Sfinții Mucenici Doctori fără de arginți Cosma și Damian, cei din Roma 1 Iulie

 Sfinții Mucenici Cosma și Damian de la nimeni nu luau plată pentru tămăduiri, de aceea au fost numiți și doctori fără de plată, căci numai de o plată ca aceasta prea scumpă aveau trebuință de la cei ce se tămăduiau, ca să creadă întru Hristos.

După trupeasca răsărire pe pământ a Stăpânului nostru, Hristos Dumnezeu, se poate auzi pretutindeni, ca un lucru oarecare de mirare, viața tuturor Sfinților Mucenici ai lui Hristos. Pentru că minunată s-a făcut întru dânșii puterea Mântuitorului, și de mirare este tuturor starea lor cea cu mărime de suflet împotriva muncitorilor și nebiruita lor răbdare. Dintre unii ca aceia au fost aceștia, de care ne stă nouă înainte cuvântul, Sfinții răbdători de chinuri Cosma și Damian, frați după trup, care dintr-un tată și dintr-o maică s-au născut în Roma cea veche și au fost crescuți în buna credință creștinească.

Aceștia deprinzându-se la meșteșugul doctoriei, toate bolile le tămăduiau cu lucrarea. Căci aveau împreună ajutător lor întru toate pe darul Unuia Dumnezeu, și peste câți din oamenii cei ce pătimeau și din dobitoace își puneau mâinile lor, îndată aceia se făceau sănătoși desăvârșit. Iar bunii tămăduitori de la nimeni nu luau plată pentru tămăduiri, de aceea au fost numiți și doctori fără de plată, căci numai de o plată ca aceasta prea scumpă aveau trebuință de la cei ce se tămăduiau, ca să creadă întru Hristos. Și nu numai în singură Roma, ci și prin cetățile dimprejur și prin sate mergând, și pe cei bolnavi tămăduindu-i, pe mulți îi întorceau la Hristos.

Și încă pe lângă darul cel tămăduitor, făceau bine noroadelor și prin îndurata dăruire, căci având de la strămoși multe averi adunate, și după părinți rămase lor, le vindeau pe acelea și le împărțeau la săraci și la cei ce aveau trebuință, și hrăneau pe cei flămânzi, și îmbrăcau pe cei goi, și tot felul de milă și de îndurare arătau spre cei săraci și lipsiți. Iar când tămăduiau pe cei bolnavi, grăiau către dânșii așa: „Noi numai mâinile le punem pe voi, iar cu puterea noastră nimic nu putem să facem, ci pe toate le lucrează tăria cea atotputernică a lui Hristos, Unuia adevăratului Dumnezeu, întru Care de veți crede cu neîndoire, îndată sănătoși veți fi”. Și aceia crezând, câștigau sănătate. Și așa în toate zilele întorcându-se mulți de la păgânătatea închinării de idoli, se apropiau de Hristos.

Și aveau sfinții aceștia doctori petrecere osebită într-un sat oarecare din hotarele Romei, unde erau averile părinților lor; acolo avându-și adăpostirea lor, i-au luminat pe toți cei dimprejur cu sfânta credință. Deci diavolul neputând răbda ca să vadă o viață ca aceasta a lor, care strălucea cu faptele bune, a îndemnat pe oarecare slujitori ai lor ca să meargă la împăratul și să clevetească pe acești nevinovați. Și împărățea atunci în Roma Carin; acesta ascultând pe clevetitori, îndată a trimis ostași la satul acela, ca să prindă pe doctorii cei fără de plată Cosma și Damian, și să-i aducă înaintea lui la judecată. Și mergând ostașii la satul acela și întrebând pentru Cosma și Damian, s-au adunat credincioșii la sfinți și-i rugau pe dânșii ca să se ascundă puțin, până ce va trece mânia cea împărătească. Iar sfinții n-au voit să-i asculte pe ei, ci se sârguiau ca singuri de voie să iasă la ostașii cei ce-i căutau pe dânșii, dorind ca să pătimească pentru Hristos cu bucurie.

Însă după ce mai mulți credincioși s-au adunat la ei, și cu rugăminte cu lacrimi îi îndemnau pe dânșii, ca să-și ferească viața lor, nu pentru sine, ci pentru mântuirea multora, s-au supus și nevrând. Iar credincioșii luându-i pe ei, i-au ascuns într-o peșteră. Deci ostașii căutându-i pretutindeni cu dinadinsul și neaflându-i, s-au umplut de iuțime și de mânie, și prinzând pe unii bărbați cinstiți din satul acela, i-au legat pe dânșii cu lanțuri, și-i duceau la Roma. De care lucru înștiințându-se Sfinții Cosma și Damian, îndată au ieșit din peșteră și au alergat degrab în urma ostașilor, și ajungându-i pe cale, au zis către dânșii: „Sloboziți pe acești nevinovați și luați-ne pe noi. Pentru că noi suntem cei pe care aveți voi poruncă să-i prindeți”. Deci ostașii slobozind pe acei bărbați, au pus lanțurile pe Sfinții Cosma și Damian, și i-au dus la Roma, unde sfinții au fost păziți în legături până a doua zi.

Iar a doua zi a șezut împăratul la obișnuita judecată înaintea norodului, care era la loc de priveliște, și punând înainte pe Sfinții legați Cosma și Damian, cu mare glas a început a vorbi către dânșii, zicându-le: „Voi sunteți cei ce vă împotriviți zeilor părinților noștri și cu oarecare meșteșug de vrajă tămăduiți fără de plată bolile între oameni și între dobitoace, amăgind pe norodul cel prost ca să se depărteze de la zei și de la legile părintești? Ci măcar acum întoarceți-vă de la a voastră rătăcire, ascultați sfatul meu cel bun, și apropiindu-vă, aduceți jertfă zeilor, care îndelung v-au răbdat pe voi până acum. Căci făcându-li-se strâmbătate de la voi, nu v-au răsplătit vouă rău pentru rău, deși puteau să vă răsplătească, ci au răbdat așteptând întoarcerea voastră cea către dânșii”. Iar sfinții plăcuți lui Hristos, într-un glas răspunzând către împăratul, au grăit: „Noi n-am înșelat pe nici un om, nici nu știm meșteșug de vrajă, nici n-am făcut vreun rău cuiva, ci tămăduim bolile cu puterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, precum Acela ne-a poruncit, zicând: Pe cei bolnavi tămăduiți, pe cei stricați curățiți. Și o facem aceasta fără de plată, de vreme ce Mântuitorul a poruncit-o, zicând: In dar ați luat, în dar dați. Pentru că nu avem trebuință de averi, ci mântuirea sufletelor omenești o căutăm, și slujim neputincioșilor și săracilor ca Insuși lui Hristos. Căci Acela socotește ca și pentru Sine îngrijirile cele făcute pentru dânșii, zicând către bunii dătători: Flămând am fost și Mi-ați dat de am mâncat; am însetat și M-ați adăpat pe Mine. Gol am fost și M-ați îmbrăcat. Pe aceste porunci ale Lui noi ne sârguim a le împlini, așteptând ca să luăm de la Dânsul plată în viața cea fără de sfârșit a Impărăției cerului. Iar celor păruți de tine zei nicidecum nu voim să le slujim. Tu și cei cu tine slujiți-le lor! Iar noi știm cu adevărat, că aceia nu sunt dumnezei. Iar de voiești, o, împărate, noi îți punem ție înainte sfatul cel bun, ca să cunoști pe unul Adevăratul Dumnezeu, Făcătorul tuturor, Care răsare soarele Său peste cei răi și peste cei buni, și plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți spre trebuința noastră, și spre slava numelui Său celui preamare. Aceluia Să-i slujești, depărtându-te de la idolii cei fără de suflet și nesimțitori”.

Iar Carin împăratul a zis către dânșii: „Nu v-am chemat pe voi ca să grăiți filosofii, ci să aduceți jertfă zeilor”. Răspuns-au sfinții: „Noi unuia Dumnezeului nostru îi aducem sufletele noastre jertfă fără de sânge, Celui ce ne-a izbăvit pe noi din cursele diavolului și a dat pe Unul născut Fiul Său pentru mântuirea a toată lumea. Acela -Dumnezeul nostru - nu este zidit, ci este Ziditor al tuturor. Iar ai tăi zei sunt niște scorniri omenești și lucru al mâinilor meșterilor. Și de n-ar fi fost între oameni meșteșugul cel ce face pe zeii voștri, voi n-ați fi avut la cine să vă închinați”. Carin a zis: „Nu ocărâți pe zeii cei veșnici, ci apropiindu-vă, închinați-vă lor cu jertfe, mai înainte de a primi muncile cele ce vă așteaptă pe voi”.

Iar robii lui Hristos umplându-se de Duhul Sfânt, au zis: „Fii rușinat împreună cu zeii tăi, o, Carine, și de vreme ce se întoarce mintea ta de la Dumnezeul cel ce de-a pururea este și viețuiește în veci, și se lipește spre idolii cei nesimțitori și niciodată vii, deci și fața trupului tău să se întoarcă de la locul său spre a ta înfruntare, ca să te deprinzi prin singură cercarea, ce poate Dumnezeul nostru”. Aceasta zicând-o sfinții, îndată s-a schimbat fața lui Carin și grumajii i s-au sucit, și s-a întors fața lui la spatele lui. Și nu putea să-și întoarcă grumajii săi, nici nu putea cineva să-i ajute lui, ci ședea pe scaun, avându-și grumajii și fața strâmbă. Iar norodul ce privea spre aceea, striga cu mare glas: „Mare este Dumnezeul creștinilor, și nu este alt Dumnezeu afară de dânsul”.

Intru acea vreme mulți au crezut întru Hristos și au rugat pe Sfinții Doctori ca să tămăduiască pe împăratul. Incă și singur împăratul se ruga, zicând către dânșii: „Acum știu cu adevărat că sunteți robi ai Adevăratului Dumnezeu. Deci mă rog vouă, precum ați vindecat pe cei mulți, tămăduiți-mă și pe mine, ca și eu să cred că nu este alt Dumnezeu, afară de Dumnezeul cel propovăduit de voi, care a făcut cerul și pământul”.

Iar sfinții au zis către dânsul: „De vei cunoaște pe Dumnezeul cel ce ți-a dat ție viața și împărăția, și de vei crede întru Dânsul cu toată inima ta, Acela poate să te tămăduiască pe tine”. Iar împăratul cu mare glas a zis: „Cred întru tine, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule cel Adevărat, miluiește-mă pe mine și nu pomeni neștiința mea dintâi”. Aceasta zicând-o împăratul, i s-au îndreptat grumajii lui și fața lui a stat la locul său, precum era mai întâi. Și sculându-se împăratul de la locul său, și-a ridicat ochii săi spre cer și înălțându-și mâinile, a dat mulțumită lui Dumnezeu împreună cu tot norodul, zicând: „Bine ești cuvântat, Hristoase, Dumnezeule cel Adevărat, Care m-ai adus pe mine dintru întuneric la lumină, prin acești sfinți robi ai Tăi”.

Și așa tămăduindu-se împăratul, a cinstit pe Sfinții Doctori Cosma și Damian, și i-a slobozit pe ei cu pace. Iar ei ieșind din Roma, s-au dus la satul lor. Și auzind locuitorii satului aceluia, și cei dimprejur, toate cele ce se făcuseră de sfinți în Roma, au ieșit întru întâmpinarea plăcuților lui Dumnezeu și i-au primit pe dânșii cu bucurie, veselindu-se și slăvind pe Stăpânul Hristos. Iar sfinții umblau iarăși împrejur prin cetăți și prin sate după obiceiul lor, tămăduind neputințele și luminând norodul cu sfânta credință, apoi se întorceau la satul lor. Iar zavistuitorul diavol neputând prin meșteșu-girea sa cea dintâi să-i piardă pe sfinți de pe pământul celor vii, a scornit alta.

Era în părțile acelea oarecare doctor slăvit, de la care și acești sfinți învățaseră la început meșteșugul doctoricesc; pe acela l-a îndemnat vrăjmașul ca să urască pe sfinți, nesuferind slava lor cea bună. Deci, chemând acela la sine pe sfinți cu înșelăciune, i-a luat pe dânșii la un munte, ca și cum ar fi voit să adune buruieni de doctorii, iar în inimă având gândul lui Cain. Și ducându-i pe ei departe, a rânduit ca fiecare deosebi să adune buruieni. Deci mai întâi năvălind asupra unuia, l-a ucis pe el cu pietre, apoi și pe celălalt l-a ucis așijderea. Și luând trupurile lor, le-a ascuns lângă o scursură de apă ce era acolo.

Așa sfinții răbdători de chinuri ai lui Hristos, doctorii cei fără de plată, Cosma și Damian, și-au luat sfârșitul vieții și s-au învrednicit de cununile mucenicești de la Hristos Domnul, Mântuitorul nostru, Căruia împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh, se cuvine cinste și slavă, acum și de-a pururea, și în vecii vecilor. Amin. 

Acatistul Sfinţilor Mucenici Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)Condacul 1

Cei aleşi făcători de minuni, răbdătorilor de patimi ai lui Hristos şi doctori preaînţelepţi, care în dar daţi sănătate celor ce sunt în boli, cele de laudă aducem vouă, sprijinitorilor noştri şi ajutătorilor întru necazuri; iar voi, fiind vase alese ale harului, vindecaţi rănile noastre cele sufleteşti şi cele trupeşti. Pentru aceasta, slăvind pe Dumnezeu cel minunat întru sfinţii Săi, pe voi cu osârdie vă fericim: Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţilor făcători de minuni!

Icosul 1

Râvnind vieţii celei îngereşti, aţi defăimat cele pământeşti, şi încununându-vă cu nevoinţa muceniciei, v-aţi învrednicit să priviţi faţa Domnului puterilor. Deci rugaţi-vă cu sârguinţă pentru noi, cei ce alergăm cu sârguinţă către ajutorul vostru şi cele de laudă strigăm vouă:
Bucuraţi-vă, rugători calzi pentru cei ce cinstesc sfântă pomenirea voastră;
Bucuraţi-vă, că voi casa, avuţia şi toate agoniselile părinţilor întru nimic le-aţi socotit;
Bucuraţi-vă, care fără împuţinare vindecaţi pe cei părăsiţi de doctori;
Bucuraţi-vă, cei ce pe săraci cu milostivirea voastră i-aţi hrănit;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi mângâiat pe cei ce sufereau de îndurarea inimii;
Bucuraţi-vă, cei ce prin curăţie şi cu sfinţenie v-aţi asemănat îngerilor;
Bucuraţi-vă, făclii ale luminii celei dumnezeieşti;
Bucuraţi-vă, oameni cereşti şi îngeri pământeşti;
Bucuraţi-vă, că voi creştinilor le sunteţi scăpare neruşinată;
Bucuraţi-vă, cei ce v-aţi smerit toată viaţa voastră chiar până la suflarea cea de pe urmă întru slujire Domnului;
Bucuraţi-vă, primitorii cei prealuminaţi ai harului, vase ale Sfântului Duh;
Bucuraţi-vă, grabnici ajutători ai tuturor celor ce vă cheamă pe voi;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 2-lea

Văzând bunul Dumnezeu începuturile voastre cele bune şi osârdia voastră cea către bună cinstire, că toate cele pământeşti şi bunurile lumii acesteia întru nimic socotindu-le, întru o necunoscută osteneală aţi petrecut, din dragoste pentru aproapele, şi sufletele voastre cu bunele moravuri le-aţi împodobit, v-aţi umplut de Duhul Sfânt, cu raza Căruia să ne strălucim şi noi cereţi-ne de la Hristos Dumnezeu, ca împreună cu voi să-I cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Cu înţelegerea adevăratei cunoştinţe de Dumnezeu aţi învăţat pe împăratul cel fără de lege, înţelepţindu-l pe acela cu puterea cuvintelor voastre, prin care cu îndrăzneală aţi propovăduit pe Hristos. Drept aceea, lăudând îndrăzneala voastră, strigăm aşa:
Bucuraţi-vă, cei ce nu v-aţi lăsat prinşi de înşelarea împăratului celui nelegiuit;
Bucuraţi-vă, cei ce cu îndrăzneală aţi mărturisit înaintea lui adevărul lui Hristos;
Bucuraţi-vă, cei ce nu v-aţi temut de îndrăznirea lui;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi ruşinat adunările celor fără de lege;
Bucuraţi-vă, propovăduitorii cei neînfricaţi ai adevărului;
Bucuraţi-vă, nimicitorii slujirii idoleşti;
Bucuraţi-vă, luptătorii credinţei celei dreptslăvitoare;
Bucuraţi-vă, mărturisitorii cei neclintiţi, plini de Duhul răbdării şi al râvnei pentru slava lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, vestitorii cei fără de tăcere ai poruncilor lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, povăţuitorii credincioşi ai cugetării de Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, solitorii cei de nădejde ai Împărăţiei lui Dumnezeu pentru noi;
Bucuraţi-vă, cei ce nu ne părăsiţi pe noi nici chiar după moartea voastră;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 3-lea

Cu puterea Celui Preaînalt, dată nouă încă din viaţa cea vremelnică, aţi primit stăpânire darul de a tămădui minunat toate bolile; iar după moartea voastră mai cu seamă v-a proslăvit Dumnezeu pe voi cu multe faceri de minuni, ca toţi să alergăm către voi rugându-ne pentru tămăduirea de bolile trupeşti, dar mai cu seamă de cele sufleteşti, şi lui Dumnezeu cu mare glas să-I strigăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având moaştele voastre cele mult vindecătoare, ca pe o comoară de mult preţ, ne bucurăm şi, cu dragoste lăudând darul tămăduirilor dat vouă de la Dumnezeu, cu mulţumire strigăm:
Bucuraţi-vă, mijlocitorii cei calzi către Dumnezeu pentru noi;
Bucuraţi-vă, cei ce cugetările cele elineşti întru nimic le-aţi socotit;
Bucuraţi-vă, făclii prealuminoase ale Romei;
Bucuraţi-vă, luminătorii ţărilor întunecate de rătăcirea cea păgânească;
Bucuraţi-vă, povăţuitorii bărbăţiei şi ai răbdării;
Bucuraţi-vă, că, răbdând fără de vină uciderea cu pietre, sfârşit mucenicesc aţi luat;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi pătimit din dragoste pentru Hristos;
Bucuraţi-vă, robii lui Dumnezeu cei ce aţi primit de la Hristos Domnul cununi de biruinţă;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi arătat tuturor minunatul şi preafrumosul chip al smereniei şi al blândeţii;
Bucuraţi-vă, temelia cea neclintită a ortodoxiei;
Bucuraţi-vă, slava cea luminoasă a răbdătorilor de chinuri;
Bucuraţi-vă, frumoşi tămăduitori, care de la nimeni n-aţi luat plată pentru tămăduiri;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 4-lea

Viforul cel mare al iuţimii împăratului Carin n-a putut să clintească sufletele voastre, şi când credincioşii v-au ascuns într-o peşteră oarecare de cei ce căutau să vă ia pe voi, de voie aţi stat înaintea ostaşilor, strigând: Pe noi luaţi-ne, căci noi suntem cei pe care îi căutaţi. Deci, înfăşuraţi fiind cu lanţuri, aţi fost duşi la Roma. Iar noi, sărutând credinţa voastră şi lanţurile, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind oamenii de la Roma dragostea voastră cea mare către cei suferinzi şi doctorisirea voastră cea minunată, de pretutindeni alergau către voi cu credinţa în harul lui Dumnezeu cel aducător de vindecări, ce lucra întru voi; şi primind grabnică tămăduire, proslăveau pe Dumnezeu, iar pe voi, tămăduitorii lor cei milostivi, vă măreau, învăţându-ne şi pe noi să vă lăudăm aşa:
Bucuraţi-vă, propovăduitorii cei nebiruiţi ai lui Dumnezeu Cel adevărat;
Bucuraţi-vă, cei ce cu buna biruinţă aţi luat arma Crucii lui Hristos;
Bucuraţi-vă, doctorii cei buni şi grabnici ajutători ai celor suferinzi;
Bucuraţi-vă, cei ce tămăduiţi în dar pe toţi cei neputincioşi;
Bucuraţi-vă, cei ce izvorâţi şi acum tămăduiri din belşug;
Bucuraţi-vă, milostivii mângâietori ai celor ce sunt întru nevoi şi întru necazuri;
Bucuraţi-vă, cei ce ne apăraţi în toate înconjurările;
Bucuraţi-vă, ocrotirea cea mântuitoare a celor lipsiţi de ajutor;
Bucuraţi-vă, preaslăvită împodobire a celor drepţi;
Bucuraţi-vă, solirea noastră cea tare;
Bucuraţi-vă, rugătorii cei sârguincioşi către Dumnezeu pentru noi;
Bucuraţi-vă, grabnici ajutători ai tuturor celor ce vă cheamă pe voi cu credinţă;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 5-lea

Pe calea cea cu dumnezeiască umblare, într-adevăr aţi mers, robii lui Hristos, când eraţi duşi în legături la Roma, pentru că nu v-aţi închinat idolilor, ci lui Hristos unuia I-aţi slujit, amare încercări aţi răbdat, Sfinţilor; însă toate le-aţi răbdat pentru Hristos cel Care v-a iubit. Drept aceea, minunându-ne de răbdarea cea mare şi de dragostea voastră cea tare către Dumnezeu, împreună cu voi cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând împăratul că prin puterea lui Hristos s-a tămăduit, laudă Aceluia I-a dat, iar noi, slăvind pe Dumnezeu, vă fericim pe voi, plăcuţii Lui slăviţi, strigând aşa:
Bucuraţi-vă, cei ce aţi iubit cele de sus mai mult decât cele de jos;
Bucuraţi-vă, cei ce pe pământ aţi râvnit vieţii celei îngereşti;
Bucuraţi-vă, că, lepădând mulţimea dumnezeilor, de buna credinţă cea părintească nu v-aţi îndepărtat;
Bucuraţi-vă, că toate avuţiile voastre, după cuvântul Domnului, le-aţi împărţit săracilor ca pe Hristos să-L câştigaţi;
Bucuraţi-vă, cei ce pe alţii i-aţi învăţat nu numai cu cuvântul, ci mult mai vârtos cu fapta şi cu rugăciunea neîncetată către Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, cei ce arătaţi şi acum izvorul tămăduirilor cel neîmpuţinat;
Bucuraţi-vă, cei ce ne îmbogăţiţi pe noi cu revărsarea minunilor date vouă de la Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi gătit în voi lăcaş lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, grabnică auzire a celor lipsiţi;
Bucuraţi-vă, îngrijirea cea primită a celor necăjiţi;
Bucuraţi-vă, nădejdea cunoscută a celor deznădăjduiţi;
Bucuraţi-vă, grabnică doctorisire a celor ce bolesc;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 6-lea

Propovăduitori ai numelui lui Hristos fiind în viaţa voastră, şi acum mărturisiţi puterea Aceluia prin minunile ce izvorăsc de la icoana voastră, şi după cum oarecând n-aţi trecut cu vederea credinţa unei femei oarecare, ci, arătându-vă ei în vis, i-aţi dăruit uşurare de boală, aşa şi rugăciunile noastre şi glasurile de cântări auziţi-le, o, Sfinţilor cei fără de arginţi! Luaţi aminte la credinţa şi dragostea poporului vostru şi acoperământul vostru cel de sus dăruiţi-l celor ce vă laudă pe voi şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Răsărit-a ca lumina dreptatea voastră când, ocărâţi la judecata împăratului, aţi zis către el: Noi nu tămăduim bolile cu vicleşugul vrăjitoresc, ci cu puterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, după cum ne-a poruncit Acela zicând: „Pe cei bolnavi îi vindecaţi, pe cei leproşi îi curăţiţi, în dar aţi luat, în dar să daţi”. Drept aceea, minunându-ne de îndrăzneala voastră, vă fericim pe voi cu acestea:
Bucuraţi-vă, cei ce ne-aţi arătat nouă pildă de tărie şi de credinţă;
Bucuraţi-vă, cei ce vă desfătaţi pururea de bucuria raiului;
Bucuraţi-vă, preaînţelepţi semănători ai bunei credinţe;
Bucuraţi-vă, slăviţi propovăduitori ai dreptei credinţe;
Bucuraţi-vă, dascălilor care povăţuiţi spre cer;
Bucuraţi-vă, povăţuitori neadormiţi ai vieţuirii celei curate şi fără de prihană;
Bucuraţi-vă, calzi ascultători ai celor ce se roagă vouă;
Bucuraţi-vă, călăuze către mântuire preaalese şi credincioase;
Bucuraţi-vă, povăţuitori buni ai celor ce vor să vieţuiască cu bună credinţă şi plăcut lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, solitori de cele bune pentru toţi cei ce cinstesc pomenirea voastră;
Bucuraţi-vă, cei ce cu bine aţi sfârşit alergarea voastră;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi primit de la Stăpânul Hristos cununile dreptăţii;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 7-lea

Vrând să descoperiţi puterea lui Hristos, împăratului celui rău credincios, fiind plini de Duhul Sfânt, aţi zis: „Fii ruşinat tu, o, Carine, şi cu dumnezeii tăi!”. Şi îndată i s-a schimbat lui faţa şi grumazul i s-a sucit, şi se ruga către voi grăind: „Iată, acum văd că sunteţi robii adevăratului Dumnezeu”. Deci vă rog pe voi, după cum vindecaţi pe alţii, aşa tămăduiţi-mă şi pe mine, ca şi eu împreună cu voi să cânt lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minunaţilor rugători pentru noi, tămăduitorii sufletelor şi trupurilor noastre şi mijlocitorii mântuirii veşnice, cu inimă mulţumitoare, cântând cântare de laudă lui Dumnezeu, Cel ce ne-a dăruit nouă astfel de mari făcători de minuni, aducem şi vouă laudele acestea:
Bucuraţi-vă, cei ce aţi mirat cu răbdarea voastră pe îngeri;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi luminat pe toţi cu strălucirea minunilor voastre;
Bucuraţi-vă, vindecători grabnici şi fără de plată de toate durerile;
Bucuraţi-vă, cei ce prin sprijineala voastră tămăduiţi pe cei slăbănogiţi;
Bucuraţi-vă, cei ce ne însănătoşiţi din bolile cele de nevindecat;
Bucuraţi-vă, cei ce cu vrednicie aţi săvârşit nevoinţa pământească a vieţuirii voastre;
Bucuraţi-vă, cei ce mijlociţi pururea în faţa lui Dumnezeu pentru noi, cei goliţi de fapte bune;
Bucuraţi-vă, că pe toţi cei credincioşi îi luminaţi cu strălucirea înţelepciunii celei date vouă de la Domnul;
Bucuraţi-vă, rugători preaminunaţi pentru noi şi sprijinitorii noştri;
Bucuraţi-vă, viteji răbdători de pătimiri ai lui Hristos;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi sfinţit pământul cu sângiuirile voastre;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi vădit nebunia idolească;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 8-lea

Văzând vieţuirea voastră cea străină de lume, să ne înstrăinăm şi noi de deşertăciunile aceleia şi, mintea la ceruri ridicând-o, să strigăm către voi, Sfinţilor cei fără de arginţi: Potoliţi durerile izvorând vindecări pline de dar tuturor celor ce aleargă cu osârdie spre ajutorul vostru şi strigă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Toată viaţa voastră cea de pe pământ umplând-o cu dragoste către Dumnezeu şi aproapele, Sfinţilor doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, şi acum vă arătaţi grabnici ajutători tuturor celor ce vă cheamă cu credinţă, nu numai celor ce aleargă aproape la sfintele voastre moaşte, ci şi celor ce sunt departe izvorâţi tămăduiri. Întru aceasta vă aducem laudele acestea:
Bucuraţi-vă, cei ce aţi slujit cu credinţă Unui Dumnezeu, Celui slăvit în Treime;
Bucuraţi-vă, cei ce preaînţelept aţi ales singurul lucru ce este spre trebuinţă;
Bucuraţi-vă, că în osteneala fără de oboseală şi întru nevoinţă zilele şi nopţile voastre fără nici o trândăvie le-aţi petrecut;
Bucuraţi-vă, că printr-o astfel de viaţă a voastră, strâmtorată şi cu necazuri, slava lui Dumnezeu aţi înmulţit-o printre oameni;
Bucuraţi-vă, ucenicii cei viteji ai lui Hristos;
Bucuraţi-vă, că învăţători şi făcători ai poruncilor lui Hristos v-aţi arătat;
Bucuraţi-vă, că voi cu numele celor mari sunteţi numiţi întru Împărăţia cerurilor;
Bucuraţi-vă, că lui Hristos cu slavă toată lumea o aţi strălucit;
Bucuraţi-vă, că aţi luat cu pătimirea voastră nepătimirea;
Bucuraţi-vă, că voi cu moartea de mucenici nemurirea v-aţi agonisit;
Bucuraţi-vă, cei proslăviţi în cer şi pe pământ ca îngerii;
Bucuraţi-vă, că purtând cununi şi acum staţi înaintea lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 9-lea

Toată firea omenească s-a mirat de strălucirea harului lui Dumnezeu în voi, Sfinţilor Cosma şi Damian, când nelegiuitul Carin, văzând minunile făcute de voi întru numele Domnului Iisus Hristos, a crezut şi a preaslăvit pe Dumnezeu. Pentru aceasta şi noi, slăvind pe Cel ce v-a dat vouă o astfel de putere, cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei cu multă faimă nu se pricep îndeajuns să descrie mulţimea dragostei voastre, de care eraţi plini întru Domnul faţă de oameni, Sfinţilor plăcuţi lui Dumnezeu. Pentru aceasta din adâncul inimilor noastre strigăm către voi:
Bucuraţi-vă, cei ce aţi slujit Domnului vostru până la moarte;
Bucuraţi-vă, cei ce, aprinşi de focul dragostei lui Dumnezeu, aţi stins focul jertfelor idoleşti;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi iubit pe aproapele mai mult decât pe voi înşivă;
Bucuraţi-vă, că pe cei bolnavi şi neputincioşi i-aţi cercetat;
Bucuraţi-vă, cei ce nevoile celor sărmani le-aţi preîntâmpinat;
Bucuraţi-vă, mângâietorii celor întristaţi;
Bucuraţi-vă, sprijinitorii celor deznădăjduiţi;
Bucuraţi-vă, hrănitorii celor orfani;
Bucuraţi-vă, ajutătorii celor suferinzi;
Bucuraţi-vă, slobozitorii celor asupriţi;
Bucuraţi-vă, că, sfârşind cu bine alergarea, la Hristos v-aţi înălţat;
Bucuraţi-vă, că întru Împărăţia Lui sălăşluiţi;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuiască pe cei mulţi, arătatu-v-a Domnul nouă pe voi, făcătorii Săi de minuni. Căci cine nu se va umili văzând compătimirea voastră cea fără de măsură faţă de toţi. Deci cine nu vă va ferici pe voi, căci nu numai pe oameni îi vindecaţi de neputinţe, ci şi dobitoacele le miluiţi. Nu lepădaţi deci şi rugăciunile noastre, ci revărsaţi neîmpuţinat peste noi toţi milele voastre cele mari şi bogate, ca să strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ziduri sunteţi tuturor celor ce laudă minunile voastre, o, doctori fără de plată, şi celor ce aleargă la sprijinul vostru; ziduri şi scuturi sunteţi, care îngrădiţi de toate nevoile pe cei ce cu osârdie vă cheamă întru ajutor. Pentru aceasta şi pe noi ne îngrădiţi de sărăcie, de necazuri şi de boli, rugându-ne şi cu căldură strigând către voi:
Bucuraţi-vă, cei ce aţi întrecut întru răbdare tăria diamantelor;
Bucuraţi-vă, cei ce nevinovaţi aţi suferit de la pizma unui iubitor de argint;
Bucuraţi-vă, slăviţi sprijinitori întru necazuri;
Bucuraţi-vă, întărirea celor neputincioşi şi obidiţi;
Bucuraţi-vă, îmbogăţitorii preaînduraţi ai celor săraci şi lipsiţi;
Bucuraţi-vă, hrănitorii cei milostivi ai celor flămânzi;
Bucuraţi-vă, preaînţelepţi vindecători ai celor cuprinşi de dureri şi de boli grele;
Bucuraţi-vă, calzi apărători din toate înconjurările necazurilor ai celor ce aleargă către voi cu credinţă;
Bucuraţi-vă, că pomenirea voastră de toţi e slăvită pe pământ;
Bucuraţi-vă, că numele voastre sunt scrise în ceruri;
Bucuraţi-vă, că preaslăviţi sunteţi de la Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 11-lea

Cântarea cea cu totul de umilinţă, ce se aduce acum de către noi, nu este de ajuns spre lauda preaslăvitelor voastre nevoinţe şi osteneli pe care le-aţi luat în viaţa aceasta asupra voastră; însă îndrăznind, cerem ca, primind rugăciunea noastră cea cu osârdie, şi pe noi să ne izbăviţi din nevoi cu rugăciunile voastre, ca să cântăm lui Dumnezeu, cu inimă umilită: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Minte strălucitoare de lumină şi cerească aţi arătat oarecând înaintea lui Carin, mustrând rătăcirea aceluia; iar acum, prin nestricăciunea moaştelor voastre şi prin mulţimea minunilor, întăriţi dreapta credinţă. Pentru aceasta cu mulţumită strigăm vouă:
Bucuraţi-vă, cei ce aţi propovăduit cuvântul cel ipostatic;
Bucuraţi-vă, cei ce cu buna credinţă aţi surpat puterea idolească;
Bucuraţi-vă, că prin voi s-a călcat slujirea demonilor;
Bucuraţi-vă, că prin voi s-a propovăduit închinarea lui Hristos;
Bucuraţi-vă, preaînţelepţi dascăli ai tuturor faptelor bune;
Bucuraţi-vă, că după ostenelile pământeşti întru lăcaşurile cereşti săltaţi;
Bucuraţi-vă, că şi după mutarea voastră nu ne părăsiţi;
Bucuraţi-vă, că tuturor celor ce vă cheamă pe voi cu credinţă le daţi grabnic ajutor;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor doctori, că vindecaţi bolile noastre;
Bucuraţi-vă, cei ce nu îndepărtaţi rugăciunile celor credincioşi;
Bucuraţi-vă, cei ce mijlociţi şi pentru noi nevrednicii la tronul lui Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 12-lea

Harul pe care vi l-a dat vouă Domnul Dumnezeu, ca să tămăduiţi toate neputinţele cele sufleteşti şi trupeşti, astăzi ne-a adunat, ca să cinstim pomenirea voastră, Sfinţilor fără de arginţi Cosma şi Damian. Deci, cu cucernicie privind la cinstită icoana voastră şi cu umilinţa inimii căzând înaintea ei, rugăm să ne izbăvim noi toţi de toate relele şi durerile, ca să cântăm toţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând minunile voastre, ostenelile şi nevoinţele le lăudăm, fericim sfârşitul mucenicesc, cinstim mijlocirea şi puterea voastră sprijin pentru toţi care cer ajutorul vostru; mărim pe Dumnezeu, dătătorul tuturor de bunătate, Care ne-a dăruit nouă rugători atât de minunaţi, şi cu umilinţă strigăm către voi:
Bucuraţi-vă, cei ce credincios aţi propovăduit pe Iisus Domnul;
Bucuraţi-vă, martorii viteji ai adevărului Lui;
Bucuraţi-vă, calzi mijlocitori pentru noi la scaunul Lui;
Bucuraţi-vă, doctorii trupurilor noastre cei cu bună îndurare;
Bucuraţi-vă, moştenitorii Împărăţiei cerurilor şi ai bunătăţilor celor veşnice;
Bucuraţi-vă, nădejdea noastră cea tare în Dumnezeu;
Bucuraţi-vă, cei ce izvorâţi mirul cel binemirositor al vindecărilor;
Bucuraţi-vă, cei ce îndepărtaţi cu rugăciunile voastre puterea cea rea a patimilor;
Bucuraţi-vă, dătători de vindecări şi izvoare de minuni;
Bucuraţi-vă, stâlpii cei purtători de lumină ai Bisericii şi scuturi nemişcate;
Bucuraţi-vă, doimea cea cu chip de lumină a înţelepţilor celor fără de argint;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul al 13-lea

O, preaminunaţilor doctori fără de arginţi, făcători de minuni, tăinuitori şi slăviţii plăcuţi ai lui Dumnezeu, Cosma şi Damian, primiţi aceste rugăciuni ale noastre, care se înalţă din inimă zdrobită, vindecaţi bolile noastre cele de multe feluri şi prin calda voastră sprijineală cereţi nouă de la Hristos Dumnezeu izbăvire de toate nevoile şi necazurile, iertare greşelilor noastre şi nădejdea cea bună a mântuirii veşnice, ca să ne învrednicim împreună cu voi şi cu toţi sfinţii întru nesfârşiţii veci să cântăm lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice din nou Icosul 1: Râvnind vieţii celei îngereşti, aţi defăimat..., Condacul 1: Cei aleşi făcători de minuni, răbdătorilor...,

Icosul 1

Râvnind vieţii celei îngereşti, aţi defăimat cele pământeşti, şi încununându-vă cu nevoinţa muceniciei, v-aţi învrednicit să priviţi faţa Domnului puterilor. Deci rugaţi-vă cu sârguinţă pentru noi, cei ce alergăm cu sârguinţă către ajutorul vostru şi cele de laudă strigăm vouă:
Bucuraţi-vă, rugători calzi pentru cei ce cinstesc sfântă pomenirea voastră;
Bucuraţi-vă, că voi casa, avuţia şi toate agoniselile părinţilor întru nimic le-aţi socotit;
Bucuraţi-vă, care fără împuţinare vindecaţi pe cei părăsiţi de doctori;
Bucuraţi-vă, cei ce pe săraci cu milostivirea voastră i-aţi hrănit;
Bucuraţi-vă, cei ce aţi mângâiat pe cei ce sufereau de îndurarea inimii;
Bucuraţi-vă, cei ce prin curăţie şi cu sfinţenie v-aţi asemănat îngerilor;
Bucuraţi-vă, făclii ale luminii celei dumnezeieşti;
Bucuraţi-vă, oameni cereşti şi îngeri pământeşti;
Bucuraţi-vă, că voi creştinilor le sunteţi scăpare neruşinată;
Bucuraţi-vă, cei ce v-aţi smerit toată viaţa voastră chiar până la suflarea cea de pe urmă întru slujire Domnului;
Bucuraţi-vă, primitorii cei prealuminaţi ai harului, vase ale Sfântului Duh;
Bucuraţi-vă, grabnici ajutători ai tuturor celor ce vă cheamă pe voi;
Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţi făcători de minuni!

Condacul 1

Cei aleşi făcători de minuni, răbdătorilor de patimi ai lui Hristos şi doctori preaînţelepţi, care în dar daţi sănătate celor ce sunt în boli, cele de laudă aducem vouă, sprijinitorilor noştri şi ajutătorilor întru necazuri; iar voi, fiind vase alese ale harului, vindecaţi rănile noastre cele sufleteşti şi cele trupeşti. Pentru aceasta, slăvind pe Dumnezeu cel minunat întru sfinţii Săi, pe voi cu osârdie vă fericim: Bucuraţi-vă, Cosma şi Damian, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi preaslăviţilor făcători de minuni!

şi această

Rugăciune către Sfinţii doctori fără de arginţi Cosma şi Damian

Către voi, Sfinţilor doctori cei fără de arginţi şi făcătorilor de minuni Cosma şi Damian, ca spre nişte grabnici ajutători şi calzi rugători pentru mântuirea noastră, noi cei nevrednici, plecând genunchii, alergăm şi, căzând, cu osârdie strigăm: nu treceţi cu vederea rugăciunea noastră, a celor păcătoşi, neputincioşi, căzuţi în multe fărădelegi şi care greşim în toate zilele şi ceasurile. Rugaţi pe Domnul ca să tindă nouă nevrednicilor robilor Săi milele Sale cele mari şi bogate şi să ne izbăvească pe noi de tot necazul şi durerea, căci voi aţi luat de la Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos harul cel neîmpuţinat al tămăduirilor pentru credinţa cea tare, tămăduirea cea fără de plată şi sfârşitul vostru cel mucenicesc. Auziţi-ne pe noi, cei ce ne rugăm, şi cu mijlocirea voastră cea bineprimită cereţi de la Dumnezeu binecuvântare pentru noi toţi; iarăşi căzând, cu sârguinţă ne rugăm: cereţi-ne nouă de la Domnul toate cele folositoare spre bine în viaţa noastră cea vremelnică, dar mai ales cele ce slujesc spre mântuirea cea veşnică, ca să ne învrednicim prin rugăciunile voastre a primi sfârşit creştinesc fără de durere, neruşinat, cu pace şi ca să ne izbăvim de toate uneltirile diavoleşti şi de munca de veci, iar ai Împărăţiei cerurilor, celei fără de sfârşit şi fericite, moştenitori să fim. Aşa, plăcuţilor ai lui Dumnezeu, nu încetaţi rugându-vă pentru noi, cei ce alergăm către voi cu credinţă. Că deşi după mulţimea păcatelor noastre nu suntem vrednici de milostivirea voastră, voi, fiind urmaşi credincioşi ai iubirii de oameni a lui Dumnezeu, faceţi ca să aducem roade vrednice de pocăinţă şi să ajungem la odihna cea veşnică, lăudând şi binecuvântând pe Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Cel minunat întru sfinţii Săi, şi pe Preacurată Maica Sa şi sprijinitoarea voastră cea caldă, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul. 

Rugăciune către Sfinţii Mucenici şi Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian

Slăviţilor făcători de minuni şi Doctori fără de arginţi, Cosma şi Damian! Iubindu-L pe Hristos Dumnezeu din tinereţile voastre, nu numai meşteşugul doctorilor aţi învăţat, ci mai ales har neîmpuţinat al tămăduirii tuturor bolilor aţi primit de la Dumnezeu. Pentru aceasta, şi pe noi, care cădem înaintea cinstitei icoanei voastre, degrab auziţi-ne. Pe copiii care cer ajutorul vostru la învăţătură povăţuiţi-i cu rugăciunile voastre, ca, râvnind vieţuirii voastre, să afle nu numai cele pământeşti, ci mai ales să sporească în cucernicie şi în credinţa cea dreaptă. Celor ce zac de boală şi s-au deznădăjduit de ajutorul omenesc, dar aleargă la voi cu credinţă fierbinte şi rugăciune osârdnică, tămăduire dăruiţi-le cu cercetarea voastră cea milostivă şi de minuni făcătoare; aşijderea şi pe cei ce din pricina bolilor grele au căzut în trândăvire, în puţinătate de suflet şi în cârtire, cu harul cel dat vouă de Dumnezeu întăriţi-i în răbdare şi îndrumaţi-i ca să priceapă sfânta şi desăvârşita voie a lui Dumnezeu în ce ne priveşte şi să se facă părtaşi ai harului mântuitor al lui Dumnezeu. Pe toţi cei ce aleargă la voi cu osârdie ocrotiţi-i de bolile cele crunte, şi apăraţi-i de moartea năprasnică, şi cu puternica voastră mijlocire înaintea lui Dumnezeu păziţi-i neclintiţi în dreapta credinţă şi ajutaţi-i în sporirea duhovnicească, ca împreună cu voi să se învrednicească în veacul ce va să vină a lăuda şi a slăvi numele cel preasfânt şi de mare cuviinţă al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.

Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, din Roma

Troparul Sfinţilor Mucenici doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, din Roma

Glasul al 8-lea

Sfinţilor cei fără de arginţi şi de minuni făcătorilor, cercetaţi neputinţele noastre. Şi ca unii care în dar aţi luat, în dar daţi-ne nouă.

 

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Celui Ce a povăţuit de de mult pe Israel, scoţându-l din robia lui Faraon şi în pustie l-a hrănit, să cântăm Mântuitorului nostru Dumnezeu, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Prin cuvinte de cântări să lăudăm astăzi cu glasuri de veselie pe cei prin har daţi de la Dumnezeu nouă, tuturor, doctori şi făcători de minuni, întărire Bisericii şi reazem credincioşilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cei ce întotdeauna ne zbatem de întreitele valuri, în adâncul bolilor şi în vifor cumplit de boli chinuitoare, veniţi să mergem cu bucurie la limanul doctorilor celor fără de arginţi ca să ne mântuim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prin virtuţile cele prealuminate arătându-vă, fericiţilor, casă Dumnezeiescului şi Atotlucrătorului Duh, cu cercetările voastre ne arătaţi nouă această dumnezeiască casă noian de tămăduiri dumnezeieşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine, care eşti Locaşul lui Dumnezeu, Masa cea Înţelegătoare, Frumuseţea lui Iacob, Pod peste care lesne se trece şi Scară Nemişcată, toate neamurile cu dragoste te fericim, Preacurată.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Cel Ce întăreşti tunetul şi zideşti duhul, întăreşte-mă, Doamne, ca să Te laud pe Tine cu adevărat şi să fac voia Ta; că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Doimea cea cinstită a dumnezeieştilor doctori cei fără de arginţi, fiind luminată în chip lăudat cu strălucirile cele în trei sori, luminează marginile pământului cu luminile tămăduirilor, întru slava Dumnezeului nostru.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind împreunaţi, sfinţilor, cu cetele îngereşti şi stând înaintea scaunului slavei cu toată cinstea, luaţi aminte la cei de jos cu milostivire, scoţându-i întotdeauna din răutăţi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Teologhisind, sfinţilor, că Treimea Cea Dumnezeiască este Stăpânirea Însăşi, aţi vieţuit pe pământ ca nişte îngeri, împlinind voia cea dumnezeiască şi acum sunteţi fericiţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce este Înfricoşător pentru oștile cele de sus, în chip de negrăit S-a sălăşluit întru tine, aflându-te mai Curată decât firea cea văzută şi înţelegătoare, Preacurată Fecioară; pentru aceasta te fericim.

Irmos: Cel Ce întăreşti tunetul şi zideşti duhul, întăreşte-mă, Doamne, ca să Te laud pe Tine cu adevărat şi să fac voia Ta; că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am, Dumnezeule, glasul Tău şi m-am temut, văzut-am lucrurile Tale şi m-am înspăimântat. Slavă puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Îmbrăcându-vă, sfinţilor, cu podoaba nestricăciunii, prin dezbrăcarea trupului celui pământesc, totdeauna staţi înaintea scaunului Treimii, împreună cu îngerii.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Patimile sufletelor celor cu multe dureri le vindecaţi şi bolile trupului le tămăduiţi, cei cu bune laude, fără de arginţi, dăruind sănătate şi mângâiere de toate cele ce aduc întristare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cercetaţi pe cei ce cu dreaptă credinţă aleargă la sfântul vostru locaş, sfinţilor cei fără de arginţi, dăruind sănătate şi linişte de toate cele ce aduc întristare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Făclia dumnezeieştii lumini se slăveşte, Născătoarea de Dumnezeu, cea mai Aleasă decât toate făpturile, prin care s-a îndumnezeit omul, căci ea a născut pe Dumnezeu.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Fă să răsară mie, Doamne, lumina poruncilor Tale, că la Tine aleargă şi pe Tine Te laudă, duhul meu; că Tu eşti Dumnezeul nostru şi la Tine scap, Împăratul Păcii.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Sfinţii cei fără de arginţi, lăudaţi ai lui Hristos, trăgându-se de la Răsăritul Cel cu adevărat Dătător de lumină, luminează lumea cu razele tămăduirilor şi risipesc întunericul cel cumplit al patimilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cei ce suntem înviforaţi de boli, înecaţi de patimi şi cufundaţi cu întreitele valuri ale întâmplărilor celor fără de măsură, veniţi cu bucurie să scăpăm la limanul preaînţelepţilor doctori.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dorind sfinţii de Treimea cea mai presus de zei, s-au arătat ei slugi. Pentru aceea, cu milostivire tămăduiesc bolile cele cumplite ale tuturor, arătându-se pururea minunaţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fă, Stăpână, să răsară raza dumnezeieştii cunoştinţe mie, celui ce sunt cumplit cuprins de întunericul necunoştinţei şi mă povăţuieşte către lumina pocăinţei, Preacurată, Ceea ce eşti Uşa Luminii.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Viforul gândurilor apucându-mă, întru adâncul greşelilor celor nemăsurate mă trage. Dar Tu, Ocârmuitorule Bunule, mai înainte apucând, ocârmuieşte-mă ca pe proorocul şi mă mântuieşte.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Izvorând ape de vindecări, ca nişte izvoare de mântuire, spălaţi toată întinăciunea bolilor celor sufleteşti şi trupeşti, sfinţilor cei fără de arginţi, luminători ai lumii, cei prealuminaţi.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Sfânt este locaşul vostru, fiind împodobit cu minuni şi cu semne, la care tot omul, care aleargă cu tot sufletul, câştigă sănătate, fericindu-vă pe voi după datorie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca două stele străluciţi la întărirea Bisericii lui Hristos şi cu bună credinţă o luminaţi pe dânsa cu razele tămăduirilor, lucrătorilor de minuni, cei cu nume mare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Miluieşte-mă, Ceea ce ai născut pe Mântuitorul; căci mă tulbură adâncimea păcatelor şi mă înviforează valurile dezmierdărilor şi mă întristează furtuna duhurilor celor viclene.

Irmos: Viforul gândurilor apucându-mă, întru adâncul greşelilor celor nemăsurate mă trage. Dar Tu, Ocârmuitorule Bunule, mai înainte apucând, ocârmuieşte-mă ca pe proorocul şi mă mântuieşte.

 

Condac

Glasul al 2-lea

Podobie: Cele de sus căutând...

Cei ce aţi primit harul tămăduirilor, daţi sănătate celor ce sunt întru nevoi, măriţilor, doctori care sunteţi făcători de minuni şi cu cercetarea voastră, surpaţi semeţiile vrăjmaşilor, tămăduind lumea cu minunile.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare în cuptorul focului; căci, ca într-o cămară luminată, dănţuiau cântând: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Poporul lui Dumnezeu adunându-se cu credinţă la biserica voastră, fericiţilor, vesteşte darurile voastre, laudă tămăduirile, măreşte vieţuirea cea dumnezeiască şi fericeşte pururea petrecerea voastră cea cinstită.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Veniţi cu credinţă să vedem izvorul care izvorăşte râuri de minuni şi cu veselie împreună Domnului să cântăm: Minunat eşti, Dumnezeule, Cel Ce faci mari minuni pe pământ, prin slugile Tale.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Înfrumuseţatu-s-a Biserica sfinţilor celor fără de arginţi cu multe minuni, întru care se vindecă de multe feluri de boli cei ce cu credinţă neîndoită aleargă la dânsa şi pururea trimit laudă lui Dumnezeu, ca Unul Dătător de bunătăţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pogorâtu-S-a Hristos ca ploaia pe lână în pântecele tău, Ceea ce eşti de la Dumnezeu Dăruită şi au încetat pâraiele nelegiuirii şi ca un Dumnezeu a izvorât nestricăciune şi viaţă celor ce cântă: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri!

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pământul şi toate cele ce sunt pe el, mările şi toate izvoarele, cerurile cerurilor, lumina şi întunericul, gerul şi zăduful, fiii oamenilor şi preoţii, binecuvântaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi pe El în veci.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pe pământ locuind, în ceruri aţi dobândit vieţuire cerească, nevoindu-vă bine şi surpând şarpele, aţi primit har a vindeca bolile oamenilor întru slava şi lauda Domnului, sfinţilor fără de arginţi.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Prin rugăciunea cea către Dumnezeu, sfinţilor, deschideţi ochii orbilor, şchiopilor le daţi bun umblet şi slăbănogilor sănătate desăvârşită, minunându-vă cu credinţă, sfinţilor fără de arginţi. Pentru aceasta, după datorie vă lăudăm pe voi.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Ca un Rai Înţelegător este pentru noi această casă a sfinţilor, care pururea aduce înainte bun miros de taină. Iar harul cel dumnezeiesc, pe care vi l-a dăruit vouă Domnul Iisus, dă cugetelor noastre bună mireasmă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din sângiurile tale cele sfinte S-a întrupat Ziditorul tururor şi a ieşit din pântecele tău, păzindu-te pe tine, Fecioară. O, Minune a minunilor; o, Arătare de taină nouă, care s-a lucrat întru tine întru toţi vecii!

Să lăudăm să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmos: Pământul şi toate cele ce sunt pe el, mările şi toate izvoarele, cerurile cerurilor, lumina şi întunericul, gerul şi zăduful, fiii oamenilor şi preoţii, binecuvântaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi pe El în veci.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Făcut-a tărie cu braţul Său pentru că a surpat pe cei puternici de pe scaune şi a înălţat pe cei smeriţi, Dumnezeul lui Israel, întru care ne-a cercetat pe noi, Răsăritul cel de Sus şi ne-a îndreptat pe calea păcii.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

O, cât este de mare această biserică preasfinţită, sfinţilor fără de arginţi, către care venind, săvârşiţi lucruri mari şi semne înfricoşătoare şi adevărate minuni, înţelepţilor. Pentru aceasta, adunându-ne astăzi, vă lăudăm pe voi cu mare glas.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Toţi să dănţuim duhovniceşte mărind pe Sfântul Mucenic Cosma, cugetătorul de Dumnezeu şi pe Sfântul Mucenic Damian cel ales, pe doimea cea cinstită, care prin fapte bune, au slăvit pe Stăpânul a toată lumea, Dumnezeul, Domnul şi Mântuitorul tuturor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Deschisu-s-a tuturor pe pământ casă de tămăduire, sfânta casă a sfinţilor celor fără de arginţi; care încetează frigurile celor ce adesea vin către dânşii şi izbăveşte pe cei necăjiţi de duhuri cumplite şi dăruieşte tămăduire tuturor oamenilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fecioară, Ceea ce te-ai arătat mai presus decât heruvimii, fă mintea mea mai presus de zburdările trupului şi de supărările vieţii şi-mi dă putere a umbla cu bună podoabă pe căile cele de izbăvire, care ne duc la cetatea cea de sus, Preacurată.

Irmos: Făcut-a tărie cu braţul Său pentru că a surpat pe cei puternici de pe scaune şi a înălţat pe cei smeriţi, Dumnezeul lui Israel, întru care ne-a cercetat pe noi, Răsăritul cel de Sus şi ne-a îndreptat pe calea păcii.

 

SEDELNA

Glasul al 8-lea

Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Dătători de tămăduiri minunaţi şi sfeşnice purtătoare de lumină ale minunilor v-aţi arătat tuturor prin harul Duhului; căci, văpaia patimilor răcorind cu credinţa, printr-însa încălziţi cugetul credincioşilor. Pentru aceasta, având noi locaşul vostru cel dumnezeiesc casă de tămăduire sufletelor, grăim către voi: rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu, purtătorilor de Dumnezeu cei fără de arginţi, iertare de greşeli să dăruiască celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea voastră.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 8-lea

Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe tine, Fecioară, ca pe Ceea ce Singură între femei ai născut mai presus de fire pe Dumnezeu cu trup, toate neamurile omeneşti te fericesc; că Focul Dumnezeirii întru tine s-a sălăşluit şi ca pe un Prunc cu lapte ai hrănit pe Ziditorul şi Domnul. Pentru aceasta, neamul îngeresc şi omenesc, după vrednicie slăvim preasfântă naşterea ta şi cu un glas grăim către tine: roagă pe Fiul tău şi Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce cu credinţă ne închinăm Preasfintei naşterii tale.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 8-lea

Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe Mieluşelul şi Păstorul şi Mântuitorul, Mieluşeaua văzându-L fără dreptate ridicat pe Cruce, plângând se tânguia cu amar: lumea se bucură luând izbăvire prin Tine, iar pântecele meu arde, văzând Răstignirea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei, Preabunule Dumnezeule, Doamne, Cel fără de păcat. Acesteia cu credinţă să-i grăim: milostivire arată, Fecioară, spre noi şi iertare de păcate să dăruiască celor ce ne închinăm patimilor Lui.