Pildă despre Preasfânta Treime

 

 

. Când reprezentanții autorităților de stat au sosit la o mănăstire pentru percheziții și arestări, înainte de masă, șeful grupului mi-a pus întrebări despre credință, mie și altor călugări.
— Uită-te la tine, a spus el privindu-mă direct în ochi, pari a fi o persoană inteligentă și, între timp, îi înveți pe oameni povești.
— Ce, de exemplu? Întreb.
De jur împrejur stau călugării noștri și inspectorii, ascultând cu mare atenție ce o să le răspund.
— Tu înveți despre Treime, dar spui că există un singur Dumnezeu.
— Crezi că este imposibil?
— Desigur, este imposibil: trei nu pot fi unul.
Ești o persoană educată? Îl intreb și eu.
— Da, am studii superioare.
— Atunci pot să vă dovedesc că nu numai că poate fi unul din trei, ci chiar și unul din șapte.”
— Ce? s-a mirat interlocutorul meu.
— Știi din fizică ce este culoarea albă: de obicei pare a fi cea mai simplă. De fapt, albul este cea mai complexă culoare: după cum știți, este format din alte șapte culori ale curcubeului. Toată lumea știe că dacă șapte culori sunt trecute printr-o prismă de sticlă, rezultatul este alb. Și invers, dacă o rază albă de lumină este lăsată să treacă prin aceeași prismă, se va descompune în 7 dintre culorile sale compuse.
Inspectorul căutării era atât de confuz încât nici măcar nu a spus nimic.
„Despre credință, necredință și îndoială”