CÂND NU TE IUBEȘTI PE TINE ÎNSUȚI

Atunci când, prin ceea ce simţi, gândeşti, trăieşti şi experimentezi, te simţi nemulţumit, neîmplint şi nefericit - te aflii în afara inimii şi a sursei iubirii tale.

Atunci când gâdurile, emoţiile, percpţiile, trăirile şi faptele tale, te încarcă cu bucurie, şi nu laşi, ca rezultatele alegerilor şi acţiunilor tale... sau atitudinea celor din jur, să te scoată din starea de pace şi împăcare, înseamnă că eşti în armonie cu inima ta şi cu valorile tale sufleteşti!

A te iubi pe tine însuți, înseamnă a avea în suflet pace și a crea prin

acceptare, asumare și iubire, contextul în care experiențele trăite în vibrația emoțiilor pozitive inspirate de energia divină a iubirii - să vă descătușeze de orice frică, grijă, neîmpăcare.

Atunci când ne vom putea elibera mintea și gândurile de povara emoțiilor negative - spiritul, ne va călăuzi pașii prin adevărul și conștiința iubirii, înapoi în Împărăția Luminii ce ne sălășluiește în inimi!

Atunci când vom vedea în fiecare persoană sau experiență ce ne intră în viață, prilej de bucurii și de exprimare a recunoștinței pentru darurile noastre, vom regăsi regăsi prin iertare, acceptare, toleranță, bunătate și credință în valorile binelui - calea către adevărul inimii.

Odată ce vom lăsa lumina inimii să ne cuprindă trupul și mintea prin conștiința iubirii - ne vom descoperii frumusețe lăuntrică, pentru a putea trăi prin ea, în: bucurie, iertare, acceptare, îngăduință, blândețe, toleranță, smerenie, iubire, prețuirii și armonie, cu semenii noștri, cu cei de lângă noi și, cu tot ceea ce e viu și există pe acest Pământ.

Dacă soarta și încercările vieții au făcut ca în această zi, unii dintre noi să fim singuri - fie ca pacea sufletească și iertarea să ne redea puterea și speranța de a iubi și a crede că, dincolo de aparențe, de pierderi, de frici, de singurătate, de nevoi și de suferințe - suntem înconjurați de iubire și că, există mereu cineva care se gândește cu iubire la noi!

Să fie această experiență a durerii, a pierderii, a grijilor, a poverilor, a incertitudinii, a insuficienței, a strădaniilor vieții și a speranței în mai bine - prilej de reînvățare a recunoștinței și a prețuirii a ceea ce suntem, avem și dorim pentru sufletul nostru și împăcarea lui - alegând prin iertare, să trăi în lumina adevărului inimii, ascultând de glasul ei.

Când norii negrii ai tristeții, incertitudinii, îngrijorării, fricii și însingurării ne cuprind sufletul, e îndeajus să credem în puterea divinului din noi și în destinul pe care Dumnezeu ni l-a hărăzit, căci prin credința și iubirea noastră, vom înțelege că, soarele va răsării de fiecare dată, pentru fiecare dintre noi și va risipi durerea și întunericul din inima și mintea noastră.

Lăsați în urmă grijile, vinovățiile și rănile din trecut, și renașteți într-o nouă viață, plină de frumusețea și iubirea pe care o meritați cu prisosință. Îngăduiți-vă doar ca scânteia luminii divine din voi să iasă la suprafață prin adevărul inimii - și lăsați-o prin frumusețea ei să vă arate calea.

Atunci când purtăm în inimă puterea energiei lumini și a iubirii, negativitatea și ostilitatea inimii dispar, iar întunericul, neliniștile și grijile din sufletul nostru, dispar ca printr-un miracol. Locul experienței durerii, al fricilor și al lipsurilor vieții, va fi preluat treptat de experiențe pozitive și de iubire, imaginile frumoase de pe retina minții, vor prinde rând pe rând viață, atunci când credem în ele și le iubim.

Când vom înțelege că experiența singurătății, decepțiile, poverile vieții, etc - sunt doar halte ale vieții, menite să ne învețe lecții care să ne readucă pe drumul destinului favorabil, tot ceea ce experimentăm și ni se întâmplă, ni se vor părea firești, și astfel nu ne vor mai agasa și nici nu ne vor captiva mintea prin frici, negativități sau ostilități împotriva vieții sau a celor pe care-i învinuim că se despart de noi pentru a merge pe altă cale.

Atunci vom înțelege că esența vieții este aceea de a ne trăii frumusețea lăuntrică a sufletului în armonia inimii și în împăcare cu nevoile și convingerile minții. Acceptarea ne va arăta că, încercările și experiențele negative ale vieții, au doar rostul de a ne readuce la matca Sinelui nostru Spiritual - pentru a ne aduce aminte cine suntem, care ne este menirea și încotro ne îndreptăm.

Pentru a ne putea asuma iubirea și a învăța lecția acceptării, prețuirii, asumării și iubirii - este nevoie să învățăm iertarea și detașarea de atașamentele, nemulțumirile, reproșurile, poverile, traumele, rănile și vinovățiile din trecut, pentru a le putea lăsa definitiv în urmă. Până nu vom face astea, experiențele durerii, a dezamăgirilor, a neputințelor și a suferințelor, vor fi readuse în viața noastră prin noi și noi consecințe potrivnice, hrănite prin negativități, vinovății și frici.

De fiecare dată, cânt învățăm o nouă lecție, destinul ne readuce în matca iubirii și la sursa Luminii noastre interioare. Ne vom detașa de corvoada suferinței, de fiecare dată când vom iubi ceea ce facem și ne vom încrede în energia emoțiilor și atitudinilor pozitive.

Indiferent dacă experimentăm viața în singurătate sau alături de cineva drag, atunci când ne deschidem inima pentru a dărui celorlalți energia noastră, a-i susține, a-i încuraja sau a le face pe plac - inima ne va înflori, în lumina dragostei din ea.

Atunci când reînvățăm prin spirit, să ieșim din dominația negativității minții, pentru a prețui viața și ne prețui pe noi, acceptându-ne pe deplin cu bune și rele - dobândim puterea de a-i prețui și pe ceilalți pentru valoarea și frumusețea lor.

Când nu vom mai fi tentați să ne învinovățim sau să-i învinovățim pe ceilalți pentru alegerile și experiențele lor, sau pentru neputința noastră de a iubii sau a ne asuma iubirea, când nu vom mai simți nevoia să judecăm sau să căutăm pricini pentru a-i critica pe ceilalți pentru defectele lor sau pentru că nu ne susțin așteptările și atașamentele - conștiința ne va permite să înțelegem și să prețuim viața, indiferent de o trăim singuri sau în doi.

Când vom înțelege că experiențele vieții în cuplu, asumate prin iubire și respect reciproc, ca formă de relaționare interumană asumată în baza valorilor comune cu care rezonăm - este cea mai bună cale pentru învățare și de desăvârșire spirituală, ne vom putea asuma atât îndatoririle și responsabilitățile, cât și beneficiile vieții în doi.

Atunci când în lumina armoniei iubirii, vom învăța să extindem frumusețea lăuntrică a sufletului nostru și asupra partenerului nostru, prețuind deopotrivă valorile și vulnerabilitatea sa, ne va păsa de nevoile și așteptările sale, așa cum ne-ar place să-i pese și lui, de nevoile și așteptările noastre.

Atunci când pentru noi va fi la fel de important binele celuilalt ca și propriul bine, vom înțelege puterea și efectul iubirii necondiționate asupra sinelui și desăvârșirii noastre spirituale. Atunci vom înțelege autenticul bine pentru noi, și ce concesii pot susține binele celorlalți, prin propriul bine... dincolo de aparența ”binelui” sau a ”confortului” minții.

Până când lumina iubirii își va face sălaș definitiv în inimile voastre, bucurați-vă din plin de fiecare clipă în care mintea vă îngăduie să vă bucurați de micile trăiri și realizări ale vieții. Faceți din ele prilej de fericire și celebrare a vieții, pentru ca amintirea lor să vă poată scoate la lumină, de fiecare dată când norii negri ai tristeții și deznădejdei, vă cuprind sufletul.

Încărcați-vă trupul, mintea, inima și sufletul cu iubire, de câte ori aveți ocazia, lăsându-i astfel energia să pentru a o lăsa să redevină parte firească a fiecăruia din noi, ca atunci când suferințele, poverile, încercările, momentele de restriște și cumpenele vieții, ne aduc aminte că ne-am îndepărtat de Sursa Luminii sufletului nostru, să regăsim drumul înapoi la matcă, prin iubire, credință, asumare și iertare.

Atunci când înlocuim atitudinile și gândurile noastre negative și întunecate, orgoliile, împotrivirile sau încrâncenarea, cu lumina iubirii - gândurile noastre redevin senine, iar atitudinea, alegerea și faptele care le urmează, ne vor sprijinii în a ne regăsi resursele energetice și fericirea, prin căldură sufletească a iubirii, ca energie ce pleacă dinspre noi pentru a-i îmbrățișa pe ceilalți.

Pentru a reactiva fericirea, va fi suficient să ne amintim de puterea luminii divine din noi, reîncărcându-ne inima și sufletul cu ea de fiecare dată când tristețile, nemulțumirile sau supărările ne cuprind - pentru a disipa definitiv, germenii întunericului din noi. Va fi suficient, ca ori de câte ori necredința, frica, întunericul conștiinței și îndoiala, încearcă să pună stăpânire pe sufletul nostru, să aducem iubire acolo unde ne macină suferința sau rănile noastre plâng..

Fie să avem cu toții curajul asumării iubirii pentru a o lăsa să ne topească sloiul de gheață al inimii și a umple golurile noastre sufletești, provocate de ne-iubire.

Când ne vom debarasa de frici și nu vom mai da prilej minții să ne întoarcă împotriva inimii în sufletul nostru va fi loc doar pentru iubire, credință, îngăduință, toleranță, frumusețe și pace.

Când iubirea ne e în inima, atunci și pacea ne e în suflet . Atunci când adevărul inimi ne exprimă armonia minții și a sufletului, vom trăi în acceptare, îngăduință și toleranță. Când alegem să trăim în lumina conștiinței iubirii - în inima și în viața noastră, se vor produce adevărate miracole divine!

Prin curajul de a ne asuma în mod autentic viața, experiențele și lecțiile consecințelor alegerilor și a sentimentelor exprimate prin gândurile, emoțiile și faptele noastre și prin încrede în măreția inimii și a bunătății noastre sufletești - vom dobândi puterea de A CREDE , fără nevoia de dovezi, că, tot ceea ce percepem și trăim, e menit a ne învăța și a ne călăuzi pași spre lumina înțelegerii și a clarității.

Când vom dobândi prin trezire spirituală, capacitatea de a conștientiza, că NOI, asemeni florei și faunei acestui Pământ și a tot ceea ce există în Universul nostru lăuntric și în cel exterior - suntem rodul evoluției și a creației divine - vom înțelege că, ceea ce suntem, este, atât cauza, cât și efectul prezenței simultane și alternative a ”întunericului” și a ”luminii”

Când vom fi pregătiți să ne înțelegem rostul și să ne asumăm în mod responsabil calea, harul și responsabilitatea pentru gândurile, sentimentele, alegerile și faptele noastre - ne vom putea împlini menirea pe acest Pământ - fără a ne mai opunându-ne prin frici, insuficiențe, nemulțumiri, ostilitate, frivolități, învinuiri și lăcomii: Legilor creației divine, armoniei Sale energetice și ”Voii Lui”.