește trupescul chin ce m-a cuprins și vindecă-mi sufleteasca durere.

Doamne miluiește (de 12 ori)

Sedealna

Fierbinte să-I ceri, Blandina, Făcătorului, ca, pe cei ce vin la tine, să-i acopere, căci din ceruri glasul tău îți ascultă, Sfântă, și rugile ce înalți Lui pentru credincioși, cu lacrimi fierbinți și cu smerenie.

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu nădejde îți cerem noi totdeauna, Sfântă, prin rugăciunea ta către Domnul Atotțiitor, să ne fii alături în primejdie.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De necazuri ferește-ne, mijlocind fierbinte, cu îndrăznirea ta, la Hristos, dreptul Judecător, să ne treacă cu vederea faptele.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Din noianul ispitelor, ce înverșunat s-a ridicat acum să-i acopere pe credincioși, scapă-ne, Blandina, cu solirea ta.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

De virtuți toți suntem lipsiți și ne-am îmbrăcat în haina păcatelor, dar la tine îndreptându-ne, în nădejde, Maică, iar ne întărim.

Cântarea a 5-a

Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, lubitorule de oameni.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Către Dumnezeu, Cel pe Care L-ai urmat cu sârg, prin osteneală multă și pătimiri, ne îndreptează, Blandina, pe noi cu harul tău.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cere-I lui Hristos să ne ierte nouă faptele și sănătatea sufletului în dar, preaînțeleaptă Blandina, să dea bolnavilor.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Viforul cumplit ridicat asupra celor ce se sârguiesc în slujba lui Dumnezeu, văzându-l, Sfântă Blandina, degrab ajută-ne.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mila să-ți verși din belșug asupra tuturor care cu dreaptă credință, Fecioară, Îl slăvesc pe Dumnezeu, Cel de tine purtat în pântece.

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea de iad s-a apropiat, și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Din viforul cel turbat, al zilelor de pe urmă, ne răpește, Blandina, ca să-L slujim cum se cade, pe Domnul, Căruia tu, mult dorind, te-ai asemănat, când în dureri I-ai și urmat, necârtind, ci mereu bucurându-te.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Durerile sufletești alină-le tuturor ce pătimirea ta multă îți fericesc și îți cer ajutorul, nădăjduind în fierbinte solirea ta la Domnul, Cel ce te-a ales să-L urmezi și să-I fii Lui asemenea.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Ispitele, ce cumplit s-au întețit să ne surpe sufleteasca lucrare, tu le cunoști, fericită Blandina; pentru aceasta, cu milă privind spre noi, degrabă să le domolești, de căderea în ele păzindu-ne.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ridică-ne din adâncul bolilor, ce ne tulbură sufletul și trupul, și la Hristos, Cel purtat feciorește cu a Părintelui voie, în pântece de tine, să ne îndreptezi, arătându-ne calea spre Fiul tău.

Apoi aceste Stihiri

Ajută-ne, prin rugăciunea ta caldă către Stăpânul, pe Care cu credință L-ai urmat în pătimiri, Sfântă Blandina, cu totul fericită.
Pururea, cu îndrăznirea de Maică neîntinată, pentru oamenii necăjiți te roagă Cuvântului, pe Care L-ai zămislit feciorește.

Condacul

Glasul al 2-lea

Podobie: Ceea ce ești ocrotitoare creștinilor...

Pătimirea cea prin care trecem văzându-o, ocrotește-ne, și ca o maică ne apără, că având multă îndrăznire către Dumnezeu, cu blândețe pe cei necăjiți, în strâmtorare, îi ajuți să străbată noianele pline de întristare din viața cea trecătoare, nepoticniți, și bucuroși, întărindu-i cu cerescul har.

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Fericită Blandina, mijlocește din ceruri, cu rugăciunea ta la Domnul, ca să mergem pe calea cea îngustă ce la viața cea veșnică îi îndreptează pe toți ce vor Împărăția.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Întunericul care, ca tiranul, în lumea de astăzi s-a întins și sufletele noastre ne chinuie, Blandina, cu fierbinte solirea ta, alungă-l, deci, și, în dar, adu-ne luminare.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Istoviți sufletește de mulțimea păcatelor și greșelilor ce facem totdeauna cu multă nesimțire, îndrăznim înaintea ta să alergăm și acum, cerându-ți ajutorul.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dezbrăcați de virtute și îmbrăcați doar în haina fărădelegilor, nădejdea mântuirii, deși nu suntem vrednici, Preacurată, în mila ta ne-am pus noi și, te rugăm, degrab ne izbăvește.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu îndrăznirea de slujitoare cinstită, pe Hristos Îl roagă să ne scape de alunecarea în patimi și păcate.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De răutatea și viclenia și ura necuratelor duhuri ne păzește și, cu bunătate ne înconjoară, Sfântă.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

În pătimire, în strâmtorări și necazuri, totdeauna, Blandina cinstită, să te afli tainic lângă cei ce te cheamă.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

În întristare, cu bucurie, Fecioară, din belșug răsplătește-i pe oameni, că, prin tine, lumii venit-a Bucuria.

Cântarea a 9-a

Irmos: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine, Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Blandina înțeleaptă, celor ce îți cerem cu îndrăznire solirea, ajută-ne și sufletească putere tu dăruiește-ne.

Stih: Sfântă Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Știindu-ne durerea și nenorocirea păcătoșeniei care ne chinuie, Sfântă Blandina, ajută-ne, cercetându-ne.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

În valurile tulburi, ce sălbăticește s-au ridicat să ne surpe, aflându-ne, cerem a ta ocrotire și ajutor de sus.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

De patimile care, fără încetare ne depărtează de Domnul și Fiul tău, prin rugăciunea de Maică, tu izbăvește-ne.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Megalinarile

Glasurile noastre să ne asculți și, cu îndrăzneala dobândită la Dumnezeu, cere-I să ne fie, în ceasul Judecății, mult-milostiv și nouă, iertând păcatele.

Să trăim în pace, mărturisind lumii bărbătește adevărul nemincinos și Ortodoxia, ajută-ne, Blandina, că Domnul îndrăzneală ți-a dat la tronul Său.

Toată uscăciunea ce ne-a cuprins sufletul și trupul, depărtează și ne adu din învârtoșare la grija mântuirii, Blandina, și din patimi pe calea Domnului.

De înșelăciune să ne păzești și de întinarea sufletească să ne ferești, ca în curăție, cu dreaptă-socotință să viețuim în lume, lucrând poruncile.

Cursele pe care, ca un viclean, meșteșugărețul cel potrivnic ni le-a țesut ca să ne doboare în lupta sufletească, destramă-le, Blandina, de el păzindu-ne.

Deznădăjduirea ce, ca un fur, fără să se-arate, se strecoară în credincioși, tu îndepărteaz-o, Blandina, de cei care cu lacrimi ajutorul îți cer, cinstindu-te.

Cu nevrednicie am îndrăznit ruga ta fierbinte să îți cerem, nădăjduind că din cer, Blandina, alături vei fi nouă, păzindu-ne de toate nenorocirile.

Ca una ce viața ți-ai petrecut, fără îndurare prigonită de cei străini de Ortodoxie, știi lupta împotriva Bisericii și grabnic ajuți creștinilor.

Cugetul în Domnul să ne unești, căci ce e mai bine decât frații a locui, cum Psalmistul zice, Blandina, împreună, având aici viața cu toții ca în cer.

Fraților de-o limbă și de un duh ce, prin uneltirea celor care ne sunt vrăjmași, sunt în dezbinare, ajută-le, Blandina, hotarul nedreptății din nou să-l spulbere.

Duhul dezbinării între români nu-l lăsa să crească, ci solește la Dumnezeu să sădească duhul unirii celei sfinte, prin ruga ta, Blandina, adânc în neamul tău.

Cu toate oștirile îngerești, cu Botezătorul, cu Apostolii cei slăviți, și cu tot soborul Sfinților, Stăpână, Fiului tău te roagă toți să ne mântuim.

Troparul

Întreaga ta viață, fericită Blandina, a fost plină de necazuri, suferințe și prigoană; căci drumul spre locuința ta din ceruri a trecut prin temnițe, chinuri și sărăcie. Pentru aceasta, Hristos Dumnezeu te-a făcut vrednică de lumina cea neînserată a Împărăției Sale și rugătoare pentru sufletele noastre.

Rugăciune către Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași

O, Sfântă Blandina, binecuvântată Mărturisitoare a lui Hristos, care prin jertfă și nesfârșită răbdare ai strălucit ca o lumină în întunericul suferințelor nedrepte și ai primit harul de a răbda primejdiile, aflând îndrăznire înaintea lui Dumnezeu, dăruiește-ne și nouă tăria de a mărturisi adevărul în necazurile care vin asupra noastră. Tu, care cu multă evlavie ai străjuit, ani îndelungați, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași și ai cunoscut neputințele, nevoile și încercările multor oameni, mijlocind pentru ajutorul lor înaintea Cuvioasei mult folositoare, ajută-ne și pe noi să ne izbăvim de noianul ispitelor care cumplit ne împresoară. Tu, care ai cunoscut durerea, învață-ne răbdarea și nădejdea, aprinde în sufletele noastre dragostea cea vie către Dumnezeu și către aproapele. Păzește până la sfârșit nestinsă flacăra credinței noastre, ca, împreună cu tine, să slăvim pe Dumnezeu, Cel în Treime închinat: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.

Canon de rugăciune către Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1)

Cântarea 1

Glasul 1

Irmos: Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare, Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce-I cântăm cântare de biruință.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Al răbdării diamant strălucitor te-ai vădit, Maică Blandina, Sfântă, și pe vrăjmași i-ai rușinat, biruindu-i în Hristos, căci crucea ți-ai luat, cu duhul smerindu-te în noianul ispitelor.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Când vrăjmașii ți-ai iertat, lui Dumnezeu te-ai făcut, Maică, la duh asemenea și ca răsplată ți-ai primit strălucirea cea din Rai cu Sfinții, în veci de veci îndulcindu-te de Lumina cea veșnică.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Răstignită sufletește, o viață cumplit crucea ți-ai dus pe umeri și pe Golgota te-ai urcat bucuroasă, necârtind, Blandina, smerit curată păzindu-te și iertând pe călăii tăi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Feciorește zămislit-ai negrăit pe Hristos, Fiul, Cuvântul, Domnul, Cel ce din Tatăl S-a născut fără maică, nu în trup, și viață i-a dat, din dragoste, omului plăsmuit după chipul Său.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni ci din Izvorul nestricăciunii care a izvorât din mormântul lui Hristos, întru Care ne întărim.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pătimiri fără seamăn îndurând, în prigoană, Blandina, desăvârșitu-te-ai și câștigat-ai, în cer, cununile veșnice, căci tu pe Domnul urmatu-L-ai.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Maică, nouă, tare adamant al răbdării, ca soarele, arătatu-te-ai și, prin virtuți strălucind, în luptă, pe toți ne întărești cu vrednică pilda ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Maica după trup ți-ai îngropat, cu durere în inimă tânguindu-te, în depărtări pătimind, în frigul Siberiei răbdând ca stânca ispitele.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Domnul nostru trupul Și-a luat dintru tine, pe noi îndumnezeindu-ne și la viață i-a dus pe toți ce murit-au înecați în marea păcatului.

 

SEDEALNA

Glasul al 3-lea

Podobie: De frumusețea...

Când a intrat cu oști, în Basarabia, ceata păgânilor ca să o sfâșie și ca să semene în ea cumplita lor necredință, ai mărturisit vădit adevărul Predaniei celor ce cu armele se luptau ca, din suflete, Blandina, să vă scoată credința dreaptă și limba strămoșească (de două ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

De frumusețea fecioriei tale și de preastrălucirea curăției tale, Gavriil uimindu-se, a strigat ție, Născătoare de Dumnezeu: Ce laudă vrednică voi aduce ție? Sau ce te voi numi pe tine? Nu mă pricep și mă minunez! Pentru aceasta, precum mi s-a poruncit, strig ție: Bucură-te, ceea ce ești cu har dăruită!

 

Cântarea a 4-a

Irmos: La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi și să arate pe îngerul cel purtător de  lumină, grăind cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a Înviat Hristos, ca Cel Atotputernic!

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

În pătimire și surghiun ai strălucit cu al tău chip, Maică, arătându-ne calea ce înalță sufletul la Ziditorul omului Căruia cu credință slujit-ai, jertfă curată în dar Lui aducându-te.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Nedreptățită ai răbdat și, răstignită de călăi, toată întristarea din suflet aruncat-ai Domnului și bucuroasă crucea ta, până la cuvioasa ta moarte, Maică Blandina, ți-ai dus, desăvârșindu-te.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În negrăite întristări, ca adamantul luminos, lumii arătatu-te-ai, Maică, luminând ca soarele pe cei găsiți în negura grijilor și ispitelor lumii care, Blandino, orbesc cu amăgirea lor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mântuitorul S-a-ntrupat din al tău pântece ca om, Doamnă, de la Duhul cu voia cea de sus a Tatălui și i-a sfințit cu nașterea tainică, feciorească și sfântă, Maică Fecioară, pe toți cei ce te laudă.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Să alergăm dis-de-dimineață şi, în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor viaţă răsărind.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Blandina, cu crucea pe umeri, până la moarte, ai mers, răstignindu-te pentru Domnul, și luminii vrednică, cu cei din cer făcându-te-ai, Maică, în slava cea veșnică.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Răbdând în prigoana cumplită și cuvios petrecând a ta viață până la moarte, pe Hristos, cu faptele, mărturisit-ai veselă, pildă cinstită făcându-te.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Iertându-ți vrăjmașii, Blandino, asemănatu-te-ai Domnului nostru în bunătate și, în dar, sfințitu-te-a, căci tu, pe El prin pătimire până la capăt, urmatu-L-ai.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul în tine, Fecioară, sălășluitu-Sa, trupul din sângele tău luându-Și și, ca om, născându-Se, pe păcătoși, din dragoste, Maică, de iad mântuitu-i-a.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Coborâtu-te-ai întru cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat încuietorile cele veșnice care țineau pe cei legați, Hristoase. Iar a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Blandina, cu a ta lumină pe toți, ce îți facem pomenirea ta astăzi cu laude și cântări într-un gând, și cinstimu-te, strălucit ne luminezi ca un soare de vară.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Prigoana ce ai îndurat biruind, de Hristos nu a putut să te rupă, Blandino, ci, mai vârtos, te-a unit cu Cel Carele răstignirea a răbdat, pătimind pentru oameni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În scârbe binecuvântând pe Hristos, adamant strălucitor al răbdării, Blandina, te-ai arătat tuturor și, în slava cea negrăită cu cei sfinți, luminezi ca un soare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din tine, să ne mântuiască pe toți păcătoșii de păcat și de patimi, cu voia cea părintească, smerit, Ziditorul tău S-a întrupat netâlcuit, dăruindu-ne viața.

 

CONDAC

Glasul al 8-lea,

Podobie: Apărătoare Doamnă...

Veniți, credincioșii Basarabiei și ai Moldovei, să cinstim pe Sfânta Blandina Mărturisitoarea, care a strălucit în lume prin credința ei statornică și prin îndelunga răbdare, că și-a purtat cu smerenie crucea necazurilor vieții, având ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și a Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, iar acum se roagă împreună, cu îndrăznire, pentru sufletele noastre.

ICOS

Toată nedreptățirea ai răbdat vitejește, urmându-L pe Hristos în răbdare, din inimă pe toți i-ai iertat ca Ștefan Apostolul, întâiul Diacon, și, în ceruri odihnindu-te, ajuți pe toți cei ce-ți strigă:
Bucură-te, a noastră tărie mare;
Bucură-te, dreptar de curată viață;
Bucură-te, a Basarabiei roadă și laudă;
Bucură-te, frumusețea cetății Iașilor;
Bucură-te, că bărbătește mărturisit-ai pe Hristos;
Bucură-te, că în prigoană neclătinată ai rămas;
Bucură-te, slava Bisericii și a dreptei credințe;
Bucură-te, pilda iertării și a dragostei sfinte;
Bucură-te, că toată viața smeritu-te-ai;
Bucură-te, că ți-ai dus crucea cu vrednicie;
Bucură-te, că veșnic te bucuri în ceruri;
Bucură-te, că pururea te rogi pentru oameni;
Bucură-te, Sfântă Blandina, rugătoare pentru sufletele noastre!

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-se om, pătimește ca un muritor, și prin patimă pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel ce Unul este binecuvântat, Dumnezeul părinților noștri și preaslăvit.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Blandina, lauda Basarabiei și slava românilor, pătimiri ai răbdat și, pătimind, tu te-ai sfințit și dulceții din ceruri făcându-te-ai, cu Drepții și Mucenicii, părtașă în slava cea veșnică.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Răbdării adamant arătatu-te-ai, Blandino, cu viața ta care lămurit-a tuturora că Hristos Se pogoară în oameni, când patima îndură și întristările rabdă, pe sine osândindu-se.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Când fiul cel iubit lepădatu-te-a, tăcută smeritu-te-ai lacrimi izvorând, dar credincioasă rămânând Ziditorului Care, în patima cea crudă, te-a însoțit părintește, Blandina, ajutându-te.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fecioară Preacurată, în pântece purtat-ai pe Domnul tău Care ca un bun S-a zămislit și S-a născut, sărăcind și pe toți, prin veșmântul Său cel sfânt și dumnezeiesc ce luat-a din tine, înnoitu-ne-a.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Această aleasă și sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă și doamnă, al praznicelor praznic și sărbătoare este a sărbătorilor, întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Maică, strălucind ca un soare în prigoană, prin patimi negrăite, a mântuirii cunună ți-ai primit cu cei drepți întru slava negrăită a Domnului pe Care iubit-ai, pe Hristos mărturisindu-L.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Crugul românesc dobânditu-te-a soare ce arde și vestește a lui Hristos biruință, căci pe cruce smerit, răstignită de vrăjmașii creștinilor, răbdând, biruit-ai ca Domnul altădată.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Astăzi prăznuiți, căci credința străbună rodit-a pe Blandina duhovnicească podoabă, ce, din cer luminând, prin răbdarea negrăită, ca soarele, pe toți ne încălzește în lupta sufletească.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Domnul, întrupat de la Duhul în tine cu voia părintească netălcuită făpturii, S-a născut și ca prunc S-a hrănit din al tău lapte, smerindu-Se, A-toate-Hrănitorul și lumii Făcătorul.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum şi te bucură, Sioane! Iar tu, Curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Fiului tău.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Blandina, în slava din noul Ierusalim, prăznuiești cu bucurie în veșmântul Sfinților, care slujind, ca și tine în trup, Domnului, toți, astăzi desfătarea cea nesfârșită primitu-și-au.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Prigoana, surghiunul, batjocura nu au putut să te rupă de Domnul, ci mai mult unitu-te-au, Maică, cu El, căci o viață răbdând, tu L-ai urmat, vrednică în toate de a Sa slavă făcându-te.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În slava cerească și veșnică te desfătezi negrăit cu Soborul luminos al Sfinților, căci, ca și ei, tu, pe umeri, ți-ai dus crucea răbdând pătimiri și ocară, pentru Hristos răstignindu-te.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu trupul, Fecioară, din tine, Cel Ce ne-a făcut, S-a născut și la slava cea dintâi adusu-ne-a. Vechiul blestem ce primit-a Adam, azi dezlegând, Fiul tău, prin tine, de stricăciune scăpatu-ne-a.

Canon de rugăciune către Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (2)

Cântarea 1

Glasul 1

Irmos: Cântare de biruinţă să cântăm lui Dumnezeu, Celui Ce a făcut minunate minuni cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel, că S-a proslăvit.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ducându-ți ispitele, răbdând, Blandina, și crucea purtându-ți-o și-ndurând temniță, batjocura suferind, smerindu-te și pătimind ca Iov, sfințitu-te-ai.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Când fiul și nora ta puși de potrivnic, Blandina, cerutu-ți-au să îți lepezi sufletul de Domnul tău, le-ai răspuns, cu hotărâre, răspicat: Eu nu mă lepăd de El!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Când ceata sălbatică, rea și păgână a fiarelor, țara ta a lovit cu cnutul lor, ales-ai a pătimi cu ceata celor evlavioși, crucea ducându-ți-o.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fecioară, pe oamenii care îndură și rabdă ispitele ca Blandina, apără-i, ajută-i nevătămați s-ajungă toți la Dumnezeu și îi acoperă.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Să se întărească inima mea întru nădejdea bunătăţilor Tale, Hristoase, ca neîncetat, cu cântare, laudă să strig Ţie: nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Nesocotind, Blandino, scârbele ce cumplit venit-au asupra ta și, mulțumind lui Dumnezeu pentru ele, sfințitu-te-ai, tuturora arătându-ne vădit bărbăția ta.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca un al doilea Iov, ispitele ai răbdat, Blandina, curată fiind și, la sfârșit, ai strălucit pe tăria Bisericii luminoasă precum soarele, cu raza sfințeniei.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca și Ștefan, Blandino, diaconul și întâiul Sfânt Mucenic, i-ai iertat cu bucurie pe călăi, împlinind Evanghelia, cu știință și pricepere în numele Domnului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Dumnezeu, Cuvântul Tatălui, pe smeritul nostru și blândul Stăpân, pe neziditul Ziditor, Hrănitorul făpturilor, zămislit-ai și hrănitu-L-ai cu lapte din sânii tăi.

SEDEALNA

Glasul al 3-lea

Podobie: De frumusețea...

Când a intrat cu oști, în Basarabia, ceata păgânilor ca să o sfâșie și ca să semene în ea cumplita lor necredință, ai mărturisit vădit adevărul Predaniei celor ce cu armele se luptau ca, din suflete, Blandina, să vă scoată credința dreaptă și limba strămoșească (de două ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

De frumusețea fecioriei tale și de preastrălucirea curăției tale, Gavriil uimindu-se, a strigat ție, Născătoare de Dumnezeu: Ce laudă vrednică voi aduce ție? Sau ce te voi numi pe tine? Nu mă pricep și mă minunez! Pentru aceasta, precum mi s-a poruncit, strig ție: Bucură-te, ceea ce ești cu har dăruită!

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Cu duhul văzând mai înainte Întruparea Cuvântului, Proorocule Avacum, ai propovăduit strigând: când se vor apropia anii Te vei cunoaşte, când va veni vremea Te vei arăta; Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Având înțelepciunea cerească, ai ales înțelept, pe urmele Stăpânului, să mergi, ca împreună cu El, în Împărăția cea nesfârșită, să petreci strălucitoare, Maică preaslăvită, de-a pururea.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De sufletul cel veșnic, Blandina, te-ai grijit, cu Hristos nuntindu-te, ca aurul curat și lămurit, din cuptorul nedreptății te-ai arătat și, împreună cu Soborul Sfinților, te bucuri, de-a pururea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Crescută în credința cinstiților strămoși, ți-ai păzit predania cu dor dumnezeiesc și bucuroasă, Blandino prealăudată, mărturisind Dumnezeirea cea pe Care vrednic ai slujit din pruncia ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născând în feciorie, Fecioară, pe Hristos, mântuirea oamenilor din neamul cel căzut au dobândit și în veac, după datorie, mărturisindu-te Fecioară Preacurată, cinste îți aduc, veselindu-se.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Răsari nouă luminată lumina cea pururea fiitoare, celor ce mânecăm către judecăţile poruncilor Tale, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Hristoase, Dumnezeul nostru.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Neîncetat plinind Evanghelia, pildă făcutu-te-ai de credință binecredincioșilor, când lepădarea seceră noroadele și moartea lor seamănă.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Dumnezeiește valul ispitelor, tu, necruțându-te și înfruntând, ajuns-ai la sfințenie și moștenirea, după al Stăpânului cuvânt, ai primit în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Când te-au gonit, în recea Siberie, prigonitorii tăi și ai neamului, adeveritu-te-ai împlinitoare, Maică, a poruncilor și legii Stăpânului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe neziditul Domn, Ziditorul tău, Fiul Părintelui, pe Hristos în trupul tău purtatu-L-ai, ca la plinirea vremii, de la Duhul Sfânt, să-L naști ne-ntinându-te.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Prorocului Iona urmând, strig: viaţa mea elibereaz-o din stricăciune, Bunule şi mă mântuieşte, Mântuitorul lumii, pe mine cel ce strig: Slavă Ţie.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De pământul strămoșesc despărțită ca să pieri, în credință ai rămas neclintită, îndurând surghiunul tău, Sfântă Blandina, și nedreptățile.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Când, ca ciuma a venit peste noi din răsărit, lepădarea de Hristos cea cu sila, n-ai voit ca sufletul părtaș să-ți fie hulei păgânilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Basarabia acum veselească-se cu toți Mucenicii minunați de aceasta odrăslită și vrednica Blandina, culmea pătimitorilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Necuprinsul Dumnezeu, Cel de tine zămislit și născut și alăptat de la pieptul tău cel preacurat, cuprinsu-Sa, în tine, Maică, slava fecioarelor.

CONDAC

Glasul al 8-lea

Podobie: Apărătoare Doamnă...

Veniți, credincioșii Basarabiei și ai Moldovei, să cinstim pe Sfânta Blandina Mărturisitoarea, care a strălucit în lume prin credința ei statornică și prin îndelunga răbdare, că și-a purtat cu smerenie crucea necazurilor vieții, având ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și a Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, iar acum se roagă împreună, cu îndrăznire, pentru sufletele noastre.

ICOS

Toată nedreptățirea ai răbdat vitejește, urmându-L pe Hristos în răbdare, din inimă pe toți i-ai iertat ca Ștefan Apostolul, întâiul Diacon, și, în ceruri odihnindu-te, ajuți pe toți cei ce-ți strigă:
Bucură-te, a noastră tărie mare;
Bucură-te, dreptar de curată viață;
Bucură-te, a Basarabiei roadă și laudă;
Bucură-te, frumusețea cetății Iașilor;
Bucură-te, că bărbătește mărturisit-ai pe Hristos;
Bucură-te, că în prigoană neclătinată ai rămas;
Bucură-te, slava Bisericii și a dreptei credințe;
Bucură-te, pilda iertării și a dragostei sfinte;
Bucură-te, că toată viața smeritu-te-ai;
Bucură-te, că ți-ai dus crucea cu vrednicie;
Bucură-te, că veșnic te bucuri în ceruri;
Bucură-te, că pururea te rogi pentru oameni;
Bucură-te, Sfântă Blandina, rugătoare pentru sufletele noastre!

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Cuptorul se răcorea, Mântuitorule, iar tinerii dănţuind cântau : Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Blandino, în cumplita Siberie, cu ceata Mucenicilor Rusiei ai îndurat, din dragoste de Hristos, nedreptăți și ocări.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Lăcaș desăvârșit al sfințeniei, Blandina, te-ai făcut prin răbdarea ta și negrăita pătimire închinată lui Hristos Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu laude, acum, Basarabia și Iașiul te slăvesc fericindu-te și, cu nădejde, rugile împreună, într-un cuget îți cer.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Stăpână, rugăciunea norodului ce pururea îți cântă minunile și îți înalță laude, cu vederea să nu treci, te rugăm.

 

Cântarea a 8-a

Irmos:  Pe Cel de care se înfricoşează îngerii şi toate oştile, ca pe Făcătorul şi Domnul, lăudaţi-L preoţi, slăviţi-L tineri, bine-L cuvântaţi popoare,  şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

În recea Siberie surghiunul ai răbdat, iertându-i pe vrăjmașii tăi, pe care i-ai iubit, precum ne grăiește Cel Ce dragoste este, Cel Care, Blandina, de voie pătimit-a.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pribeagă în țara ta condusă de păgâni, pe calea sfințeniei, Blandino, cuvios ai mers și, la urmă, ai ajuns la liman, mărturisitoare fiind și-n România.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Pe tine a Iașului cetate ajutor te are și laude îți cântă, proslăvind isprăvile tale, pătimirea cea rea și desăvârșita răbdare în ispite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cunună de laude în veci îți împletim, căci Maica a Domnului, pe Care L-ai născut, fiind, cu putere, mijlocești să ne dea, din milostivire, iertarea de păcate.

 

Cânatarea a 9-a

Irmos: Izvorul cel de viaţă primitor  şi pururea curgător, sfeşnicul cel cu totul de aur de Lumină purtător, Biserica cea însufleţită, cortul cel preacurat, mai desfătat decât cerurile şi pământul, pe Născătoarea de Dumnezeu, credincioşii să o mărim.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Împodobită cu harul sfințeniei și strălucind ca un soare cu razele viețuirii vrednice, în sălașul Sfinților, te desfătezi de vederea nesfârșită a lui Hristos dimpreună cu aleșii Săi.

Stih: Sfântă Mărturisitoare Blandina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Din Basarabia către Siberia spre pătimire, Blandino, ducându-te ai ținut în sufletul cel curat comorile dumnezeieștii predanii de acasă: adevărata bunătate și dragostea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În pătimirile tale păzitu-te-ai neclătinată de cursele dracilor, îndurând ispitele și năvala lupilor ce se sileau să ne sfâșie din suflet, cu silnicie, credința și predania.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Neîncetat izvorăști credincioșilor, ce te cinstesc și aleargă la mila ta, ajutor și sufletul le conduci la Fiul tău, de-Dumnezeu-Născătoare Preacurată, mângâietoarea tuturor credincioșilor.