Canon de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos

Cântarea 1, glasul al 6-lea:

Irmos: Ajutor și acoperitor S-a făcut mie spre mântuire. Acesta este Dumnezeul meu și-L voi slăvi pe El; Dumnezeul părintelui meu și-L voi înălța pe El, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Acum mă apropii eu, păcătosul și împovăratul, către Tine, Stăpânul și Dumnezeul meu, și nu îndrăznesc să mă uit la cer; numai mă rog și grăiesc: Dă-mi, Doamne, mai înainte, ca să plâng faptele mele cu amar.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

O, amar mie, păcătosului, că sunt ticălos mai mult decât toți oamenii; pocăință nu este întru mine. Ci-mi dă mie, Doamne, lacrimi, ca să plâng faptele mele cu amar.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Omule nebun și ticălos, pentru ce-ți pierzi vremea în lene? Gândește-te la viața ta și te întoarce către Dumnezeu, ca să plângi faptele tale cu amar.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Maica lui Dumnezeu Preacurată, caută spre mine, păcătosul, și mă izbăvește de lațul vrăjmașului, îndreptându-mă pe calea pocăinței, ca să plâng faptele mele cu amar.

Cântarea 3:

Irmos: Întărește, Doamne, pe piatra poruncilor Tale, inima mea cea clintită; că Însuți ești sfânt și Domn.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Când se vor pune scaunele la judecata cea înfricoșătoare, atunci faptele tuturor oamenilor se vor vădi; amar va fi atunci de cei păcătoși, căci vor fi trimiși la chinuri. Deci, aceea știind, suflete al meu, pocăiește-te de faptele tale cele rele.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Drepții se vor bucura, iar păcătoșii vor plânge; ci atunci nimeni nu ne va putea ajuta, că faptele noastre ne vor osândi pe noi. Drept aceea nu întârzia, ci, mai înainte de sfârșit, pocăiește-te de faptele tale cele rele.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

O, vai de mine, cel mult păcătos, care m-am spurcat cu faptele și cu gândurile, neavând picături de lacrimi de la învârtoșarea inimii mele; ci acum caută la pământ, suflete al meu și te pocăiește de faptele tale cele rele.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Iată, Doamnă, Fiul tău ne învață spre bine; iar eu, păcătosul, pururea fug de cele bune; ci tu, ca o milostivă, miluiește-mă ca să mă pocăiesc de faptele mele cele rele.

Cântarea 4:

Irmos: Auzit-a proorocul de venirea Ta, Doamne, și s-a temut: că aveai să Te naști din Fecioară, și oamenilor să Te arăți, și a grăit: Auzit-am auzul Tău și m-am temut; slavă puterii Tale, Doamne.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Desfătată și plăcută este aici calea dezmierdărilor, dar amară va fi ziua cea de apoi, când se va despărți sufletul de trup. Deci, pocăiește-te de acestea, suflete al meu, pentru împărăția lui Dumnezeu.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Pentru ce faci strâmbătate celui sărac? De ce oprești plata slugilor? Pe fratele tău nu-l iubești; desfrânarea și amărăciunea iubești. Deci, lasă acelea, suflete al meu, și te pocăiește pentru împărăția lui Dumnezeu.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

O, nebune om! Până când te vei afunda și ca o albină vei aduna bogăția ta, care degrab va pieri ca praful și ca cenușa? Ci caută mai vârtos împărăția lui Dumnezeu.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Doamnă, de Dumnezeu Născătoare, miluiește-mă pe mine păcătosul și mă întărește spre fapte bune și mă păzește ca să nu mă răpească pe mine nepregătit moartea cea urâtă; ci mă povățuiește, Fecioară, la împărăția lui Dumnezeu.

Cântarea 5:

Irmos: Pe mine, cel ce mânec dis de dimineață, iubitorule de oameni, Te rog luminează-mă și mă îndreptează întru poruncile Tale și mă învață, Mântuitorule, să fac voia Ta.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Adu-ți aminte, ticălosule om, că de păcate ești robit: cu minciuna, cu clevetirea, cu vrajba, cu neputința, ca de o fiară cumplită. Suflete al meu păcătos, au doară aceea ai voit?

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Mi se cutremură mădularele și cu totul sunt vinovat, privind cu ochii, auzind cu urechile și cu totul dându-mă pe mine gheenei. Suflete al meu păcătos, au doară aceea ai voit?

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Pe desfrânatul și pe tâlharul care s-au pocăit i-ai primit, Mântuitorule, iar eu cu lenea păcatului m-am îngreuiat și de cel rău sunt robit. Suflete al meu păcătos, au doară aceea ai voit?

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Ajutătoare minunată și grabnică tuturor oamenilor, Maica lui Dumnezeu, ajută-mi mie, nevrednicului, că sufletul meu cel păcătos aceasta a voit.

Cântarea 6:

Irmos: Strigat-am cu toată inima mea către înduratul Dumnezeu și m-a auzit din iadul cel mai de jos; și a scos din stricăciune viața mea.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Pe pământ viață desfrânată am viețuit și sufletul la întuneric l-am dat; dar acum, milostive Stăpâne, izbăvește-mă de toată robia vrăjmașului și mă înțelepțește ca să fac voia Ta.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Cine face unele ca acestea, precum fac eu? Precum zace porcul în tină, așa și eu slujesc păcatului; ci Tu, Doamne Dumnezeule, scoate-mă din trândăvia aceasta și-mi dă inimă ca să fac voia Ta.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Scoală-te, omule ticălos, aleargă către Dumnezeu mărturisind păcatele tale și cazi lăcrimând și suspinând; iar Acela, ca un îndurat, va da ție ajutor ca să faci voia Lui.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară Preacurată, păzește-ne pe noi de răutățile vrăjmașului celui văzut și celui nevăzut și primește rugăciunile noastre și le du pe acestea Fiului tău, și-mi dă înțelepciune ca să fac voia ta.

Condacul, glasul al 6-lea:

Suflete al meu, pentru ce te îmbogățești în păcate? Pentru ce faci voia diavolului? În ce-ți pui nădejdea? Părăsește-te de acestea și te întoarce către Dumnezeu strigând: Îndurate Doamne, miluiește-mă pe mine, păcătosul!

Icos:

Gândește, suflete al meu, la ceasul cel amar al morții și la judecata cea înfricoșătoare a Făcătorului Dumnezeu; că îngerii cei întunecați te vor lua pe tine, suflete, și te vor duce în focul cel de veci. Iar tu, mai înainte de moarte te pocăiește, strigând: Miluiește-mă, Doamne, pe mine, păcătosul!

Cântarea 7:

Irmos: Greșit-am, fărădelege am făcut, nu ne-am îndreptat înaintea Ta, nici am păzit, nici am făcut precum ne-ai poruncit nouă; ci nu ne părăsi pe noi până în sfârșit Dumnezeul părinților.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Nu nădăjdui, suflete al meu, în bogăția cea trecătoare sau în adunarea cea nedreaptă, că toate acestea nu știi cui le vei lăsa, ci strigă: Miluiește-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine, păcătosul!

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Nu nădăjdui, suflete al meu, în sănătatea trupească cea trecătoare, nici în frumusețea cea degrab trecătoare, că vezi cum și cei puternici și cei tineri mor; ci strigă: Miluiește-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine, nevrednicul!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Adu-ți aminte, suflete al meu, de viața cea de veci, de împărăția cerului cea gătită sfinților, de întunericul cel mai din afară și de mânia lui Dumnezeu, care este asupra celor răi, și strigă: Miluiește-mă, Hristoase Dumnezeule, pe mine, nevrednicul!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Cazi, suflete al meu, la Maica lui Dumnezeu și te roagă ei, că este grabnic ajutătoare celor ce se pocăiesc, să roage pe Hristos, Dumnezeul nostru, să mă miluiască pe mine, nevrednicul.

Cântarea 8:

Irmos: Pe Cel pe Care oștile cerești Îl slăvesc de Care se cutremură heruvimii și serafimii, pe Acela toată suflarea și toată făptura lăudați-L, și îl preaînălțați întru toți vecii.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Cum nu voi plânge când îmi aduc aminte de moarte? Că am văzut pe fratele meu în groapă, zăcând fără de mărire și fără de chip. Dar ce aștept? Și în cine nădăjduiesc? Numai în Tine, Doamne, pe Care Te rog ca, mai înainte de sfârșit, să mă îndreptezi.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Cu ochiul Tău cel milostiv caută spre mine când voi sta înaintea Ta și voi fi judecat, Unule lesne iertătorule!

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cred că vei veni să judeci viii și morții și toți vor sta întru a lor rânduială: bătrânii și tinerii, conducătorii și supușii lor, domnii și judecătorii, bogații și săracii, femeile și bărbații. Oare cum mă voi afla eu atunci? Drept aceea, strig Ție: Dă-mi, Doamne, mai înainte de sfârșit să mă pocăiesc!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, primește rugăciunea mea cea nevrednică, păzește-mă de moartea cea urâtă și-mi dăruiește mai înainte de sfârșit să mă pocăiesc.

Cântarea 9:

Irmos: Neînțeles lucru este rodul zămislirii m-ai presus de fire și fără stricăciune, nașterea Maicii Celei fără de bărbat, căci nașterea Lui Dumnezeu înnoiește firile. Pentru aceasta toate neamurile pe Tine, ca pe o Maică, Mireasă dumnezeiască, cu dreaptă credință Te mărim.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Acum scap la voi, îngeri, arhangheli și toate puterile, care stați înaintea scaunului lui Dumnezeu: Rugați-vă către Făcătorul vostru să fie izbăvit sufletul meu de chinurile cele veșnice.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă.

Acum plâng către voi, sfinților, patriarhilor, împăraților și prorocilor, apostolilor și arhiereilor și toți aleșii lui Hristos, ajutați-mi mie la judecată, ca să se mântuiască sufletul meu de întunericul vrăjmașului.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Acum ridic mâinile mele către voi, sfinților mucenici, pustnicilor, preacuvioșilor și toți sfinții, care vă rugați către Dumnezeu pentru toată lumea, ca să se mântuiască sufletul meu în ceasul morții.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Maica lui Dumnezeu, ajută-mi mie, celui ce cu totul întru tine nădăjduiesc, și roagă pe Fiul tău ca să mă pună pe mine, nevrednicul, de-a dreapta Sa, când va ședea să judece viii și morții.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt; Treime Sfântă, slavă Ție.
 

Rugăciunile începătoare

 Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

 Sunatoarea (Hypericum perforatum) este o planta cu flori galbene, folosita in medicina traditionala si alternativa inca din cele mai vechi timpuri. Ea mai este cunoscuta si sub urmatoarele denumiri: floarea lui Ioan, pojarnita, buruiana de naduf, crucea voinicului sau iarba sangelui.

 

Sunătoarea (Hypericum perforatum) (alte denumiri: pojarniță, regionalisme: drobișor, fălcățea, harnică, închegătoare)^[2] este o plantă erbacee, perenă, cu tulpină dreaptă, ramificată în partea superioară, ușor lemnoasă în partea de jos, prevăzută de-a lungul ei cu două muchii, glabră și înaltă până la 1m. Frunzele, dispuse opus, sunt sesile, oval-eliptice, glabre și conțin numeroase pungi secretoare, dând impresia că prezintă puncte translucide (când sunt examinate prin transparență), de unde și denumirea de "perforatum" dată acestei specii. Florile sunt grupate în vârful tulpinii și ramurilor, sunt hermafrodite, pentamere; periantul este format din 5 sepale și 5 petale de culoare galben-aurie, iar androceul din stamine numeroase. Înflorește din iunie până în septembrie. Fructul este o capsulă ovală.

Produsul vegetal folosit în produsele terapeutice este reprezentat de părțile terminale (de 20–30 cm) înflorite (Herba Hyperici). Florile de sunătoare se culeg în zile uscate și însorite, din iunie și până în septembrie, prin tăiere cu foarfeca. Se usucă la umbră, în loc bine aerisit, întinse în strat subțire, pe hârtie sau pânză. După uscare, se păstrează în pungi de hârtie ori săculeți de pânză în locuri uscate și întunecate.

Proprietăți

Ca și principii active, sunătoarea este bogată în derivați antracenici (hipericină, pseudohipericină), uleiuri volatile, flavonozide având ca aglicon hiperina, acizii cafeic și clorogenic, taninuri.

Acțiune farmacologică: datorită hipericinei și pseudohipericinei, uleiului volatil și taninurilor, produsul are acțiune antiseptică, astringentă și cicatrizantă. Flavonozidele sunt răspunzătoare de acțiunea vasodilatatoare și hipotensivă. Acizii clorogenic și cafeic explică proprietățile antiinflamatoare și colagoge ale plantei. 

 

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Pojarnita (sunatoarea) are o acţiune antidepresivă, sedativă, nervină, stimulentă, topic-analgezică, antiinflamatoare, vasodilatatoare, hipotensivă, antibiotică, colagogă, antiinflamatoare, cicatrizantă, antiseptică, astringentă și antibacteriană;
• Sunătoarea este un excelent remediu pentrn orice afecţiune şi traume ale sistemului nervos. Acţiunea antidepresivă este datorată fitocomplexului din sunătoare însă intensitatea acţiunii depinde de conţinutul crescut în aceste componente (hiperforină, hipericină, pseudohipericină, procianidine, fiavone). Mare parte din acţinnea raportată pentru această plantă este datorată prezenţei hipericinei;
• Hipericina împreună cu hiperforina acţionează antidepresiv. Hipericina pură nu acţionează antidepresiv, numai hipercina împreună cu proantocianidinele din extractul de sunătoare sunt active;
• Studiile americane recomandă utilizarea sunătoarei în combihaţie cu Ginkgo biloba, pentru creşterea eficacităţii antidepresive (utilizarea acestei cornbinaţii sau a oricărui antidepresiv se face numai la recomandarea unui specialist fitoterapeut);
• Studiile confirmă de asemenea efectul antidepresiv, liniştitor al xantonelor şi flavonoidelor;
• Hipericina are și acţiune antitumorală (experienţe în vitro au demonstrat o inhibare a dezvoltării celulelor tumorale din creier, plămâni şi piele);
•  Agliconii fiavonoidici şi cvercitrinul au acţiune anxiolitică prin inhibarea monoaminoxidazei;
• Taninurile exercită o acţiune astringentă (ajută la vindecarea rănilor) şi are un ^.efect de precipitare a proteinelor iar uleiul volatil are acţiune antiinflamatoare şi antimicrobiană;
• Acţiunea antibacteriană si antiinflamatoare este atribuită hiperforinei observată experimental în special împotriva bacteriei Staphylococcus aureus;
• Octocosanolul are acţiune stimulentă metabolic. Hiperozida acţioneăză asupra tumorilor cerebrale umane şi poate fi utilizată în prevenirea sau tratamentul cancerului;
• Acţiunea cicatrizantă a extractului uleios de sunătoare se datorează carotenoizilor şi fitosterolilor. Mecanismul de acţiune al extractelor de sunătoare nu este încă total cunoscut, el fiind extrem de complex, deoarece fiecare fltoelemerrt acţionează undeva anume, efectele completându-se, cumulându-se şi potenţându-se;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Pojarnita (sunatoarea) este utilizat în nevralgie sciatică, nevralgia de trigemen, dureri de spate, dureri de cap, zona zoster şi dureri reumatice. Poate fi utilizată și ca remediu pentru nervi, în stările de melaricolie, depresie, epuizare, în tratamentul insomniei, crampelor, colicilor viscerelor şi uterului, epilepsiei, anxietate, tensiune nervoasă și convalescenţă;
• Extractul uleios este un excelent antispetic ce poate fi utilizat extern pentru răni, tăieturi, arsuri, calmarea crampelor musculare. Intern, extractul uleios este utilizat pentru ulcer ^­peptic şi inflamaţiile gastrointestinale;
• Cercetările au demonstrat că sunătoarea este la fel de eficientă în depresii ca şi medicamentele de sinteză, cu excepţia depresiilor severe sau psihoze maniaco-depresive;
• Pentu depresii simptomatice şi reactive, nevroze, tensiune nervoasă, anxietate, epuizare nervoasă, tulburări de vorbire, leziuni nervoase, distonie vegetativă, accese de isterie, sindrom premenstrual, nevroză menopauzală, somnambulism, insomnie, migrenă, hepatită, colecistită și astenie este indicat extractul de sunătoare din care se iau câte 5 picături de 3 ori/zi, timp de o săptămână, după care se măreşte doza la 10 picături de 3 ori/zi, timp de 3 săptărnâni. Se poate folosi și tinctură din care se iau câte 10 -15 de picîturi de 3 ori/zi picături;
• În caz de somn agitat este indicată infuzia de sunătoare;
• Pentru incontinenţa urinară sunt indicate băile de şezut cu infuzie de sunătoare concentrată. Se fac odată pe săptămână; 
• Pentru efectul antiinflamator, antiviral, antispastic, cicatrizant-reepitelizant, coleretic, colagog se folosește extract uleios din care se iau câte 10 picături de 3 ori/zi);
• În afecţiuni hepatice, biliare şi gastrointestinale (gastrită, ulcer gastroduodenal), pentru evacuarea bilei şi stimularea secreției biliare este indicată infuzia şi extractul uleios;

Extern

• Pentru arsuri, hemoroizi, hematom, zona zoster, răni deschise, inflamația ganglionilor, tenul aspru, dureri de spate şi lumbago, spondilită, nevralgie de trigemen, sciatică, reumatism se ung zonele afectate sau se fricționează de mai multe ori/zi cu extract uleios; Pentru cicatrizarea rănilor se utilizează tinctura;
• În caz de hemoroizi interni se introduce intrarectal extract uleios de sunătoare, cu o pară de cauciuc;
• Pentru abces dentar, amigdalită, gingivită sau răni se fac gargarisme şi spălături cu infuzie concentrată de sunătoare;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie

• Se adaugă 2 lingurite de plantă la 250ml de apă clocotită;
• Se infuzează 15-20 de minute;
• Se beau 2 căni dimineaţa şi seara;
• Tratamentul se_.face pe o perioadă de cel puţin 2-3 luni;
• Pentru stimularea sistemului imunitar se beau 3 căni pe zi;

Tinctură

• 1:5 în alcool 70%;
• Se administrează 15-20 de picături de 3 ori/zi;
•  Pentru tensiunea nervosă, epuizare sau depresie, tratamentul se face cel puţin 2 luni;

Extract uleios

• 20g plantă mărunţită, se macerează timp de 12 ore în 20 ml de alcool;
• Se adaugă 200ml ulei de floarea soarelui;
• Se fierbe pe baia de aburi timp de 3 ore la foc mic şi se lasă la macerat 2-3 zile;
• Se strecoară și se lasă să se decanteze 24 de ore;
• Se ia câte o lingurită după mese pentru dischinezie şi pentru stimularea funcţiei hepatice;

Extract uleios

• 1:1 din flori de sunătoare tocate mărunt;
• Se pun la macerat cu ulei timp de 2 luni;
• Se ia câte o lingură dimineata şi seara cu 30 minute înainte de masă;

Infuzie concentrată (pentru uz extern)

• Se adaugă 2 linguri de plantă mărunţită la 200ml apă clocotită;
• Se fierbe aprox. 5 min;
• Se fac gargare de mai multe ori/zi, din care una seara la culcare (pentru afecțiunile bucale);
• Pentru răni se fac spălături de mai multe ori pe zi;

Capsule

• Extract standardizat de sunătoare, cu un conținut de 0,2-1% hipericină de 500 mg pe zi. În unele cazuri se iau până la 900 mg pe zi;

Extract fluid

• 1:1 cu 25% alcool;
• Se iau 2-4 ml de trei ori/zi;

EFECTE SECUNDARE

• Doza recomandată de extract de sunătoare se respectă cu stricteţe deoarece o doză mai mică este insuficientă iar una mai mare poate provoca “sindromul serotonină” care se manifestă prin agitaţie, confuzie, tremrături şi spasme musculare;
• Persoanele care utilizează preparate de sunătoare nu se vor expune la razele ultraviolete ale soarelui. Hipericina produce la animalele depigmentate care consumă cantităţi mari de sunătoare şi sunt expuse la soare fenomenul de fotosensibilizare;
• Sunătoarea nu se utilizează in timpul sarcinii sau lactaţiei;

COMBINAȚII

• În caz de enurezis (pentru copii) se utilizează o infuzie dintr-o combinaţie în părţi egale de sunătoare si coada şoricelului. În cazul articulaţiilor se utilizează extractul uleios de sunătoare la care se adaugă câteva picături de ulei volatil de lavandă sau de coada şoricelului;

INTERACȚIUNI

• Sunătoarea poate interfera cu numeroase medicamente inclusiv anticoagulante, contraceptive orale, antidepresive (cum este Prozac), medicamentaţie anticonvulsivantă, medicamentele utilizate în tratamentul HIV sau în prevenirea respingerii transplantului dar şi cu medicamente fotosensibilizatoare (tetraciclina sau cloropromazina);
• De asemenea nu se administrează în acelaşi timp cu digoxină, ciclosporină, indinavir sau cu teofilină;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Utililarea sunătoarei nu se va face continuu. Se recomandă evitarea consumului de vin roşu, brânză, drojdie, peşte sărat sau marinat;
• Nu se recomandă utilizarea plante de către femeile gravide sau care alăptează;

TOXICITATE

• Prezenţa cvercetinei (care are o capacitate mutagenă) a suscitat numeroase cercetări asupra posibilei acţiuni carcinogene a sunătoarei. Unii autori recomandă ca utilizarea sunătoarei să nu se facă timp îndelungat, însă alţii apreciază ca nu există acest risc (experimentele în vivo, pe animale, nu au demonstrat capacitatea mutagenă şi nici pe cea carcinogenă).

Hrănește-te bine, fizic, mental și spiritual, iar apoi bucură-te de viață

 

Corpul femeii nu trebuia niciodată să fie neted, ferm și impecabil.

A fost proiectat pentru a crea viață, pentru a găzdui viața, pentru a hrăni viața.

Da, există multe alte aspecte uimitoare pentru noi toți și acest design nu ne definește în niciun fel, dar... care stă la baza luptei noastre pentru păstrarea unei „cifre”, este o întreagă rețea de genetică, știință și un întreg proces evolutiv care vrea să creeze, să depoziteze și să producă grăsime pentru protecție și sănătate hormonală.

Deci, dacă pierzi o luptă pentru slăbiciune, să nu crezi nicio clipă că e numai vina ta.

Încerci să strici vântul.

Hrănește-te bine, fizic, mental și spiritual, iar apoi bucură-te de viață cu vasul în care locuiești.

Este un singur lucru.

Pacea, râsul și acceptarea sunt cele mai bune medicamente din jur.

Dietă cu apă!

 

Dieta cu apă este foarte eficientă și te ajută să slăbești în jur de 10 kilograme în doar 3 săptămâni.

dieta-cu-apa-cura-de-slabireCare sunt avantajele dietei cu apa? Un consum crescut de apa, de 2.5 litri pe zi, accelerează digestia, previne balonarea si constipația, ferește pielea de uscare, reduce celulita, menține sănătatea rinichilor, detoxificata organismul, scade pofta de mâncare si îmbunătățește circulația sângelui.

Cum decurge dieta cu apa?

1. Începe-ti ziua cu un pahar de apa călduța cu lămâie pentru a-ti detoxifica organismul.

2. Încearcă sa bei apa toata ziua, chiar si când nu iți este sete, si sa renunți complet la sucuri sau băuturi alcoolice. Singurele băuturi permise in afara de apa sunt ceaiul verde si limonada neîndulcita. Nu este recomandat sa bei apa minerala, ci doar apa plata îmbuteliata sau de la robinet.

3. Înainte de fiecare masa, bea un pahar de apa. Mai multe studii au arătat ca persoanele care consuma apa regulat înainte de masa slăbesc mai ușor fata de persoanele care nu au acest obicei.

4. Bea uneori apa rece ca sa iți accelerezi metabolismul. Se pare ca, de fiecare data când bei apa rece, organismul depune un efort pentru a încălzi apa, ceea ce înseamnă o ardere a caloriilor. Studiile au arătat ca organismul bărbaților arde grăsimi pentru a produce energia necesara încălzirii apei, iar organismul femeilor arde carbohidrați.

5. Cu riscul de a te duce toata noaptea la baie, e recomandat sa bei înainte de culcare un pahar de apa.

6. Pe tot parcursul dietei cu apa, ai grija sa consumi alimente naturale, in cantități moderate si sa faci mult sport.

7. Consuma multe supe, acestea pe lângă faptul ca au un conținut mare de apa, iți oferă si nutriții de care ai nevoie. Cele mai indicate sunt supele de broccoli, morcovi, conopida si roșii. Evita cartofii.

8. In dieta cu apa trebuie sa consumi 8-9 pahare de apa pe zi. Cantitatea de apa variază de la persoana la persoana, in funcție de greutate, dieta si activități fizice.

9. Dieta cu apa nu funcționează daca nu este combinata cu un consum crescut de fructe si legume.

10. Nu încerca sa înlocuiești mâncarea cu apa si sa sari peste mese, nu faci decât sa iți distrugi sănătatea.

11. Mănâncă regulat 3 mese principale si 2 gustări.

Ce alimente trebuie sa eviți pe toata perioada dietei?

Ca in orice dieta, este ideal sa reduci cantitatea de carbohidrați, sa eviți carnea de porc, mezelurile, produsele de patiserie, faina alba, zaharul, dulciurile, prăjiturile, pârjolurile, conservele de carne si, in general, toate alimentele procesate. Orientează-te asupra fructelor, cerealelor integrale, salatelor si legumelor proaspete, preparate la aburi sau fierte. De asemenea, este important sa consumi linte, năut sau fasole din când in când, mai ales daca nu obișnuiești sa mănânci carne. Singura carne recomandata in curele de slăbire este cea de peste si cea de pui (fără piele).

Faceți live cu Dumnezeu la lumina candelei.

 ÎNVĂȚĂTURĂ - Savatie Baștovoi

Dragii mei,

iertați-mă că intervin în intimitatea sufletelor voastre, dar explozia de live-uri menite să înlocuiască rugăciunea din biserici mă face să zic cîteva cuvinte despre ceea ce este rugăciunea.
Cu mîna pe inimă, mă îndoiesc de calitatea unei rugăciuni făcută cu telefonul în mînă sau de mătăniile bătute în fața computerului pornit.
Rugăciunea nu este conectarea cu alți oameni, oricît de buni ar fi ei și bineintenționați, ci este conectarea cu Dumnezeu. Aveți ocazia să exersați rugăciunea în cămările voastre, așa cum ne-a învățat Hristos.
Dacă este printre voi cineva dornic să se roage, să aștepte să adoarmă copii și să se retragă într-un colț curat, după ce va stinge telefonul, laptopul, televizorul și becurile electrice. Faceți o căndeluță dintr-un pahar umplut cu ulei, folosind un capac de tablă găurită și un muc de vată. Simpla stare în fața unei candele aprinse într-o cameră întunecată vă va adînci în rugăciune mai mult decît toate live-urile, chiar dacă acestea s-ar transmite direct din Cer.
Primul lucru care se cere de la un rugător este să se desprindă de toate lucrurile pămîntești, de toate gîndurile, asemenea celui care este închis în propriul cavou de viu. Exersați această stare și negreșit veți păși în Împărăția lui Dumnezeu în chip simțit. Din această stare rugați-vă mai apoi pentru casa voastră și pentru întreaga lume, fără multe vorbe.
Dacă, făcînd așa, veți fi cuprinși de o stare de pace profundă, nu vă grăbiți să citiți mult. Faceți trei închinăciuni cuviincioase în fața lui Hristos Cel viu, zicînd rugăciunile începătoare. Apoi citiți cîțiva psalmi: 102, 145, 33. Apoi ziceți "Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te.." de trei ori, iar de veți simți să spuneți mai mult, spuneți. Închinați-vă cu cîte o metanie la fiecare din Sfinții pe care îi iubiți. Apoi așezați-vă pe un scăunel sau la marginea patului și stați așa, păstrînd pacea primită, în întuneric, fără a lăsa emoțiile de nici un fel să vă readucă degrabă în lumea aceasta plină de tulburare.
Faptul că mașinile nu se mai aud noaptea, iar voi nu aveți a vă trezi dimineața devreme, e un prilej minunat pentru a trăi experiența rugăciunii pe care poate nu ați trăit-o pînă acum.
Dacă aveți lumînări, e foarte bine. E bine să aveți și tămîie. Mirosurile curate fac bine sufletului și ajută mintea să se adune. Dacă sînteți o familie credincioasă, puteți să vă rugați scurt împreună cu copiii, repet scurt, ca să nu transformați totul într-o obligație obositoare. Dar, neapărat să vă rugați singuri după ce adorm toți, căci această rugăciune nu aveți ocazia să o trăiți majoritatea dintre voi.
Faceți live cu Dumnezeu la lumina candelei.
Vă doresc tuturor să trăiți cele mai frumoase clipe cu Dumnezeu.
Dacă o să mă pomeniți și pe mine, o să fiu foarte bucuros.
Mulțumesc frumos că ați citit aceste rînduri.

Învață să taci.

 Învață să taci.
Nu vorbi mai mult decât este nevoie, nu te contrazice cu nimeni, nu supăra pe nimeni prin ce spui.
Fugi de prilejurile de a cădea în păcate, pe cât poți, fugi de agitația, zgomotul și zarva lumii !

 Liniştește-te !
Nu te risipi, vrând să faci prea multe, nu îți pierde pacea sau timpul cu nimicuri.
 Să faci atât cât este nevoie. Lumea aceasta ne stoarce de putere, ne consuma cu toate problemele ei, și de multe ori uităm că nu trăim o mie de ani, uităm că rugăciunea sau relația noastră cu Dumnezeu este cea mai importantă !

  Avem nevoie de liniște, trebuie să învățăm să mai oprim radio-ul, tv-ul, telefonul și să petrecem o clipă de aur nu doar cu noi înșine, dar mai ales cu Iisus Hristos !
 În liniște, Dumnezeu îți vorbește prin conștiința ta, ia aminte la ce-ți spune și cu siguranță n-o să-ți pară rău .”

Sf. Paisie Aghioritul

Să fim recunoscători părinților noștri, fie și numai pentru că ne-au născut!

 Părinte, părinţii mei sunt divorţaţi; mama m-a adus la credinţă, tata e împotriva lui Dumnezeu. De cine să ascult?
Apoi, bine… nu este treaba ta dacă părinţii trăiesc în bună înţelegere sau nu, dacă se ceartă, dacă sunt buni sau nu sunt buni ‒ pentru tine ei trebuie să fie ceva sfânt, ca să ai parte de binecuvântarea lui Dumnezeu, ca să îţi fie ţie bine. Da! Nu trebuie să ne supărăm părinţii nici cu gândul. Şi cum se poartă ei cu noi, este treaba lor.
Sunt unii părinţi care au fost atât de aspri, care şi-au chinuit copiii… Doi fraţi au avut o mamă aşa bună! ‒ iar ea le-a zis să-l cinstească pe tatăl lor, deşi acesta nu se purta cu ei aşa cum ar fi trebuit, pentru ca ei să dobândească binecuvântarea lui Dumnezeu. Acum, cei doi frați lucrează acolo, la L., în Pojarevaţ, şi nu îngăduie nimănui să spună ceva rău despre tatăl lor. Nimeni nu îndrăzneşte să-l jignească. Cei doi fraţi zic: „Tata este sfânt pentru noi!”. Au avut o viaţă grea, tatăl lor nu a avut milă față de ei, dar vezi cum i-a binecuvântat Dumnezeu și au viață împlinită? Sunt recunoscători și mulţumitori față de Dumnezeu. Căci Domnul bine a voit ca prin părinţii noştri să venim în lume. Ei vor da socoteală înaintea lui Dumnezeu de cum sunt ei, vor răspunde şi pentru noi. Nu noi vom da socoteală pentru ei. Noi vom da socoteală de cum şi dacă i-am cinstit.
Starea duhovnicească pe pământ este din cale afară de rea şi din cauza faptului că până și copiii mici, de până la cinci ani, se împotrivesc părinţilor. De aceea lucrurile merg în felul acesta, pentru că nu îşi cinstesc părinţii. Pe întreaga planetă starea este aceeaşi…"

Extras din: "Cum îți sunt gândurile așa îți este și viața"

Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița

Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini.

 

Tu spui: „Este imposibil!” El afirmă: „Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu.” (Luca 18:27)
• Tu zici: „Sunt extenuat.” El promite altceva: „Dar cei ce se încred în Domnul, îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii, aleargă şi nu obosesc, umblă şi nu ostenesc.” (Isaia 40:31)
• Tu spui: „Nu pot merge mai departe.”
El mângâie: „Harul Meu îţi este îndeajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” (2 Corinteni 12: 9)
• Tu zici: „Nu ştiu ce să fac.” El te sfătuiește: „Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbe 3:6)
• Tu spui: „Nu mai pot.” Prin gura apostolului Pavel, el te contrazice: „Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:13)
• Tu zici: „Nu merită.” El îmbărbătează: „Să nu obosim în facerea binelui, căci la vremea potrivită, vom secera.” (Galateni 6:9)
• Tu șoptești: „Nu mă pot ierta”. El încurajează: „Poţi, pentru că şi Eu te-am iertat.” (Efeseni 4:32)
• Tu repeți: „Mi-e frică.” El te îndeamnă: „Eu nu ţi-am dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.” (2 Timotei 1:7)
• Tu zici: „Sunt singur.” El spune: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” (Evrei 13:5)
• Tu spui: „N-am rezolvare la această problemă.” El zice: „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini.” (Psalmul 55: 22)
•  Tu spui: „Nimeni nu mă iubeşte.”
El afirmă: „Te iubesc cu o iubire veşnică!” (Ieremia 31:3)

ODAIA LUMII - Parintele Dumitru Staniloae

 

Am putea compara lumea cu o camera plina de tot felul de lucruri, iar slava dumnezeiasca, cu lumina soarelui. Cu cât e mai întunecata camera, cu atât se vad mai putin lucrurile din ea. Si cu cât napadeste pe geamuri mai multa lumina, cu atât lucrurile din ea se vad mai clare si mai frumoase.

Ratiunile lucrurilor din lume, departe de a deveni de prisos dupa vederea descoperita a lui Dumnezeu, ne vor ajuta sa întelegem fecunditatea Ratiunii divine, vor fi chiar o exemplificare a ei, asa cum razele soarelui sunt o exemplificare si o manifestare a luminii Lui. Desigur atunci vom privi direct la Soarele dreptatii, sau la lumina Lui si numai indirect la ratiunile lucrurilor, pe când acum nu vedem tâsnirea directa a luminii din soare, ci numai iradierea ei estompata din lucruri. Cu alte cuvinte, când vom contempla pe Dumnezeu direct, vom contempla ratiunile lucrurilor în El Însusi, nu în lucruri, ca acum, deci cu mult mai iluminate, mai adânci, mai explicate.

Parintele Dumitru Staniloae, Ascetica si mistica ortodoxa, Ed. Deisis, Manastirea Sf. Ioan Botezatorul, Alba Iulia, 1993, p. 14-15.

Viața devine mai ușoară când îmbrățișezi cine ești cu adevărat și îți trăiești viața din plin

Un om care sare din relație în relație, care nu a fost niciodată singur pentru o perioadă mai lungă de timp, este un om care nu și-a luat niciodată timp ca să se ocupe de traumele sale interioare, să le identifice și să se vindece, astfel încât următoarea sa relație să aibă șanse să fie una mai bună decât cele anterioare.

Astfel de oameni nu-și iau timp să analizeze ce s-a întâmplat în relația anterioară, de ce nu a mers, unde a greșit fiecare, care sunt lecțiile pe care le au de învățat din acea relație, ce pot schimba la propria persoană, astfel încât să devină un partener mai bun.

Ei nu învață nimic din relațiile anterioare, nu înțeleg nimic din toate problemele prin care au trecut și intră în alte relații care repetă vechiul scenariu, pentru că nu s-au eliberat de toată toxicitatea acumulată în trecut. Ei funcționează decenii la rând orbiți de frica de singurătate și orbiți de toxicitatea acumulată în ei. Ei nu au nicio idee cine sunt ca ființă de sine stătătoare, fiindcă toată viața s-au identificat cu relația lor și cu persoana care le-a fost partener. Ei și-au extras identitatea/ valoarea din relația de cuplu, așa toxică/ disfuncțională cum a fost ea. Ei sunt atât de dependenți de prezența unui partener în viața lor, încât ar accepta diavolul în persoană, numai să nu fie singuri. Și asta este o mare problemă.

Învățați să trăiți singuri, învățați să vă iubiți pe voi înșivă, înainte de a vă arunca într-o altă relație!

Și dacă întâlniți o persoană care vă atrage, aflați dacă nu cumva aceasta n-a fost niciodată singură pentru perioade la mari de timp, ci a sărit dintr-o relație în alta toată viața. Nu intrați într-o relație cu o astfel de persoană, fiindcă are traume nevindecate și nu este capabilă să susțină o relație sănătoasă.

 

Să-i ajutăm, să-i prețuim. Căci cine nu are bătrâni...

 

BĂTRÂNII LUMII

Se-ncurcă lumea de bătrâni

Ba că-s pre mulți, ba că nu-s buni,

Iar unii care-s mai haini,

Iar aduna să-i dea la câini.

Te-mpiedici de ei peste tot

Văitându-se că nu mai pot.

La cozi, la doctori, în tramvai,

Oriunde mergi, peste ei dai.

Mănâncă pensii de la stat,

În loc să plece la furat.

E plin pământul de moșnegi

Care de care mai betegi.

Și nu-nțelegem, oameni buni,

Că mâine noi vom fi bătrâni.

Noi, care astăzi am strigat,

Că de bătrâni ne-am săturat.

Ei sunt istoria în fapt,

O viață-ntreagă au luptat

Și în loc de bunătate,

Au parte de răutate.

Ei sunt rădăcina noastră.

Pentru noi înseamnă acasă.

Ei sunt oglinda noastră vie.

Bătrânii ne sunt bogăție.

Nu cer pomană nimănui

Și fiecare-n dreptul lui,

Ar vrea să nu fie povară,

Așa cum strigă cei de-afară.

Ei sunt ai noștri, să-i iubim

Să-i ajutăm, să-i prețuim.

Căci cine nu are bătrâni,

Devine orfanu-acestei lumi.

Adriana Rusateanu

Dacă lumina care este în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult?

 

Lumina este mintea noastră. Sfinții Părinți spun că mintea este ochiul sufletului. Când mintea noastră se va întuneca de păcate, atunci toată așezarea și simțurile trupului vor fi întunecate.

Dacă mintea noastră, pe care ne-a dat-o Dumnezeu spre luminare și povățuire la toată fapta bună, va fi întunecată de cele rele, atunci cu atât mai întunecate vor fi poftele trupului nostru, care pururea și prea lesne se pleacă la păcate.

Când cârmaciul corabiei sau al unui mijloc de călătorie se îmbată și se întunecă la minte, atunci cei ce sunt în corabie, în avion sau în orice mașină cu care călătorim sunt în primejdie de moarte.

Când mintea noastră este întunecată de păcate și de pofte, sufletul nostru este pururea în primejdie să moară prin păcat.

Dacă ochiul sufletului nostru, adică mintea va fi curată și fără răutate, atunci și așezările și lucrările trupului și ale sufletului nostru vor fi luminate și plăcute lui Dumnezeu.

Sfântul Isihie Sinaitul zice în Filocalie că paza minții este calea a toată virtutea și porunca lui Dumnezeu iar Cuviosul Pimen Egipteanul spune că nu avem nevoie de nimic altceva, ci numai de minte trează.

Avva Agaton a fost întrebat ce este mai mare, osteneala trupească, sau păzirea cea dinăuntru și a zis că omul este asemenea unui pom: osteneala trupească este frunza, iar paza celor dinăuntru este rodul.

Filocalia ne învață cum să ne păzim mintea în 4 pași:

● Întâi trebuie să ne păzim mintea de închipuiri pătimașe.

● Apoi să ne păzim mintea de orice gând păcătos.

● Să chemăm neîncetat numele Domnului nostru Iisus Hristos în ajutor.

● Neapărat să ne aducem aminte neîncetat de moarte, spre a nu greși înaintea lui Dumnezeu.

Nimeni nu-și poate păzi mintea de gânduri rele și de închipuiri pătimașe dacă nu va avea pururea în mintea sa rugăciunea neîncetată.

Sfântul Isihie Sinaitul spune că paza minții și rugăciunea se susțin una pe alta, pentru că paza minții vine din rugăciunea neîncetată, iar rugăciunea, din paza minții și din atenția cea mare.

Toți sfinții și dumnezeieștii Părinți se sileau pururea la păzirea minții, căci știau că fără această sfântă lucrare nimic nu poate spori omul pe calea poruncilor lui Dumnezeu.

Trebuie să ne păzim mintea de gânduri și imaginații rele, aducându-ne aminte de Mântuitorul care zice: Privegheați în toată vremea, rugându-vă (Luca 21, 36) și: Privegheați, căci nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului (Matei 25, 13).

Sfântul Apostol Petru ne îndeamnă la trezvie și la paza minții, zicând: Fiți treji, privegheați. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită (I Petru 5, 8).

Zice Mântuitorul în Sfânta Evanghelie: Nu vă îngrijiți pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca (Matei 6, 25).

Apoi, ca să ne arate bunătatea Sa negrăită și purtarea Sa de grijă față de noi și de toate făpturile Sale, spune: Căutați la păsările cerului, că nu seamănă nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește (Matei, 6, 26).

Ca să vă vedeți cât de mare este purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru păsările cerului care sunt atât de neînsemnate față de om, voi folosi un exemplu de la Sfântul Vasile cel mare, despre o pasăre de mare ce se cheamă alcion.

Pentru ea Dumnezeu ține marea în liniște 14 zile pentru a nu-i strica cuibul făcut în nisipul mării și a îneca puișorii.

Alcionul își scoate puii la marginea mării. Această pasăre își pune ouăle în nisip lângă apă și le clocește pe la mijlocul iernii, când se pornesc vânturi și furtuni care izbesc valurile de maluri.

Toate valurile și furtunile se alină când alcionul șade pe ouă în cele 7 zile, după care ies puișorii din găoace. Fiindcă și de hrană au trebuință, Dumnezeu i-a mai dăruit încă 7 zile pentru creșterea puilor.

Corăbierii spun că acestea sunt zilele alcionului și le așteaptă ca să pornească în larg, știind că atunci Domnul ține marea în loc.

Aricii de mare cunosc mai înainte tulburarea mării și se vâră sub o lespede de care se prind cu piciorușele.

Nimeni nu știe așa de bine despre schimbarea vremii ca acest arici, căci pe el nici filozofii, nici astronomii și nici meteorologii nu l-au învățat aceasta, ci Domnul Însuși a pus în această vietate mică urma înțelepciunii Sale celei mari și negrăite.

Nimic nu e lipsit de purtarea de grijă a lui Dumnezeu, nimic nu este trecut cu vederea de El. Toate le privește cu luare aminte ochiul Său cel neadormit.

Încă și ariciul de uscat e mare meteorolog, căci din două răsuflări își face vizuina. Când suflă crivățul de miazănoapte el astupă gaura din partea din care simte că vine crivățul. Când se schimbă vremea și vine austrul, vântul de miazăzi, se mută la răsuflătoarea dinspre miazănoapte.

Prin toate trece și străbate purtarea de grijă a Aceluia ce ne-a zidit. Cele necuvântătoare au știință de mai înainte de la Dumnezeu, referitoare la schimbarea ce va să fie în aer, pricepere care mă covârșește.

Ursul când este rănit are știință să se vindece cu floarea ce se cheamă lumânărică, iar vulpea știe să se vindece cu lacrima de rășină a molidului.

Și la furnică pronia lui Dumnezeu se vede în chip luminat, căci i-a dat pricepere ca vara să-și gătească și să-și adune hrana peste iarnă.

Furnica taie cu unghiile partea din mijloc a roadelor ca să nu încolțească, le usucă dacă simte că se umezesc și le scoate afară doar când vremea e bună.

Acestea înțelegându-le să zicem și noi cu proorocul: Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne. Toate întru înțelepciune le-ai făcut (Psalm 103, 25).

Pronia lui Dumnezeu e îngrijirea Lui neîntreruptă față de toate făpturile Sale. Precum aerul învelește lucrurile și apa acoperă cele ce sunt în ea, așa pronia cea sfântă pe toate le cuprinde și le îngrijește, ca un adevărat părinte (II Regi 16, 9; Psalm 32, 13-15; 113, 10).

Concluzia Evangheliei de astăzi e cuprinsă într-o singură frază: Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă (Matei 6, 33).

Zadarnic ne ostenim zi și noapte pentru cele trecătoare. Alergăm fără rost după lucruri nefolositoare ce pier odată cu noi.

Uneori nici somn nu avem, nici sfintele sărbători nu le mai ținem, nici la biserică nu găsim timp să mergem, nici acasă nu ne rugăm, nici cărți sfinte nu citim, nici pe cei bolnavi nu-i cercetăm, nici de moartea cea grabnică și de judecata lui Dumnezeu nu ne mai amintim.

Vrem averi, cinste, sănătate și uităm de Dumnezeu. De asta este atâta suferință în lume, atâtea boli și certuri în familie.

Uităm de dragostea Lui, de Biserica Lui, de mântuitoarele învățături ale Sfintei Evanghelii, punându-ne nădejdea numai în propriile mâini. De aia nu avem adevărata pace și mulțumire sufletească.

Să ne întoarcem din nou la Dumnezeu, la rugăciune, la lucrarea faptelor bune. El ne așteaptă.

Să nu ne mai mândrim cu mintea noastră, să nu ne punem nădejdea în viața asta trecătoare, ci numai în Dumnezeu să credem, doar Lui să I ne închinăm, la Biserica Sa să mergem cât mai des și prin pocăință și viață creștinească să lucrăm ogorul mântuirii noastre.

În toate cele bune să fim întâi. Și la lucrul mâinilor și la biserică și la milostenie și la post și la rugăciune.

Cu mâinile să lucrăm, dar cu mintea să ne rugăm. Cu picioarele să călătorim, dar cu limba să lăudăm pe Dumnezeu și să dăm sfaturi duhovnicești.

Să ne creștem copiii în frica de Dumnezeu, să trăim în pace cu iubitorii de pace, iar de cei răi, eretici și robiți de patimi să ne ferim, ca să nu cădem în cursele lor.

Să nu ne biruim nici de mândria hainelor, nici de laudele sau ocara oamenilor, nici de beție sau cumplita de desfrânare sau de mulțimea grijilor pământești care stăpânesc astăzi lumea.

De vom face așa, vom duce o viață liniștită, vom avea timp mai mult de rugăciune și vom fi fericiți și pe pământ și în cer.

Atunci vom putea cânta împreună cu proorocul David: Bogații au sărăcit și au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele (Psalmul 33, 10).

Părintele Cleopa Ilie

Sfantul Serafim de Sarov si Parintele Arsenie Boca.

Serafim de Sarov este sfantul la care a fost condus Arsenie Boca de catre Fecioara Maria pe Muntele Athos. Desigur ca atunci cand s-a intamplat aceasta minune Sarov trecuse in lumea cealalta de aproape 100 de ani.

Dumnezeu a vrut sa ne lege de acest sfant al Rusiei nu intamplator ci dintr-un motiv tainic.

Arsenie se roaga la Dumnezeu sa-i trimita un duhovnic pentru a fi intitat in isihasm si a primi un indrumator in tainele secrete ale mantuirii. Se roaga dar in zadar. Abia cand se roaga Fecioarei Maria aceasta ii apare si ii raspunde conducandu-l, transportandu-l prin minune intr-o padure la acest sfant al Rusiei numit Serafim de Sarov.

Nu intamplator unul din cei mai mari sfinti ai Romaniei, Arsenie Boca are acest traseu spiritual.

Deloc intamplatoare este si minunea cand Iisus ii vorbeste si ii spune sa nu-L mai picteze si sa mearga sa picteze in inimile oamenilor căci timpul este aproape…

Dar Arsenie nu asculta.

Deloc intamplator Romania este numita Gradina Maicii Domnului.

 

Dumnezeu urăşte ochii trufaşi

 

Mândria este unul din cele şapte păcate capitale.

Dumnezeu urăşte ochii trufaşi şi inima trufaşă aducătoare de cuvinte semeţe. El le stă împotrivă celor mândri, pe care îi mustră şi îi pedepseşte aspru, cărora le smereşte inima prin suferinţe şi necazuri.

Oamenii mândri se cred înţelepţi.

Omul mândru e orgolios, nu suportă să i se poruncească, nu suportă să i se arate adevărul sau să fie criticat, îndreptat, povățuit.

Omul mândru este deseori ignorant, mândria fiind cauza certurilor, neînţelegerilor, ocărilor, stărilor sociale conflictuale.

Astfel, omul mândru îşi creează singur suferinţe şi neplăceri.

Armele luptei împotriva mândriei sunt rugăciunea şi iubirea aproapelui, modelul suprem fiind Iisus, care este smerit cu inima.

Si asa aflam cine suntem noi cu adevarat, prin implicare TOTALA in viata, prin asumarea greutatilor si responsabilitatilor.

 CUM FACEM SA NU MAI FIM DEPENDENTI DE SEX? OAMENII NU POT SA NE IUBEASCA MEREU, EI NE IUBESC CAND POT, SI DE OBICEI NU POT!

Intrebare: Dacă bem o cafea pe zi e o problemă?
Raspuns: Pai va verificați DACĂ VA PUTEȚI OPRI. Dacă nu va este greu nu este o problema. Dacă da, este un duh acolo care VA FACE DERANJ ÎN ORICE MOD POSIBIL, va aduce durere, cand va este lumea mai draga și ați avea nevoie sa fiți ajutat de Dumnezeu. Și asta contează.

Intrebare: Cum facem sa nu mai fim dependetinti de sex cu nevasta, mai ales că suntem tineri, domnule Marius?
Raspuns: Din când in când încercați sa va opriți și nici gândul sa nu-l țineți la aceasta dorința. Dar să înțelegeți și ce se intampla. DACĂ PUTEȚI UȘOR SA VA ABȚINEȚI VA MAI FI ACEASTA BUCURIE. Dacă nu, ori va pierdeți cu încetul puterile, ori se distanțează soția, dar o sa va supărați în ambele situații. Dar nu este de vina ea, ci dvs ca v-ați atașat. PRIN OAMENI, DUMNEZEU NE SALVEAZĂ SUFLETUL ȘI NU NE LASA SA PUNEM NIMIC DIN LUME PE PRIMUL PLAN. Tot ce Iubim noi din lumea aceasta mai mult decat pe Dumnezeu, VOM PIERDE!

NICIO SANSA VREODATA!
Dar dacă nu înțelegem, ne va desprinde cu forța, ca ATAȘAMENTUL ESTE LOCUL PRIN CARE PIERDEM VIATA, pierdem suflet, si apoi dincolo suntem ingroziti si speriati ca NU PUTEM URCA nici o iota. El de fapt NE SALVEAZĂ VIATA PRIN OAMENI. Cand oamenii ne deranjeaza, este bine. DAR NOI NE SUPĂRĂM DEGEABA, CA TOT NE VA DESPRINDE PRIN SCĂDEREA POTENTEI SAU PRIN DEZINTERESUL PARTENEREI. Dvs alegeți.

Dar, ca ceva sa rămână la noi si sa,ne bucuram, trebuie mereu sa ne oprim ca sa ne verificam dacă ne-am legat, ca să nu fim surprinsi de suferință. Ca desprinderea cu forta poate fi orice: accidente, necazuri sau boli, dezamăgiri, înșelare, durere. ȘI NU ȘTIU CÂT REZISTAȚI. Cu cât atașamentul este mai puternic, cu atât desprinderea va fi mai dureroasa. Dar asta este valabil la orice atasament, de orice: mancare, bautura, tigari, cafea, sex, de orice patima. Încercați să nu vă lipiți de nimic, ca nu are rost sa suferiți. Înțelegeți mecanismul divin. Când încalcăm poruncile divine și punem ceva de aici mai presus de toate, atunci pornește dezastrul. Și la ce folos? RĂMÂNE LA NOI NUMAI ACEL LUCRU DE CARE NU SUNTEM ATAȘAȚI DAR DE TOT CE SUNTEM LIPIȚI VOM PIERDE. Acum fiecare cum înțelege...

Intrebare: Un călugăr care este smerit şi umil, face numai bine şi totuşi este atât de încercat... vă pot enumera multe exemple... aici ce ne puteți spune?
Raspuns: Parintele Cleopa spunea odata ca: in manastirea noastra sunt, sa zicem, 1000 de vietuitori, dar daca este unul care are chemare si merita sa stea aici. O idee. Dar incercarile vietii sunt daruri de nepretuit, nu este un lucru rau. Avem nevoie de greutati. Ele ne ajuta sa evoluam si sa devenim mai buni. Toate ne imping spre Dumnezeu. Daca noi nu alegem benevol restrangerea de sine, vom fi impinsi spre divin prin suferinte si boli, prin necazuri. Dar asta nu este un lucru rau, ci ESTE CONSECINTA FAPTULUI CA NOI AM PUS LUMESCUL SI UMANUL PE PRIMUL LOC. Daca nu ar fi fost asa, nu era nevoie sa fim micsorati cu forta astfel.

Apoi exista o mandrie care vine din spiritualitate care ESTE UCIGATOARE, un fel de aer de superioritate, de cine este ca el. Acesta da boli grave, extreme. Divinul nu inseamna sa stai si sa meditezi si sa zici ca esti El. Nu, Divinul inseamna sa participi la viata, sa muncesti, sa daruiesti gratuit fara rasplata din prea plinul tau, sa te restrangi in toate, sa te sacrifici, sa lasi de la tine mereu, deci inseamna actiune printre oameni, participare, Responsabilitati.

Adevarata spiritualitate inseamna sa faci o munca in care esti sujitor, muncitor, si ai un sef care iti spune ce sa faci si tu asculti fara sa te revolti. SPIRITULAITATEA NU SE FACE PE BANI, ca iti pierzi harul si credibiltatea si apoi NU MAI ESTI INSPIRAT DE DIVIN, ca toata intelegerea nu este a ta, nu vine de la tine putere, ci de la EL. Cand stii asta, nu vrei nimic pentru tine si atunci Il ONOREZI PE CEL DE LA CARE TOATA INTELEGEREA VINE! Nu e bine asa?

Caracterul se formeaza prin incercari de toate felurile. Si Il simti pe Domnul cand esti util oamenilor, si te depasesti pe tine, cand ajungi sa nu mai lupti si sa te aperi, cand te multumesti cu putin. Asta este adevarata evolutie spirituala, toate te invata asta. Toti oamenii te invata Iubirea fara motiv, fara rasplata.

Adevarata manastire este in lume, printre oameni, ca aici se depasesc incercarile si ATRACTIILE. Te inalti nu atunci cand fugi de atractii si fericirile umane ci, cand fiind in mijlocul lor, tu ai puterea SA LE DEPASESTI, FARA REGRETE.
SA NU LE VREI! Numai ele te pot inalta, nu fugind de responsabilitati. Si daca, fiind in mijlocul fericirilor lumesti, pentru tine ele nu mai inseamna nimic, ATUNCI CU ADEVARAT TE POTI NUMI OM. Dar om simplu, ca SIMPLITATEA SI FIRESCUL SUNT CEL MAI GREU DE ATINS.

Apoi sunt multe alte aspecte la aceasta intrebare. Spre exemplu, noi venim cu o nedesavarsire de sine mare, fiecare, mare de tot, si nu ne putem declara, in niciun fel toata viata, impliniti sau intelepti, cunoscatori, caci mereu vom primi incercari si provocari, fara capat. Fara capat. Si apoi, daca ne mandrim, vine diavolul si ne arata ca nu suntem chiar asa cum am zis noi ca suntem. Ne demasca. Mandria atrage demascarea obligatoriu.

De fapt, nu avem ce astepta. Putem o viata intreaga sa ne daruim, SI CINE STIE DACA AJUNGEM VREODATA SA URCAM, pentru ca in primul rand stergem din pacatele si patimile inaintasilor care sunt in spatele nostru si sunt multe. Pentru asta am venit, ca sa depasim suferinta, adica ATRACTIILE LUMII CARE SUNT DURERE, si sprinjinaindu-ne pe ele, sa ne ridicam mai sus in lumea de dincolo, ca de aia venim aici: CA SA DEPASIM LUMEA. Si depasind lumea, deschidem poarta cerului si ne incarcam cu Iubire. Pentru acesta Iubire am venit, ca numai ea ne poarte urca mai sus, mai aproape de Imparatul lumilor. Este ca intr-o imparatie, cu cat esti mai aproape de Imparat, cu atat ai mai multe grade de libertate, si acela este raiul. AM VENIT SA DAM DIN PREA PLINUL NOSTRU SI NU SA LUAM.

SA NU LUAM NIMIC.
Deci am venit nu ca sa luam ceva din lumea aceasta, ci CA SA NU LUAM NIMIC. Nu ca sa castigam ceva pentru noi, CI CA SA NU CASTIGAM NIMIC! Si asta se intampla, la moarte nu iei nimic. Moartea iti vorbeste cum ar fi trebuit sa fie viata noastra. Si atunci, la ce rost toata zbaterea noastra pentru mai mult? Ca sa nu avem nimic? Pentru NIMIC? Ca nimic din lumea aceasta NU AVEM NEVOIE DINCOLO. Va dati seama in ce inselare suntem?

Si mai mult: nimic din lume nu poate satisface vreodata sufletul nostru, pentru ca lumea este de alt fel decat sufletul, de alta natura, si ea nu ii da NIMIC sufletului. NOI ASTEPTAM DEGEABA CEVA DE LA EA, DAR NICIO SANSA, NICIODATA NU NE VA DA.

OAMENII NU POT SA NE IUBEASCA MEREU, EI NE IUBESC CAND POT, SI DE OBICEI NU POT, iar tot ce pretuim este fum, desartaciune, trece si se distruge, nu dureaza nimic. Nu ai ce sa astepti, absolut nimic. Toate sunt trecatoare si nimic nu ține. Totul se misca ca valurile marii, continuu. Nu ai pe ce sa te bazezi, decat pe curgere.
Noi am venit aici ca sa daruim Iubire din prea plinul nostru. Si daruind, sa manifestam insusirile lui Dumnezeu. Si asa aflam cine suntem noi cu adevarat, prin implicare TOTALA in viata, prin asumarea greutatilor si responsabilitatilor. Numai desprinderea de atractiile ei si asumarea incercarilor grele, deschid poarta cerului si ne incarca cu energie vitala. Nu fuga de greutati, ci avem nevoie cel mai mult de greutati ca numai ele ne indumnezeiesc si ne invata Iubirea fara conditii si asteptari.

 

Sfaturi pentru sanatate:

• 1. Mai puțin stres
Poate suna ciudat, dar mierea te eliberează de stres și oboseală, datorită glucozei esențiale pentru punerea în funcțiune a sistemului nervos. Acest aliment sănătos este absorbit rapid în sânge, ceea ce duce la relaxare și scăpare de orice disconfort psihic.

• 2. O mai bună memorie
Oamenii de știință au descoperit că mierea combate stresul și reface sistemul de apărare al organismului, drept pentru care se îmbunătățește și memoria. În plus, calciul conținut de miere este ușor asimilat de către creier, care funcționează mai bine.

• 3. Scade nivelul de colesterol din organism
Mierea nu are deloc colesterol și vitaminele prezente în ea chiar contribuie la scăderea nivelului de colesterol. Consumul zilnic de miere are efecte benefice asupra componenților antioxidanți din organism și luptă cu excesul de grăsime de pe organe.

• 4. Stimulează digestia și metabolismul
Mierea nu irită mucoasa aparatului digestiv, influențând benefic flora intestinală. Ea favorizează tranzitul intestinal, ajutând la eliminarea promptă a toxinelor din organism.

• 5. Pielea mai curată
Mierea este un excelent antioxidant, ceea ce înseamnă că dacă mănânci zilnic te va curăța de toxine, iar proprietățile antibacteriene îmbunătățesc starea pielii.

• 6. Somn mai liniștit
Zahărul conținut de miere crește nivelul de insulină din sânge și face posibilă eliberarea serotoninei, care se transformă apoi în melatonină, un hormon ce îmbunătățește calitatea somnului.

• 7. Slăbire
Dacă te preocupă greutatea ta corporală, medicii recomandă excluderea din alimentație a produselor îmbogățite cu zahăr, dar nu și renunțarea la miere. Acest lucru se întâmplă deoarece zahărul prezent în miere are o altă compoziție decât cel din alți îndulcitori. Mierea accelerează metabolismul, lucru esențial pentru pierderea în greutate.

• 8. Stomac mai sănătos
Mierea este un antiseptic puternic și din această cauză este recomandat a fi consumată pe stomacul gol. Acest ritual simplu, ajută la prevenirea bolilor asociate cu diverse probleme digestive, în plus, când trece prin stomac, mierea distruge microbii și vindecă orice rană din membrana stomacală.

• 9. Inimă mai puternică
Cercetările arată faptul că mierea previne artritele, lucru foarte important, pentru că în funcție de locul în care se întâmplă înțepăturile la inimă, acestea pot duce la insuficiență cardiacă severă, pierderea memoriei și dureri de cap. Dacă vei bea un mare pahar de apă cu cel puțin o lingură de miere, vei putea preveni toate aceste afecțiuni.

• 10. Ajută la menținerea echilibrului endocrin
Mierea contribuie la reglarea activității principalelor glande din corp producătoare de hormoni
 

Ce-i viața omului?

                           

                                        

 Ce-i viața omului? E-un praf!
Se duce fără grea împotrivire
Când suflă adierea vântului ușor
Dispare, tremurând în depărtări

Nu mai rămâne urmă, unde a trecut
Nu se mai vede dâra sa pe cale
Nu mai se poate zice ce a fost
Nu mai cunoaște nimeni existența

Ce mai rămâne este amintirea
Ce mai rămâne este pomenirea
S-a stins lumina, sclipirea vieții
S-a scurs duhul de viața din om

Și treci hotarul; ce-ți hotărăște veșnicia
Viața de veci, nu călătoria, ce-a fost
Viața de unde, nu vei mai avea ieșire
Viața de fericire sau chinul pe veci

Îți iese duhul de viața din tine
Și vezi cum te-aștepta pierzarea pe veci
Și vezi cum îți întinde cineva o mâna
Sa te ducă in iadul de unde nu mai ieși

Pășești pe tunel, dar nu vezi ce te-așteaptă
Simți doar apăsare, durere și chin
Ai vrea să te-ntorci din acel drum... . nu-ți place
Ai vrea să mai poți din nou, călători

Te împotrivești, te zbați, te căiești
Te lupți sâ te-ntorci, dar lupți în zadar
Ai vrea sa mai ai o clipă din nou
O clipa ce-ar putea; pe veci, a te salva

Acum vezi cum sufletul dorea doar căirea
Acum vezi cum totul a fost in zadar
Acum știi ce înseamnă, nemurirea
Acum ai vrea să mai ai al vieții dar

Și-l chemi pe Isus dar nu mai e ieșire
Îl știi, îl Cunoști, mereu l-ai cunoscut
Ai auzit la Crăciun de El într-una
Dar in loc sa îl chemi, la lume ai privit

Și vezi tot păcatul ce-n viața-ai făcut
Și trece un film cu viața-ți prin fata
Și acum înțelegi, ce satana, a vrut
Acum vezi cum de la rai, pe veci, el te-a smuls

AMIN

 Omul poartă sufletul sau sufletul poartă pe om?
   Citeam într-o carte religioasă aceasta întrebare, cumva existențială. Cred ca ambele afirmații sunt adevărate.
1. Omul poartă sufletul, ca întreg. După despărțirea sufletului de trup, sufletul își continuă existența ca entitate personală.
2. Sufletul poartă pe om.
Noi suntem definiți ca ceea ce zicem și ceea ce facem, adică prin colaborarea sufletului cu trupul.
Sufletul este suflare din Dumnezeu superior ca și valoare în comparație cu trupul.
Omul liber cu adevărat este cel care realizează că sufletul este cel care trebuie sa conducă trupul.

Sf. Ioan Gură de Aur: Despre măreția Sf. Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

 

La mare cinste îl aveau toți iudeii pe bărbatul acesta (că și Iosif Flavius pune războiul pe seama morții acestuia, și arată că din pricina lui nici măcar cetate nu mai este cea care odinioară fusese metropolă și lungi cuvinte de laudă despre el adună)… Că precum Stăpânul nu S-ar fi făcut ușor de primit de nu lua chip de rob, tot așa, de n-ar fi deprins prin glasul robului (adică al Sf. Ioan Botezătorul) auzul celor împreună robi cu el, cei mai mulți dintre iudei n-ar fi primit cuvântul Domnului.

Ioan Botezătorul, pentru că desăvârșit s-a dezbrăcat de cele simțite, trupești, nu avea trebuință de dascăli oameni, ci din ceruri era învățat.

Ioan mărturisea despre El (Domnul) și striga zicând. Ce este acest „striga”? Cu îndrăzneală, adică, liber, fără vreo piedică propovăduiește. Și ce propovăduiește? Și ce strigă? „Acesta, era – zice – despre Care am zis: Cel care vine înapoia mea înaintea mea S-a făcut, că înainte de mine era”. Umbrită întru totul e mărturia… Că nu a spus : „Acesta este Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut”. De ce?

Că. după cum păsările cu pui nu-i învață tot zborul numaidecât, nici într-o singură zi, ci o dată numai atât îi scot, cât să ajungă afară din cuib, altă dată lăsându-i întâi să se odihnească, îi povățuiesc iarăși la zbor, și, în ziua următoare, alt zbor, cu mult mai mult adaugă, și astfel, încet și puțin câte puțin, îi aduc la înălțimea cuvenită zborului, în același fel fericitul Ioan nu îndată i-a adus pe iudei la lucrurile cele înalte, ci câte puțin i-a învățat să se înalțe de la pământ, zicând că mai bun decât el era Hristos…

(Fragment din Omilii la Ioan I, Sf. Ioan Gură de Aur, Editura Gândul aprins)

VIAȚA OMULUI...

 

,,Toată viaţa mea am căutat doar să mă smeresc, să vreau mântuirea, să fac bine tuturor şi să-L caut pe Bunul Dumnezeu.

Dar să-L caut prima dată în inimă şi, dacă vedeam eu că poate nu este Dumnezeu în inima mea, trebuia să mă sucesc iar, să merg iar la mărturisire şi să-mi întreb conştiinţa: ,,conştiinţă, spune drept dacă mor acuma, mă mântuiesc?

Îi place lui Dumnezeu cum trăiesc, ce fac sau nu?”

Fiecare dintre noi are o traistă şi tot pune în ea. Cuvinte bune, cuvinte rele,cuvinte vii, cuvinte moarte.

Când se apropie sfârşitul vieţii, vrea şi sufletul să se uite în traistă, să vadă ce are acolo, şi nu este nimic.

Traista este spartă. Toate s-au pierdut prin vorbirea de rău, mândrie şi invidie!

Morala: Vorbirea de rău a aproapelui, invidia, mândria...te duce la pierzanie!

Pr. Elisei Ieromonah

Cei mai frumoși oameni sunt...

Cei mai frumoși oameni sunt cei care își îmbrățișează lumina interioară...

Cei mai frumoși oameni sunt cei din interior, a căror frumusețe depășește suprafața pielii lor.

Cei mai frumoși oameni sunt cei care cultivă bunătatea și generozitatea față de ceilalți, pentru că bunătatea sufletului lor este nemărginită.

Cei mai frumoși oameni sunt cei care au cunoscut durerea și suferința, pentru că au învățat să-și tragă puterea din vulnerabilitatea lor.

Cei mai frumoși oameni sunt cei care se conectează cu natura lor profundă și spirituală, pentru că știu că esența lor este infinită și veșnică.

Cei mai frumoși oameni sunt cei care își îmbrățișează unicitatea și individualitatea, pentru că au învățat să se iubească și să se accepte așa cum sunt.

Cei mai frumoși oameni sunt cei care cultivă curiozitatea și deschiderea minții, întrucât evoluează și caută în permanență cunoștințe.

Cei mai frumoși oameni sunt cei care inspiră, ghidează și ridică pe alții, pentru că sunt faruri luminoase în noapte.

Cei mai frumoși oameni sunt cei care iubesc necondiționat, pentru că dragostea lor este pură, sinceră și infinită.

Cei mai frumoși oameni sunt cei care sunt capabili să-și transcendă ego-ul și personalitatea pentru a-și accesa adevărata esență, pentru că știu că frumusețea supremă stă în conștientizarea ființei lor