„Dragostea este rădăcina şi izvorul binelui” (Sf. Ioan Gură de Aur).Într-o seară, un tânăr s-a împiedicat de un bolovan şi s-a lovit destul de tare. Nervos, a plecat mai departe, dar un gând nu-i dădea pace.
Ce căuta bolovanul acolo şi cum de nu l-a văzut la timp? Dacă mai trec şi alţii şi păţesc la fel? În acea clipă, s-a oprit şi, deşi se grăbea, s-a dus la bolovan şi l-a împins la marginea trotuarului.
Rana pe care i-o pricinuise căzătura îl durea parcă mai puţin acum, când ştia că poate i-a ferit pe alţii.
Să ne gândim şi la ceilalţi înseamnă să ştim să trăim.
Bucuriile celor de lângă noi trebuie să fie şi bucuriile noastre, iar necazurile lor trebuie să ne doară şi pe noi.
Decât să ne purtăm fiecare de grijă, mult mai bine ar fi dacă fiecare ar avea grijă de ceilalţi.
Poate ai trecut chiar tu prin locul din care tânărul a dat la o parte bolovanul! Fără să te cunoască, fără să aştepte vreo mulţumire, omul acela ţi-a făcut un bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.