marți, 16 iunie 2026

Sfântul Ierarh Tihon, Episcopul Amatundei 16 Iunie

 Multă osteneală a suferit Sfântul Tihon, arhiereul lui Hristos, întorcând de la înșelă­ciunea idolească la credință pe oamenii care piereau în păgânătatea elinească și aducându-i la Hristos Dumnezeu.

Sfântul Tihon se trăgea din orașul Amatunda, cetate în insula Cipru, din părinți binecredincioși și iubitori de Hristos, de la care a învățat din tinerețe a cunoaște pe Hristos Dumnezeu și Sfintele Scrip­turi. El s-a numărat în clerul Bisericii și s-a rânduit ca să citească poporului durnnezeieștile cuvinte în biserică. Apoi, pentru curăția vieții lui, a fost hirotonisit diacon de Sfântul Memnon, episcop al aceleiași cetăți Atnatunda. Și ducându-se episcopul Memnon către Domnul, Sfântul Tihon a fost ridicat prin alegere la scaunul episcopal și a fost sfințit arhierei de marele Epifanie, arhiepiscopul Ciprului.

În acea vreme era încă în insula Cipru, mulțime de popor necredincios, care se ținea de rătăcirea închinării la idoli. Deci multă osteneală a suferit Tihon, arhiereul lui Hristos, întorcând de la înșelă­ciunea idolească la credință pe oamenii care piereau în păgânătatea elinească și aducându-i la Hristos Dumnezeu. Iar Domnul i-a ajutat în ostenelile lui, căci, scoțând turma cea cuvântătoare din dinții lupilor răpitori și drăcești, a adus-o în ograda Bisericii celei sobornicești și din capre a făcut oi ale lui Hristos. El a sfărâmat toți idolii care erau împrejurul Amatundei și drăceștile locuințe, iar capiștile lor le-a stricat.

Și viețuind mulți ani și bine îndreptând Biserica cea încredințată lui, s-a dus către Domnul și a fost numit făcător de minuni, căci multe minuni a făcut în viața lui și după moarte. Dar viața lui întreagă și istoria minunilor lui nu s-au putut afla; căci din pricina învechirii vremii și a războaielor agarenilor, precum multe sfinte biserici au fost pustiite, tot astfel au pierit și cărțile bisericești. însă din multele minuni ale lui, două au venit la știrea noastră.

Iată prima minune: Pe când era încă tânăr în casa sa, petrecând lângă părinți, l-a pus tatăl său să vândă pâine; pentru că aceea era meseria tatălui său, ca din vânzarea pâinii să-și hrănească familia. Iar fericitul tânăr dădea pâinea la săraci fără plată. Deci tatăl lui, înștiințându-se de aceasta, a început a se supăra asupra lui și a-l ocări. Iar tânărul, fiind insuflat de Dumnezeu, îi zicea: „O, tată, pentru ce te mâhnești, ca și cum ai suferi vreo pagubă? Pâinile le-am dat împrumut lui Dumnezeu și am zapisul Lui cel nemincinos, Care zice în sfintele cărți: Cel ce dă lui Dumnezeu, va primi însutit! Iar de nu crezi cele grăite, să mergem la hambar și vei vedea acolo, cum Dumnezeu dă datoria Sa, celor ce I-au dat Lui cu împrumut”. Aceasta zicând-o, a mers cu tatăl său la hambar, și, când a deschis ușa, a aflat cămara care era deșartă, plină de grâu curat. Iar tatăl său s-a mirat cu spaimă și, căzând, s-a închinat lui Dumnezeu, dându-I mulțumire. Dintr-acea vreme nu mai oprea pe fiul său să împartă pâini la săraci cât va voi.

A doua minune este aceasta: într-o oarecare vie, lucrătorii tăind vițele cele uscate, le aruncau afară; iar Sfântul Tihon, adunând acele vițe uscate, le sădea în via sa și se ruga lui Dumnezeu să-i dea la via lui patru daruri: Cel dintâi, ca vițele cele uscate, fiind sădite, să primească umezeală și putere vie, ca ele să se înrădăcineze, să răsară și să crească. Al doilea, ca acea vie a lui să fie îndestulată cu rodurile sale. Al treilea, ca strugurii să fie dulci la gust și sănătoși. Al patrulea, ca strugurii din via lui să se coacă mai degrabă decât în toate viile.

Astfel rugându-se, a doua zi, mergând la acele vițe uscate pe care le sădise, le-a găsit pe toate răsărite și înverzite. Și începând a crește într-același an mai presus de obicei și de firea sa, au adus mare îndestulare de struguri. Și fiind strugurii încă verzi în celelalte vii, în via Sfântului Tihon strugurii se copseseră mai degrabă decât la toți și erau foarte dulci la gust și foarte folositori sănătății omenești. Acea vie a fost lucrată mulți ani nu numai cât a trăit Sfântul Tihon, ci și după moartea lui, aducând rod cu îndestulare. Și în tot anul, mai înainte de vremea cea obișnuită a coacerii tuturor viilor, în l6 zile ale lunii iunie, la pomenirea Sfântului Tihon, se aduceau la biserica sfântului struguri copți din acea vie, iar cu vinul cel stors dintr-înșii, se săvârșea jertfa cea fără de sânge la Sfânta Liturghie.

Din aceste două minuni se poate vedea cu îndestulare că Sfântul Tihon a fost făcător de minuni și mare plăcut al lui Dumnezeu. Se adeverește încă la slujba lui și aceasta, că vremea sfârșitului său a văzut-o mai înainte și a spus aceasta și altora. Pentru sfințenia acestui făcător de minuni, să fie slăvit Dumnezeul nostru acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Tihon, Episcopul Amatundei

Tropar Sfântului Ierarh Tihon, Episcopul Amatundei

Glasul 1

Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Tihon; cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cereşti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

 

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Pe Voievozii cei tari, pe cele trei părţi ale sufletului, Cel Ce Te-ai născut din Fecioară, Te rog în adâncul nepătimirii îneacă-i. Ca ţie, ca într-o alăută, întru omorârea trupului, să-ţi cânt cântare de biruinţă.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cel ce stai lângă scaunul lui Dumnezeu, purtând cunună ca unul ce ai vieţuit pe pământ cu cuviinţă şi eşti luminat cu lumină neînserată, luminează-mi inima şi cugetul, ca să laud viaţa ta cea întocmai cu îngerii, Fericite Părinte Tihon.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Odrăslind sfinţit din rădăcină lăudată şi fericită, cu adevărat te-ai arătat ca o ramură plină de bună rodire şi de credinţă şi de nădejde, de dragoste şi de darul minunilor celor preaslăvite, de Dumnezeu insuflate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prin ostenelile sihăstriei şi prin rugăciunea cea neîncetată omorând patimile cele ce omoară sufletul, te-ai adus pe tine însuţi jertfă curată şi deplină lui Hristos, Cel Ce S-a jertfit pentru noi, părinte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce ai născut pe Hristos din curate coapsele tale, Preacurată, ne-ai ridicat pe noi, care am fost căzuţi în prăpastia care duce la pieire; ci ca Una ce ai îndrăzneală, roagă-L pe Dânsul, să ne izbăvească de primejdii pe noi robii tăi.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Nu întru înţelepciune şi în putere şi în bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase; că nu este Sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu secera înţelepciunii şi a rugăciunilor tale, tăind din rădăcină materia răutăţii, ca un pământ foarte roditor, ai odrăslit spic însutit, Cuvioase.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Dorind numai de cele ce te îndreptau către viaţa dumnezeiască, neabătut ai umblat, părinte, pe căile cele de-a dreapta, având harul Duhului care te îndrepta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Râvnit-ai la vieţile sfinţilor, cugetătorule de Dumnezeu, ca un sfânt şi ai câştigat nepătimire sufletului, arătându-te casă dumnezeiescului Duh, Sfinte Tihone, de Dumnezeu insuflate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai, Preacurată, pe Unul din Treime, Care ne-a înnoit pe noi cei ce eram sfărâmaţi mai dinainte de răutatea şarpelui celui vrăjmaş.

Irmos: Nu întru înţelepciune şi în putere şi în bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase; că nu este Sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Cel ce șade în slavă, pe scaunul Dumnezeirii, pe nor uşor a venit Iisus Cel mai presus din Dumnezeire, prin Palmă curată şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, puterii Tale.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Nu s-a împuţinat grâul, fiind dat celor ce aveau nevoie, cu mâna ta, fericite, ci mai ales cu mult a fost binecuvântat prin dumnezeiescul dar, jitniţele cele deşarte s-au umplut cu adevărat cu mult mai mult, ierarhe.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu milostivire deschizându-ţi inima, Părinte Tihone Mărite, te-ai făcut bogăţie celor lipsiţi şi îmbrăcăminte celor goi şi părtinitor celor săraci, printr-acestea slujind lui Hristos, Dumnezeul nostru.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe mine cel ce sunt cuprins de lenevire şi de negura patimilor şi cu totul întunecat şi robit de păcat, luminează-mă, Ceea ce ai născut pe Cuvântul Cel fără de păcat şi mă povăţuieşte către viaţă, Maica lui Dumnezeu.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Necredincioşii nu vor vedea slava Ta, Hristoase, dar noi pe Tine Unul-Născut, strălucirea slavei Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând Te lăudăm, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca un plugar prea ales ai ogorât sufletele cele înţelenite, părinte înţelepte şi punând într-însele cuvântul ca o sămânţă prea aleasă, le-ai făcut a rodi înţelegeri cereşti.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca unul ce te-ai făcut primitor dumnezeiescului Duh, ierarhe, eşti izgonitor duhurilor celor viclene, curăţire patimilor şi casă de doctorie celor bolnavi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Râu plin de ape tainice ai fost cunoscut, lucrătorule de cele sfinte şi cu harul ai uscat izvoarele patimilor şi ai adăpat suflete şi ai odrăslit dreapta credinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arată-te că mântuieşti de năvălirea vrăjmaşilor şi de pornirea barbarilor pe robii tăi, Preacurată, care te au pe tine Sprijin tare şi Rugătoare Neînfricată.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Venit-am întru adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele celor multe; ci ca un Dumnezeu scoate din adânc viaţa mea, mult-Milostive.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Vicleanul nu a mişcat casa sufletului tău, părinte, căci cu adevărat pe piatra adevărului ai stat, întărindu-te cu putere dumnezeiască.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Fiind împodobit de Dumnezeu, insuflate, cu înţelepciunea lui Dumnezeu şi ajungând la înălţimea virtuţilor, ai surpat prin har trufia vicleanului, smerindu-ţi inima, preasfinţite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Grădină cu bune flori te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Tihon, cu dumnezeiască socoteală punând înaintea tuturor credincioşilor florile virtuţilor şi ale minunilor spre bună mireasmă, Cuvioase Ierarhe.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preasfântă Fecioară, ca Una ce eşti Bună, rogu-mă, îmbunătăţeşte-mi sufletul pe care vrăjmaşul prin viclenie l-a spurcat cu păcatul, şi-l luminează cu lumina ta.

Irmos: Venit-am întru adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele celor multe; ci ca un Dumnezeu scoate din adânc viaţa mea, mult-Milostive.

 

Condac

Glasul al 3-lea

Podobie: Fecioara astăzi...

Întru sihăstrie de Dumnezeu iubitorule, sfinte, petrecând, puterea Mântuitorului de sus ai luat, idolii înşelăciunii ai surpat şi pe popoare le-ai mântuit, demonii ai gonit, bolile ai vindecat. Pentru aceasta te cinstim pe tine ca pe un prieten al lui Dumnezeu, Sfinte Tihone Preafericite.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Cei trei tineri în Babilon porunca tiranului nebunie socotind-o, în mijlocul văpăii au strigat: Bine eşti cuvântat, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca o vie adevărată s-a adăpat de cuvinte dumnezeieşti inima ta, Cuvioase Părinte Tihone şi rodind struguri de cunoştinţa lui Dumnezeu, ne-a izvorât nouă dulceaţă de tămăduiri.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Înflorit-ai ca un trandafir; strălucit-ai ca o stea, arătatu-te-ai ca soarele, părinte, luminând pe cei ce strigă: Bine eşti cuvântat, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cunună de daruri s-a pus pe creştetul tău cel dumnezeiesc, părinte, precum s-a scris, că ai ridicat biruinţă asupra vrăjmaşilor şi ai cântat: Doamne Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Minunea ta se vede în toţi anii strălucind, Sfinte Părinte Tihone Preaminunate, căci via întru pomenirea ta aduce pârgă de struguri, spre dulceaţă şi veselie credincioşilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai că întreci cu adevărat pe toţi cei fără de trup, ca o Maică a lui Dumnezeu, pe Care rugându-L, Fecioară, fă cugetul meu mai presus de dulceţile cele trupeşti.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Mântuitorule al tuturor Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: Toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Nicicum nu ai dormitat întru dezmierdări, ci mai ales în privegheri ai trecut  noaptea vieţii, Cuvioase, şi adormind patimile trupului, dumnezeieşte ai ajuns către lumina nepătimirii.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Casă de doctorie a patimilor s-a arătat sicriul sfintelor tale moaşte, Preasfinţite Tihone, pe care înconjurându-l, cântăm: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Măreşti pe Hristos Dumnezeul nostru, auzind glas care te cheamă de faţă către împărăţiile cele de sus, părinte, ca pe unul ce ai vieţuit bine şi cu cuvioşie, pururea pomenite.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cunoscută ţi-a fost ţie mutarea din viaţă, părinte, căci Dumnezeu cel drept cu dreptate luminându-te, te-a împreunat cu toţi drepţii, Sfinte Părinte Tihon, căruia te roagă pentru toţi.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

De jucăriile cele copilăreşti fugind din pruncie, cu mintea şi cu desăvârşita înţelegere, pe aflătorul răutăţii cel vechi l-ai surpat, Părinte Tihone, strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preoţii şi poporul te laudă pe tine, Preaslăvită şi Binecuvântată Pruncă Preacurată, care ai încununat cu binecuvântări pe toţi cei ce cu credinţă cântă: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmos: Mântuitorule al tuturor Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: Toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Eva, adică prin boala neascultării, blestem înăuntru a adus, iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi te slăvim.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ţie, celui ce ai săvârşit călătoria cea bună şi ai păzit credinţa, ţi s-au deschis acum locaşurile cele cereşti, cugetătorule de Dumnezeu părinte ierarhe şi locul cel luminos te-a primit pe tine, care străluceşti cu sfinţenie.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi1

Ca un tăinuitor, ca un preot dumnezeiesc; ca un păstor mai mare ales, ca unul ce eşti întărire Bisericii, ca unul ce singur eşti lucrător de minuni, preafericite, te-ai fericit şi te-ai numărat în cetele cele sfinte ale tuturor sfinţilor, veselindu-te.

Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pomenirea ta astăzi nouă ne-a răsărit, mai luminat decât soarele strălucind cu dumnezeieştile daruri, luminând gândurile credincioşilor şi gonind întunericul patimilor, Preasfinţite Părinte Tihon, de Dumnezeu înţelepţite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Izvor de vindecări a câştigat Ciprul trupul tău cel sfânt, înţelepte şi toată cetatea şi oraşul propovăduieşte viaţa ta, minunile şi unirea către Stăpânul, Sfinte Tihone Preafericite, vrednicule de laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Locaş de lumină s-a făcut Preasfânt pântecele tău, Preacurată, cu care luminându-ne, ne izbăvim de întunericul înşelăciunii, lăudându-te şi cu dragoste adevărată te fericim pe tine, care eşti Singura Îndreptare a oamenilor.

Irmos: Eva, adică prin boala neascultării, blestem înăuntru a adus, iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi te slăvim.

 

SEDELNA

Glasul al 3-lea

Podobie: De frumuseţea fecioriei tale...

Preasfântul Duh, cu dumnezeiescul mir, lămurit pe tine, Cuvioase, te-a uns arhiereu, care cu adevărat bine ai păstorit poporul întru toată cuviinţa. Pentru aceea te-a şi împodobit pe tine sfinţit cu minuni, căci totdeauna tămăduieşti bolile celor ce cu credinţă se apropie de moaştele tale, Sfinte Ierarhe Tihon, Preafericite.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 3-lea

Podobie: De frumuseţea fecioriei...

Stăpână Preacurată, negândită şi neajunsă cu mintea este înfricoşătoarea şi dumnezeiasca taina ta, care s-a lucrat întru tine; pentru că pe Cel Necuprins zămislindu-L, L-ai născut îmbrăcat cu trup dintru preacuratele tale sângiuiri. Pe Acesta, pururea Curată, cu Înaintemergătorul roagă-L, să mântuiască sufletele noastre.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 3-lea

Podobie: De frumuseţea fecioriei...

Moarte de ocară prin Răstignire ai răbdat de bunăvoie, Îndurate, pe Care văzându-Te, Hristoase, Ceea ce Te-a născut, s-a rănit, rupându-se la cele dinlăumtru ca o maică plângând. Cu ale cărei rugăciuni, pentru bună îndurarea milei Tale, Unule Preabune, Iubitorule de oameni, Doamne, milostiveşte-Te şi mântuieşte lumea, Cel Ce ai ridicat păcatul ei.

Acatistul Sfântului Ierarh Tihon din Zadonsk

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

De negrăită smerenia ta cetele îngerești s-au minunat Părinte, iar de fierbinte dragostea ta pentru tot sufletul necăjit oamenii s-au încredințat, izvor de tămăduiri arătându-se sfintele tale moaște, înaintea cărora în chip înțelegător înfățișându-ne cu făclia nădejdii în suflete, strigăm către tine: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Icosul 1

Greutățile copilăriei de timpuriu au purtat, Domnul voind a te pregăti pentru marile nevoințe duhovnicești, dar silitor ai fost la învățătură, adunând în vistieria sufletului roadele înțelepciunii duhovnicești, cu care hrănește acum și inimile noastre necăjite de strâmtorarea necazurilor, dar care cântă ție unele ca acestea:
Bucură-te, că sărăcia nu te-a descurajat;
Bucură-te, căci de mic te osteneai cu munca;
Bucură-te, că ai iubit mierea învățăturilor cuvioase;
Bucură-te, căci ai învățat la școala bisericească;
Bucură-te, strălucit elev al seminarului din Novgorod;
Bucură-te, căci și ca profesor de retorică ai slujit;
Bucură-te, că adesea înălțai rugăciuni fierbinți;
Bucură-te, că inima ta ardea de dragostea lui Hristos;
Bucură-te, căci noaptea stăteai înaintea Luminii;
Bucură-te, căci aduceai jertfe de rugăciuni smerite;
Bucură-te, că te depărtai de tulburările lumești;
Bucură-te, că ai adunat polenul smeritei cugetări;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 2

Într-una din privegherile tale de noapte cerul s-a deschis și lumina cea mai presus de minte te-a învăluit, Domnul căutând cu milă spre tine, cel care Îi cântai neîncetat: Aliluia!

Icosul 2

Împărtășindu-te de strălucirea luminii celei mai presus de minte, s-a aprins în inima ta și focul iubirii pentru viața călugărească și pentru rugăciune și nu ai aflat liniște până nu te-ai predat cu totul în mâinile Domnului, ca să te povățuiască pe calea viețuirii îngerești, pentru care te lăudăm așa:
Bucură-te, că te-ai veselit de lumina necuprinsă;
Bucură-te, că te-ai ostenit a urma chemarea Domnului;
Bucură-te, că ai ținut nestinsă candela rugăciunii;
Bucură-te, că ai alergat spre izvorul viețuirii îngerești;
Bucură-te, că în inima ta ai tăinuit gânduri dumnezeiești;
Bucură-te, că ai urmat Celui sărac și smerit cu inima;
Bucură-te, că ai lepădat de la tine orice dorire pământească;
Bucură-te, că pe scara rugăciunii ai alergat cu dor;
Bucură-te, că ai ajuns la culmea desăvârșirii;
Bucură-te, ostaș vrednic în armata Împăratului tuturor;
Bucură-te, că ai primit și conducerea seminarului din Tver;
Bucură-te, că multe suflete ai călăuzit pe calea Adevărului;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 3

Viața ta cea împodobită cu strălucirile virtuților a fost plăcută Domnului, Care te-a chemat și la scaunul episcopal, ca să Îl mărești cu osârdie și mai mare, strigând neîncetat în cămara inimii: Aliluia !

Icosul 3

Fiind pus în sfeșnicul arhieriei nu ai încetat a lumina cămările sufletelor cu al tău strălucit cuvânt, scoțând din întunericul păcatelor pe cei căzuți, cercetând parohiile și înnoind bisericile sufletelor cu fapte luminate, toți cântându-ți într-un glas unele ca acestea:
Bucură-te, pildă neîncetată de jertfă pentru Biserica lui Hristos;
Bucură-te, luminătorul multor suflete din întunericul păcatelor;
Bucură-te, temelia cea bună a dragostei în parohiile încredințate;
Bucură-te, luceafăr vestitor al luminii pocăinței;
Bucură-te, blândețe nebiruită de nici o ispită;
Bucură-te, făclie a smereniei celei lucrătoare;
Bucură-te, izvor de înțelepciune pentru păstoriții tăi;
Bucură-te, sălaș binecuvântat al darurilor cerești;
Bucură-te, pom al cugetărilor duhovnicești;
Bucură-te, grădină plină de miresmele faptelor bune;
Bucură-te, mângâierea cea dulce a sufletelor necăjite;
Bucură-te, înnoitorul bisericilor sufletelor căzute;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 4

Lumina învățăturilor tale a luminat haina multor suflete, iar tu, Părinte Tihon, purtând haina smerită de călugăr alergai la multe suflete care pătimeau pentru a-i aduce mângâiere Domnului, cântând cu smerenie: Aliluia!

Icosul 4

Pe creștini îi îndemai pururea, Sfinte Ierarhe Tihon, să se socotească mădulare ale Trupului al cărui cap este Domnul Hristos, Cel Care te-a arătat pe tine vas ales al darurilor Sale și ușă a pocăinței multor suflete care cântă ție cu bucurie:
Bucură-te, descoperitorule al tainelor Luminii;
Bucură-te, că ai slujit cu dragoste celor care erau mădulare ale trupului Domnului;
Bucură-te, căci nu ai cruțat nici o osteneală pentru mântuirea lor;
Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii pentru cei greșiți;
Bucură-te, îndemnător spre pocăință al celor greșiți;
Bucură-te, stâncă nesfărâmată de valurile ispitelor;
Bucură-te, cărare a mântuirii multor suflete;
Bucură-te, poartă a înțelepciunii iubitorilor de Adevăr;
Bucură-te, vistierie a rugăciunii celor credincioși;
Bucură-te, propovăduitor al Învierii lui Hristos;
Bucură-te, oglindă a viețuirii îngerești;
Bucură-te, lumina bucuriei celor smeriți;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 5

De blândețea și smerenia ta s-au minunat și îngerii, căci cădeai cu smerenie și cereai iertare de la toți cei care aveau ceva împotriva ta, cântând Domnului: Aliluia! 

Icosul 5

Fiind luat în derâdere și fiind chiar pălmuit de un tânăr iluminist, care se mândrea cu opiniile sale anticreștine, nu te-ai tulburat, ci ai căzut în genunchi cerându-i iertare, pentru care faptă și pe acesta l-ai adus la pocăință, cântându-ți:
Bucură-te, pildă de smerenie desăvârșită;
Bucură-te, că ai îndreptat prin blândețea ta pe cel căzut;
Bucură-te, că lovire ai răbdat de la cel necredincios;
Bucură-te, că prin smerenia ta l-ai adus la pocăință;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru cei rătăciți de la credință;
Bucură-te, ușă a mântuirii multor suflete pierdute;
Bucură-te, candelă nestinsă a rugăciunii smerite;
Bucură-te, înger în trup învăpăiat de iubirea cerească;
Bucură-te, ocrotitor al celor nedreptățiți;
Bucură-te, ușurarea poverii celor necăjiți;
Bucură-te, cale luminată de razele Duhului;
Bucură-te, piatră nesfărâmată de loviturile ispitelor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 6

Păzit-ai turma încredințată ție, Părinte, de valurile eresurilor și cu zidul rugăciunilor tale și ale cuvintelor luminate îl păzeai de păcate, ca să aducă întru curăție Domnului jertfa cântării de : Aliluia! 

Icosul 6

După cinci ani plini de roade duhovnicești în scaunul de episcop din pricina bolii trupești, ai renunțat la cinstea arhierească și te-ai retras în mănăstirea din Zadonsk, zidind Sfânta Biserică prin rugăciune neîncetată și prin lucrările inspirate de Duhul Sfânt, toți mărindu-te cu cântări ca acestea:
Bucură-te, că spre viața cea smerită;
Bucură-te, binserică vie a tainelor cerești;
Bucură-te, adânc nepătruns de daruri duhovnicești;
Bucură-te, că te-ai dat unor nevoințe și mai mari;
Bucură-te, că rugăciunea ți-a fost răsuflare neîncetată;
Bucură-te, munte duhovnicesc sfințit de pașii rugăciunii;
Bucură-te, că pe Taborul inimii ai văzut taine negrăite;
Bucură-te, că multe suflete ai zidit pe piatra pocăinței;
Bucură-te, că te-ai făcut tuturor pildă prin faptă și cuvânt;
Bucură-te, rugător neîncetat pentru pacea lumii;
Bucură-te, izvor de bucurie duhovnicească;
Bucură-te, soare ce împărtășește lumina Adevărului;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 7

Viețuind într-o chilie smerită, te osteneai Părinte, să gătești chilia inimii cu strălucirea gândurilor îngerești și cu faptele luminii, cu care luminează-ne și pe noi, ca să cântăm Ziditorului: Aliluia!

Icosul 7

Toată pensia și darurile primite le împărțeai săracilor, agonisindu-ți comoară în ceruri, unde acum petrecând întru slavă, adu-ți aminte Părinte Tihon, și de noi, cei săraci de toată fapta cea bună, ca să ne aprindem candelele sufletelor cu pocăință, lăudându-te pe tine astfel:
Bucură-te, că ai avut inimă plină de iubire sfântă;
Bucură-te, părinte mult iubit al săracilor;
Bucură-te, odihna sufletelor istovite de necazuri;
Bucură-te, izvor de bucurie duhovnicească;
Bucură-te, rugător neîncetat pentru cei neputincioși;
Bucură-te, vas plin de mirul sfințeniei;
Bucură-te, blând păstor al oilor căzute;
Bucură-te, stâlp de foc al înțelepciunii;
Bucură-te, cărare sfințită a poruncilor Domnului;
Bucură-te, fereastră către Împărăția luminii;
Bucură-te, icoană a smereniei mai presus de minte;
Bucură-te, liniștea celor tulburați de ispite;
Bucură-te, sălaș sfințit al darurilor cerești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 8

S-au bucurat săracii nu numai de hrana cea trupeasc ă dobândiută de la tine, Sfinte Tihon, ci și de hrana cea duhovnicească a cuvintelor sfinte, pe care o așează și la masa inimilor noastre, ca să cântăm Celui Care a hrănit cu mană în pustie pe poporul Său, cântându-I: Aliluia!

Icosul 8

La Liturghie mereu mergeai, numai cântând în cor cu monahii și cu lacrimi multe primeai Sfânta Împărtășanie, înfricoșându-Te de tainele cele mai presus de minte, prin care primeai luminare și de la îngeri laude ca acestea :
Bucură-te, că pe Domnul lăudai cu suflet curat;
Bucură-te, că prin rugăciune te-ai făcut părtaș tainei Învierii;
Bucură-te, smerit rugător pentru toată Biserica;
Bucură-te, că te-ai adus Domnului jertfă fără prihană;
Bucură-te, că izvoare de lacrimi vărsai cu umilință;
Bucură-te, că te plecai cu smerenie înaintea adâncului milei dumnezeiești;
Bucură-te, că nu a lipsit de la tine gândul morții;
Bucură-te, că haina sufletului ți-ai spălat-o în lacrimile pocăinței;
Bucură-te, că mare bucurie ai pricinuit îngerilor;
Bucură-te, că ai adus multe roade duhovnicești Stăpânului;
Bucură-te, că te veselești în locașurile slavei de ostenelile tale;
Bucură-te, că nu încetezi a te ruga pentru miluirea săracilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 9

Din adâncul înțelepciunii Scripturilor ai scos Părinte, mărgăritarele înțelepciunii cu care ai împodobit mințile credincioșilor, ca să cânte Domnului cu bucurie și mulțumire: Aliluia!

Icosul 9

Viețile Sfinților îți dăruia multă hrană duhovnicească, întărindu-te întru nevoințele tale Părinte, iar scrierile tale Părinte Tihon le-ai lăsat ca hrană înțelegătoare pentru multe suflete care alergau la izvorul înțelepciunii tale, cântându-ți unele ca acestea :
Bucură-te, că din destul ai hrănit pe cei săraci;
Bucură-te, că le-ai dăruit și merinde duhovnicească;
Bucură-te, mare tămăduitor al celor suferinzi;
Bucură-te, căci cu puterea rugăciunii sfarmi legăturile bolii;
Bucură-te, izvor nesecat de cuvinte mântuitoare;
Bucură-te, pildă de sfințenie mai presus de minte;
Bucură-te, izvor de smerită cugetare;
Bucură-te, prea iubit următor al smereniei lui Hristos;
Bucură-te, iubitor al înțelepciunii celei duhovnicești;
Bucură-te, sălaș sfințit al slavei Cuvântului;
Bucură-te, răbdare netulburată de ispite;
Bucură-te, îndemnător spre viețuirea curată;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 10

Toată noaptea o petreceai în rugăciuni fierbinți și metanii, asemenea fecioarelor celor înțelepte așteptând pururea venirea Mirelui ceresc, pe Care roagă-L să curățească și cămara sufletelor celor care Îi cântă : Aliluia!

Icosul 10

Domnul Hristos însângerat și acoperit de răni ți s-a arătat ție Părinte, dar te-ai aruncat la picioarele Lui și le-ai sărutat; încă și cerurile ți s-au deschis, văzând darurile gătite celor care bine se nevoiesc pentru păzirea poruncilor Domnului, iar noi îți împletim cununi de laude, ca să te rogi și pentru izbăvirea noastră de chinurile cele veșnice:
Bucură-te, că Domnul Hristos ți S-a arătat lămurit;
Bucură-te, căci cu smerenie ai căzut la picioarele Lui;
Bucură-te, că ai sărutat cu dragoste picioarele Stăpânului tuturor;
Bucură-te, că încă de pe pământ te-ai îndulcit de darurile Raiului;
Bucură-te, că Domnul a primit ostenelile tale pentru adevăr;
Bucură-te, că ai adus rod bogat de fapte mântuitoare;
Bucură-te, că multe suflete ai adus la Păstorul ceresc;
Bucură-te, biserică întru Care S-a arătat Hristos;
Bucură-te, că te punem rugător pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, părtașule al tainelor mai presus de minte;
Bucură-te, făclie vestitoare a Învierii Domnului;
Bucură-te, că ai lăsat nouă moștenire cuvinte cu putere;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 11

Milă neprefăcută arătai Părinte, față de cei care te nedreptățeau, rugându-te pentru ei cu iubirea lui Hristos, ca pe toți să-i aduci la pocăință și să strige cu dragoste : Aliluia!

Icosul 11

Din visteria sufletului tău, Părinte, scoteai comorile cuvintelor duhovnicești pentru orice suflet necăjit, fiind pururea cercetat de popor la chilia ta, cu mulțumire aducându-ți oamenii cuvinte de laudă ca acestea:
Bucură-te, izvor nesecat de cuvinte duhovnicești;
Bucură-te, fulger ce risipește norul păcatelor;
Bucură-te, mângâietor fierbinte al sufletelor împovărate de păcat;
Bucură-te, că ai deschis tuturor ușa pocăinței;
Bucură-te, trâmbiță ce ai chemat la Adevăr pe toți;
Bucură-te, că ai nimicit tot eresul pierzător de suflet;
Bucură-te, că turma ta o ai păzit de înșelăciune;
Bucură-te, că nu ai tăinuit cuvintele Cuvântului;
Bucură-te, sprijinitor al celor neputincioși;
Bucură-te, înfricoșarea duhurilor răutății;
Bucură-te, apărător al celor sărmani;
Bucură-te, dreptatea sfântă a celor nedreptățiți;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 12

Mai înainte de apusul vieții te-ai retras cu totul Sfinte Tihon, înălțând pururea rugăciuni cu lacrimi Ziditorului tău pentru toată lumea și cugetând neîncetat la ceasul morții și strigând cu glas inimii: Aliluia!

Icosul 12

Fiind atins de nemilostiva paralizie, mai înainte de adormirea ta Părinte, i-ai încredințat pe ucenici că te vei ruga pentru ei, iar noi punându-ne toată nădejdea în rugăciunile tale pentru noi, îți aducem flori de cântări ca acestea:
Bucură-te, că durerile bolii ai răbdat cu umilință;
Bucură-te, că ai făgăduit că te vei ruga pentru toți;
Bucură-te, că ne pomenești și pe noi în ale tale rugăciuni;
Bucură-te, că multe suflete au lepădat negura necredinței;
Bucură-te, că ai tămăduit multe trupuri neputincioase;
Bucură-te, că ai vindecat de patimi multe suflete;
Bucură-te, că izvorul tău este nou Siloam;
Bucură-te, că adăpi cu rugăciunea pe cei însetați de mântuire;
Bucură-te, că te pleci cu dragoste asupra celor necăjiți;
Bucură-te, că rugăciunea ta biruie orice neputință;
Bucură-te, că te rogi și pentru izbăvirea noastră de chinurile veșnice;
Bucură-te, chezășuitor al multor suflete rătăcite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 13

O, Sfinte Părinte Tihon, lauda ierarhilor, cel ce bine te-ai nevoit pe calea muceniciei duhovnicești, făcându-te tuturor pildă de dragoste, de smerenie, de răbdare, de pace și de toate faptele cele bune, roagă-te să fim noi izbăviți de focul cel veșnic și de tulburările lumești, ca să cântăm Ziditorului cu dragoste : Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Greutățile copilăriei de timpuriu au purtat, Domnul voind a te pregăti pentru marile nevoințe duhovnicești, dar silitor ai fost la învățătură, adunând în vistieria sufletului roadele înțelepciunii duhovnicești, cu care hrănește acum și inimile noastre necăjite de strâmtorarea necazurilor, dar care cântă ție unele ca acestea:
Bucură-te, că sărăcia nu te-a descurajat;
Bucură-te, căci de mic te osteneai cu munca;
Bucură-te, că ai iubit mierea învățăturilor cuvioase;
Bucură-te, căci ai învățat la școala bisericească;
Bucură-te, strălucit elev al seminarului din Novgorod;
Bucură-te, căci și ca profesor de retorică ai slujit;
Bucură-te, că adesea înălțai rugăciuni fierbinți;
Bucură-te, că inima ta ardea de dragostea lui Hristos;
Bucură-te, căci noaptea stăteai înaintea Luminii;
Bucură-te, căci aduceai jertfe de rugăciuni smerite;
Bucură-te, că te depărtai de tulburările lumești;
Bucură-te, că ai adunat polenul smeritei cugetări;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Condacul 1

De negrăită smerenia ta cetele îngerești s-au minunat Părinte, iar de fierbinte dragostea ta pentru tot sufletul necăjit oamenii s-au încredințat, izvor de tămăduiri arătându-se sfintele tale moaște, înaintea cărora în chip înțelegător înfățișându-ne cu făclia nădejdii în suflete, strigăm către tine: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Tihon, cununa ierarhilor iubitori de smerenie!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.