Sfântul Gordie era din cetatea Cezareei, născut din părinți creștini și crescut în dreapta credință creștinească. Venind în vârstă desăvârșită, a fost chemat la oaste și era sutaș, căci și cu trupească tărie și cu sufletească bărbăție covârșea pe alții.
Mucenicul lui Hristos, Gordie, era din cetatea Cezareei, născut din părinți creștini și crescut în dreapta credință creștinească. Venind în vârstă desăvârșită, a fost chemat la oaste și era sutaș, căci și cu trupească tărie și cu sufletească bărbăție covârșea pe alții. În acea vreme Liciniu, împăratul Romei (307-324), a vărsat otrava tiraniei asupra creștinilor și a ridicat mâna cea luptătoare contra lui Dumnezeu și a Bisericii lui Hristos, căci se trimiteau porunci și cărți împărătești pretutindeni, în toate târgurile și la toate locurile cele vestite, ca oamenii să nu se închine lui Hristos. Cel care ar fi făcut împotriva poruncii împărătești, acela trebuia să moară.
Deci, erau puși înaintea lor idoli de piatră și de lemn, ca oamenii să se închine idolilor ca lui Dumnezeu cel nezidit; iar cei ce nu se vor supune, să fie siliți cu chinuri. În toată cetatea s-a făcut tulburare, încât se jefuiau averile creștinilor, se pustiau casele credincioșilor, iar trupurile lor se sfărâmau; femeile cele drept-credincioase erau târâte în mijlocul cetății, nu era milă de cei tineri, nici cinste pentru cei bătrâni, ci cei ce nu erau vinovați cu nimic, aceia ca niște tâlhari pătimeau; temnițele erau pline, iar casele vestite și bogate nu mai aveau locuitori.
Pustietățile se umpleau de cei izgoniți pentru credința în Hristos; tatăl dădea la moarte pe fiu, fiul pe tată îl chemă la judecată, fratele se ridica asupra fratelui și sluga asupra stăpânului; era o cumplită noapte de nebunie asupra sufletelor omenești, încât unul pe altul, ca în întuneric, nu se cunoșteau; iar peste toate acestea, casele de rugăciune erau risipite de mâinile necuraților, sfintele altare răsturnate și nu era nici un fel de înainte aducere, nici de tămâie, nici loc spre slujba lui Dumnezeu. Pe toate le cuprinsese tristețea, ca un nor întunecat. Plăcuții lui Dumnezeu erau prigoniți, creștinii tremurau de cumplita chinuire, iar diavolii dănțuiau, înșelând toată lumea cu sângele cumplitelor jertfe.
Sfântul Gordie, văzând o primejdie că aceasta, și-a ales izgonirea de bunăvoie, pentru că, lepădând brâul ostășesc și slava vieții, precum și toate câte erau plăcute oamenilor iubitori de lume și de desfătări, voind mai bine să locuiască cu fiarele, în locurile pustii și de oameni neumblate, decât cu închinătorii de idoli, râvnind în acest chip Sfântului prooroc Ilie, care văzând slujirea de idoli a Sidonului, a fugit în muntele Horeb și a intrat în peșteră, căutând să vadă pe Dumnezeu, precum L-a și văzut, atât cât ochiul omenesc putea să-L vadă.
Într-acest chip Gordie a fugit de gâlcevile cetății, de strigătele târgului și a scăpat de măririle boierești, de judecățile clevetitorilor, vânzătorilor, cumpărătorilor, mincinoșilor, grăitorilor de rușine, fugind de jocuri și de glume, de risurile ce se fac prin cetăți, având auzul și ochii curați și, mai înainte de toate, fiindu-i inima curățită, putând să vadă pe Dumnezeu. Apoi s-a învrednicit dumnezeieștilor descoperiri și a învățat mari taine, nu de la oameni și nici prin oameni, ci câștigând învățător pe Sfântul Duh al adevărului.
Drept aceea, gândind la viața sa că este deșartă și scurtă, ca visul și că umbră, înseta foarte mult de veșnica petrecere de sus; și, ca un mare luptător se pregătea mai înainte de luptă, prin foame, prin priveghere, prin rugăciune și prin învățăturile duhovnicești; și mai ales aștepta ziua aceea, în care cetatea toată avea să facă praznic necuratului zeu Marte, sau, mai bine zis, diavolului, care iubea războaiele.
Sosind ziua aceea, s-a adunat la priveliște tot poporul să vadă alergările cailor, și din locuri înalte priveau toți, încât nu rămăsese în cetate nici un evreu sau elin, dar și mulți creștini, care viețuiau fără de grijă, nu se fereau de adunarea deșertăciunii, ci priveau foarte mulți la alergarea cailor și la meșteșugul călăreților. Slujitorii erau liberi în acea zi și se adunaseră acolo, iar copiii de la școli alergau la priveliște, unde mai erau și femei desfrânate și fără de rușine; deci era plină priveliștea de mulțimea oamenilor fără de rânduiala, care priveau cu nesaț la alergarea cailor.
Atunci, viteazul acesta mare la suflet, Gordie, pogorându-se din munte la priveliște, nu s-a temut de popor, nici n-a gândit în câte mâini de războinici se va da singur; ci, alergând cu neînfricată inimă, cu netemător suflet - ca prin niște pietre dese sau ca prin copaci mulți - prin poporul cel ce ședea la priveliște, a stat în mijloc, împlinind cuvântul Scripturii: Dreptul ca leul nădăjduiește și de ce să se teamă mai mult? Cu atâta îndrăzneală stând în priveliște, a strigat cu mare glas cuvintele proorocului Isaia, zicând: Aflatu-m-am celor ce nu mă căutau pe mine, arătatu-m-am celor ce nu întrebau de mine.
Cu aceste cuvinte a arătat că nu de nevoie este dus, ci de bunăvoie se dă spre mucenicească nevoință; și într-aceasta a urmat Domnului Hristos, care S-a dat Însuși evreilor celor ce-L căutau în întunecimea nopții. Apoi, îndată sfântul a făcut ca ochii tuturor să se întoarcă spre el, pentru că era bărbat înfricoșat la vedere; căci pentru petrecerea de multă vreme în munți, avea capul nespălat și plin de praf, barba lungă, îmbrăcat în haină proastă, uscat cu trupul și purtând un toiag. Toate acestea înfricoșau pe cei ce priveau la dânsul, însă și un dar dumnezeiesc strălucea pe fața lui.
După ce l-au văzut, îndată s-au ridicat de la toți diferite glasuri: credincioșii băteau din palme de bucurie, iar necredincioșii strigau asupra judecătorului, să poruncească să-l ucidă. Deci, văzduhul umplându-se de strigăte și de gâlceavă, caii erau defăimați, călăreții de asemenea, și în zadar umblau, căci nici unul nu voia să vadă altceva, decât numai pe Gordie și să audă cuvintele lui. Apoi toată priveliștea se umpluse de strigăte, care, sunând ca un vânt prin văzduh, acoperiseră zgomotul cailor. După aceea, propovăduitorul poporului făcând tăcere, trâmbitele au tăcut, fluierele și organele au încetat, numai singur Sfântul Gordie se auzea și se vedea. Acolo la priveliște stătea și voievodul, rânduind acele alergări și dând plată pentru întreceri, celor ce făceau alergările; deci au adus îndată la voievod pe sfântul și l-a întrebat cine și de unde este, din ce parte și neam. El a spus toate despre sine, ce fel de dregătorie a avut, pentru ce a lăsat-o și s-a dus în pustie și pentru ce s-a întors. „M-am întors, zicea el, să-ți arăt că întru nimic nu socotesc poruncile tale, iar pe Iisus Hristos Îl mărturisesc că este nădejdea și apărarea mea; apoi, auzind că tu ești om mai cumplit decât mulți alții, am ales într-adins această zi și vreme potrivită, pentru împlinirea scopului și făgăduinței mele”.
La aceste cuvinte s-a aprins minia eparhului ca un foc și toată iuțimea ce era într-însul a întors-o asupra Sfântului Gordie, zicând: „Chemați la mine pe chinuitori! Unde sunt bicele, bețele de plumb și roțile? Îndată să fie întins pe dânsele și să i se zdrobească trupul, apoi să fie spânzurat pe lemn, spre chinuire. Să se aducă uneltele morții ca să fie dat fiarelor, să fie tăiat cu sabie și aruncat în prăpastie. Dar toate acestea sunt puține asupra omului necurat, care nu o dată este vrednic a pieri cu o moarte, ci de multe ori”. Sfântul Gordie a răspuns: „Cu adevărat mare pagubă mi-aș fi făcut de n-aș fi voit să mor pentru Hristos, cu diferite chinuri” La aceste cuvinte ale lui, voievodul s-a pornit mai mult spre mânie și spre iuțimea sa cea firească și cu atât s-a făcut mai cumplit, cu cât Sfântul Gordie se arăta mai îmbărbătat în chinuri; căci cu nici un fel de chinuri, nici cu arme, n-a putut să-l întoarcă de la scopul lui, ci spre cer ridicându-și ochii, zicea cântarea psalmistului: Domnul îmi este ajutor și nu mă voi teme, ce-mi va face omul. Și iarăși: Nu mă voi teme de rele, că Tu cu mine ești.
Și altele asemenea zicea, cum învățase din dumnezeieștile cărți, deșteptându-se spre bărbăție și răbdare. Apoi s-a arătat atât de curajos, încât singur cerea asupra sa chinurile, zicând: „Pentru ce întârziați? De ce stați? Strujiți-mi trupul și în bucăți zdrobiți-l; chinuiți-mă, precum voiți, să nu-mi răniți bună nădejde, căci cu cât îmi veți înmulți mai mult chinurile, cu atât mai multe răsplătiri voi lua de la Stăpânul meu; căci nevoia acestei vieți mijlocește veșnică veselie și voi lua în locul rănilor celor puse pe trupul meu hainele luminoase, la învierea cea de obște; în loc de necinste, îmi vor înflori cununile, în loc de osândirea cu tâlharii, voi petrece cu îngerii. Îngrozirile voastre sunt semințele pe care voi le semănați în mine, ca, ducându-mă, să merg cu bucurie și să iau cununile mele”.
Neputând voievodul ca prin mânia și chinurile sale să întoarcă de la credință pe Sfântul Gordie, a început vicleanul cu cuvinte înșelătoare spre a-l amăgi; pentru că așa s-a obișnuit diavolul, căci pe cei fricoși îi îngrozește, iar pe cei tari îi slăbește.
Deci, chinuitorul multe daruri dând sfântului și alte măriri îi făgăduia de la împăratul, zicând: „Împăratul voiește să-ți dea un cinstit loc între ostași, averi multe, bogății, măriri și tot ce vei voi”. Sfântul, auzind de toate aceste făgăduințe, a râs de nebunia lui, zicând: „Oare, poți să-mi dai mie ceva care ar putea să fie mai bun decât Împărăția Cerurilor?”. Atunci necuratul voievod, poruncind să fie de față soldatul care execută sentința, cu mâna și cu limba cea rea a dat răspuns pentru tăierea Sfântului Gordie.
Deci, sfântul, având să fie tăiat înaintea adunării poporului, l-au înconjurat prietenii și i-au dat cea din urmă sărutare; apoi plângând, îl rugau să nu se dea morții de bunăvoie, ca să nu-și piardă floarea vieții sale și să nu părăsească acest dulce soare. După aceea îl sfătuiau să se lepede de Hristos numai din gură. Și ziceau: ''Cu un cuvânt te izbăvești de la moarte, lepădându-te de Hristos din gură, iar din inimă să crezi într-însul, precum voiești; pentru că nu limbă o ascultă Dumnezeu, ci mintea care gândește și inimă. Și așa dacă vei face, și mânia judecătorului o vei îmblânzi, iar pe Dumnezeu milostiv către tine Îl vei face''. Dar el stătea ca o piatră în mijlocul mării, care, lovindu-se și bătându-se de valuri, rămâne neclintită; așa era și el nemișcat, în scopul său cel bun. Precum casa înțeleptului stă pe piatră și nu se risipește de puterea vânturilor ce suflă, a ploilor și a râurilor care năvălesc, tot astfel acest bărbat era tare și nemișcat în credința sa.
Apoi, văzând cu ochii cei duhovnicești pe diavol, înconjurând pe cunoscuții lui și îndemnând pe unul cu lacrimi, pe altul spre rugăminte și spre darea sfatului nefolositor, a zis către cei ce plângeau cuvântul Domnului: ''Nu plângeți pentru mine, ci plângeți pentru vrăjmașii lui Dumnezeu, care prigonesc pe creștini; pentru aceia zic să plângeți, care ne pregătesc nouă focul, iar pentru ei gheena și își adună mânia în ziua judecății. Încetați a mai sfărâma inima mea, pentru că eu nu numai o dată, ci de multe ori sunt gata a muri, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos''.
Iar către cei care îl sfătuiau să se lepede de Hristos cu cuvântul, a răspuns astfel: „Limba pe care, cu darul lui Hristos, o am nu pot s-o mișc ca să se lepede de Ziditorul său; deoarece cu inima se crede întru dreptate, iar cu gura se mărturisește spre mântuire. Deci, cum mă voi lepăda de Dumnezeul meu, Căruia din pruncie mă închin, fiind crescut întru sfânta credință? Oare nu se va cutremura cerul dacă mă voi lepăda de Dumnezeu? Oare nu-și vor ascunde lumina luminătorii cerești înaintea mea? Pământul mă va suferi și nu mă va înghiți de viu? Nu vă amăgiți. Dumnezeu nu poate fi batjocorit, ci din gurile noastre ne judecă pe noi, iar din cuvintele noastre ne îndreptează, și tot din cuvinte ne osândește. Oare n-ați auzit îngrozirea cea înfricoșată a Domnului? Cel ce se va lepăda de Mine, înaintea oamenilor, mă voi lepăda și Eu de el înaintea Tatălui Meu celui din ceruri.
Pentru ce mă sfătuiți să mă lepăd cu gura de Dumnezeul meu? Oare să-mi lungesc viața sau scap de moarte o vreme sau să adaug câteva zile vieții mele? Atunci de viața veșnică mă voi lipsi. Oare ca să scap de duhurile trupești? Dar acolo nu este durere, nu se vor vedea bunătățile drepților. Aceasta este nebunie, ca să-și cumpere cineva viața trecătoare cu viața veșnică și să piară cu sufletul. Așa și pe voi vă sfătuiesc, căci gândiți rău.
Învățați-vă bună înțelegere și adevărul și, lepădând minciuna, să ziceți: „Unul sfânt, Unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin”. Pentru că aceste cuvinte le rostește limba, când tot genunchiul se pleacă întru numele lui Iisus: al celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt”.
Acestea zicându-le Sfântul Gordie, și făcând semnul crucii pe dânsul, mergea la moarte fără frică în suflet, neschimbându-și fața cea luminoasă. Apoi s-a așezat la locul hotărât pentru moarte, fiind după sine un gelat, pe care îl vedea ca pe un înger, în mâinile căruia voia să-și dea sufletul său. Fiind tăiat, a câștigat viață fericită, fiind dus ca Lazăr, în glas de bucurie, la locul de odihnă veșnică, unde, luând răsplătirea nevoinței sale, slăvește în veci cu îngerii pe Domnul pentru care a pătimit.Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Gordie
Troparul Sfântului Mucenic Gordie
Glasul al 4-lea
Mucenicul Tău, Doamne, Gordie, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Cântarea 1
Glasul al 8-lea
Irmos: Să cântăm Domnului...
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cunoscându-te, Sfinte Gordie Preafericite, că eşti mărturie adevărului, dăruieşte-mi har ceresc, de lumină purtător, cu rugăciunile tale.
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Să cântăm Domnului, Celui Ce a întărit pe purtătorul de biruinţă împotriva duşmanilor şi l-a împodobit cu cunună de biruinţă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Într-armându-te cu puterea şi cu armele Împăratului tuturor, ai surpat nebunia tiranilor, Sfinte Gordie, Preamărite.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Arătatu-te-ai locaş Apei Celei Izvorâtoare de nemurire, Care izvorăşte tuturor oamenilor viaţă, Dumnezeiască Mireasă.
Cântarea a 3-a
Irmos: Nu este sfânt ca Domnul...
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cugetând la nestatornicia celor trecătoare, mucenice prealăudate şi dorind cele statornice, fericite, ai intrat fără de temere întru nevoinţele muceniciei.
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Lepădat-ai deşertăciunea cea vremelnică şi ţi-ai pus gândul la cele ce rămân pururea, Preafericite Mucenice Gordie. Şi fugind de la oameni te-ai făcut locuitor împreună cu îngerii, ca cel ce eşti plin de înţelepciune Dumnezeiască.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Părăsind cugetările cele pământeşti, mucenice, ai aflat vieţuirea cerească; că nesuferind a vedea trufia înşelăciunii, te-ai depărtat în pustiu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Nimeni nu este fără de prihană ca tine, Stăpână şi nimeni nu este curat în afară de tine, Preacurată; că ai încăput în pântece pe Ziditorul tuturor, pe Cel Mult Milostiv.
Irmosul
Nu este sfânt ca Domnul şi nu este drept ca Dumnezeul nostru; pe Care Îl laudă toată făptura. Nu este drept, afară de Tine, Doamne.
Cântarea a 4-a
Irmos: Din Munte Umbrit...
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ascultând, preafericite graiurile lui Hristos, cu bucurie ai părăsit oastea cea stricăcioasă şi te-ai făcut ostaş al Împăratului Ceresc, purtătorule de cunună, Sfinte Mucenice Gordie.
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Zdrobitu-s-au, mucenice, munţii tiranilor şi s-au topit măgurile idolilor lovindu-se de lupta ta cea plină de răbdare şi de îndrăzneala ta cea tare, purtătorule de cunună.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pornit-a asupra ta, cugetătorule de Dumnezeu, înţelepte, toată nebunia tiranului cea neoprită, dar s-a înspăimântat, preafericite de înălţimea sufletului şi a gândului tău.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Mireasă a lui Dumnezeu, Marie, Născătoare de Dumnezeu, izbăveşte-mă de cumplitele greşeli şi de primejdii şi cu rugăciunile tale, povăţuieşte-mă către limanul liniştii şi al mântuirii.
Cântarea a 5-a
Irmos: Cel Ce din noapte...
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Alergând către privelişte, ca un leu, cu tărie sufletească şi fără temere, fericite, ai socotit pe nebunii aceia ca pe nişte pietre neînsufleţite.
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Împărtăşindu-te, Sfinte Mucenice Gordie, din învăţăturile Scripturii celei de Dumnezeu insuflate, toate le-ai aflat îndemnătoare spre mântuire.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Tiranul pricepând prin fapte, împotrivirea ta cea statornică, cugetătorule de Dumnezeu, s-a lovit de tăria ta, ca valul de stâncă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cel Ce S-a Întrupat mai presus de fire din pântecele tău, Fecioară, a luminat lumea cu strălucirea cunoaşterii de Dumnezeu, Preacurată.
Cântarea a 6-a
Irmos: Precum ai mântuit...
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Se săvârşeşte ca o jertfă şi se aduce Ţie prinos bine primit, picurând sânge, urmând Patimii Tale celei de bunăvoie, Stăpâne.
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cel cu mintea înfumurată îţi făgăduia ţie, Sfinte Gordie, cel bogat în Slavă Nestricăcioasă şi adunător de viaţă veşnică, oarecare mărire stricăcioasă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Având nădejdile tale întinse către Dumnezeu, ai dispreţuit nestatornicia vieţii şi tăiat fiind cu sabia, te-ai mutat la locul cel larg al desfătării.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Înnoieşte-mi mintea cea omorâtă de întreitele valuri ale patimilor tu, Ceea ce ai născut Viaţa Cea veşnică, pe Hristos, care dăruieşte tuturor tămăduiri.
Irmosul
Precum ai mântuit pe proorocul din adâncul cel mai de dedesubt, Hristoase Dumnezeule şi pe mine mântuieşte-mă de păcatele mele, ca un Iubitor de oameni şi Te rog chiverniseşte viaţa mea.
CONDAC
Glasul al 2-lea
Podobie: Pe Născătoarea de Dumnezeu...
Să lăudăm cu toţii pe Încununatul Mucenic Gordie, ostaşul cel nebiruit în lupte şi neînfrânt în încercări, care ne-a strălucit cu adevărat, de la răsărit, ca o stea mare, Dumnezeiască podoabă a mucenicilor lui Hristos.
Cântarea a 7-a
Irmos: Cel Ce ai răcorit pe tineri...
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Câştigând faima de mucenic, Sfinte Gordie, dănţuieşti împreună cu îngerii, purtând cunună şi strigând către Hristos: bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca unul ce ai câştigat îndrăzneală, cu dreapta cinstire de Dumnezeu faci de ocară pe păgâni, cu glas mare cântând: bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Roagă-te să fie izbăviţi de greşeli cei ce laudă cu credinţă pomenirea ta, strigând către Hristos: bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Spinii păcatului cei otrăvitori toceşte-i cu vărsarea tămăduirilor tale, Născătoare de Dumnezeu Binecuvântată, Preacurată, Ceea ce neprihănit ai născut pe Dumnezeu.
Cântarea a 8-a
Irmos: Tinerii cei grăitori de...
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Harul nevăzut care te urma te-a luminat, Sfinte Mucenice Gordie, umplându-te de bărbăţie, pe tine care strigai: binecuvântaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
De călătorie grabnică apucându-te, purtătorule de biruinţă, ai ajuns la sfârşitul cel dorit al împărăţiei, strigând: binecuvântaţi lucrurile pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
În veacuri nesfârşite petrece mărirea mucenicilor Tăi şi Strălucirea Cea Nemuritoare. Drept aceea binecuvântaţi neîncetat toate lucrurile pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Zămislind Întrupat pe Cuvântul, Cel Ce era mai înainte Neîntrupat, ai stricat blestemul cel de demult al Evei, Fecioară, născând lumii Binecuvântarea.
Irmosul
Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Tinerii cei grăitori de cele Dumnezeieşti, în cuptor, defăimând focul şi înşelăciunea au cântat: binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Naşterea pururea Fecioarei...
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Roagă-te Stăpânului, să fie Milostiv celor ce cu credinţă te cinstesc şi săvârşesc luminata şi cinstita prăznuire a ta, Sfânte Mucenice Gordie, podoaba mucenicilor.
Stih: Sfinte Mucenice Gordie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Îndestulându-te acum de Desfătarea Cea Netrecătoare, de privirea Dumnezeirii şi de Lumina Cea Neînserată, culegi din plin roadele nevoinţelor tale, în Locaşurile cele veşnice, Mucenice Gordie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Această zi a văzut lupta ta, pe care vremea nu a întunecat-o, nici a acoperit-o uitarea; ci, pururea răsare, ca un soare, celor ce te laudă cu credinţă, mucenice.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca cei ce ne-am mântuit de blestemul cel mai dinainte, Fecioară, prin naşterea ta cea Dumnezeiască, toţi după vrednicie te lăudăm, cântând cu mulţumire: Bucură-te Născătoare de Dumnezeu, Nădejdea noastră.
Irmosul
Naşterea pururea Fecioarei, cea care s-a arătat mai înainte în munte legiuitorului în foc şi în rug, spre mântuirea noastră a credincioşilor, cu cântări neîncetate o mărim.
SEDELNA
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea...
Aprins fiind de dragostea lui Iisus, mucenice înţelepte, de bunăvoie ai dorit cu râvnă a te da morţii şi fără a fi chemat, ai stat în mijlocul mulţimii, strigând tiranilor: iată, eu de faţă sunt. Şi ai mustrat pe faţă înşelăciunea, iar capul tău a fost tăiat de sabie, fericite şi către Viaţa cea fără de sfârşit te-ai mutat, prealăudate; roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.
Acatistul Sfântului Mucenic Gordie Sutașul din Cezareea
Troparul Sfântului Mucenic Gordie, glasul al 4-lea:
Mucenicul Tău, Doamne, Gordie, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Condacul 1
Fugind de păcat și de vărsarea de sânge, te-ai arătat mai apoi mărturie a adevărului, căci Dumnezeu te-a întărit ca un putător de biruință împotriva înșelăciunii dușmanului și te-a împodobit cu cununa celor învingători, Sfinte Mucenice Gordie. Iar tu, ca un binecuvântat ostaș al Cetelor Îngerești, ajută-ne că suntem înconjurați de ispite dar cu credință te chemăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Icosul 1
Ai surpat nebunia tiranilor, Sfinte Gordie, căci sabia de ostaș ai ascuțit-o pe piatra rugăciunii și puterea Domnului Hristos ți-a fost armură de har ceresc, umplându-te cu lumina rugăciunii neîncetate care a urcat până sus în Cer, acolo unde Îngerii ți-au cântat așa:
Bucură-te, că ai dorit cele statornice;
Bucură-te, că ai lepădat deșertăciunea vremelnică;
Bucură-te, locuitor împreună cu îngerii;
Bucură-te, cel iubit de fiarele sălbatice;
Bucură-te, cel asemenea Sfântului Ioan Botezătorul;
Bucură-te, că precum acela, ai ieșit din pustie pentru a striga ”Pocăiți-vă!”;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 2
Te-ai născut în cetatea Cezareei, având părinți creștini și fiind crescut în dreapta credință creștinească, și ajungând în vârsta desăvârșită ai fost chemat la oaste și ai ajuns sutaș, adică era conducătorul la o sută de soldați, cu inima fiind credincios lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Erai plin de tărie trupească și cu sufletească bărbăție covârșeai pe alții, Sfinte Gordie, și erai respectat și iubit de toți cei care te cunoșteau:
Bucură-te, că împăratul Liciniu a început tirania;
Bucură-te, că otrava urii lui s-a revărsat peste creștini;
Bucură-te, că se trimiteau porunci peste tot;
Bucură-te, că prigoneau creștinii care se închinau la Hristos;
Bucură-te, că se cerea tuturor a se închina la zeii idolești;
Bucură-te, că cei ce nu făceau așa, trebuiau să moară;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 3
Păgânii au pus idoli de piatră și de lemn la toate fântânile, la toate piețele și la toate locurile de procurare a hranei, și cereau oamenilor să se închine lor pentru a putea cumpăra mâncare sau să ia apă, iar cei care nu făceau aceasta erau omorâți în chinuri, așa încât mare jale cuprinsese cetatea: Aliluia!
Icosul 3
Ba chiar și casele creștinilor erau jefuite, se pustiau averile lor, femeile creștinilor erau târâte în mijlocul cetății, nu era milă de cei tineri nici cinste față de cei bătrâni, iar noi ne rugăm:
Bucură-te, că Dumnezeu Își umplea Cerul cu Sfinți Mucenici;
Bucură-te, că jertfa de sânge era cu Voia Lui;
Bucură-te, că toți creștinii pătimeau ca niște tâlhari;
Bucură-te, că temnițele erau pline;
Bucură-te, că tu Sfinte priveai toate acestea cu durere mare;
Bucură-te, că pustiirea bogățiilor lumești a ridicat sufletele la mântuire;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 4
Casele de rugăciune au fost prădate de mâinile necuraților, altarele răsturnate și slujba spre Dumnezeu nu mai avea cine să o facă, deșertul s-a umplut de cei izgoniți pentru credința în Domnul și plăcuții lui Hristos erau prigoniți, căci tatăl dădea la moarte pe fiu iar fiul chema în judecată pe tatăl, pogorându-se o noapte de nebunie asupra sufletelor omenești peste care venise cumplită tristețe și chinuire: Aliluia!
Icosul 4
Văzând tu Sfinte Gordie o primejdie ca aceasta, ai ales izgonirea de bunăvoie și, lepădând brâul ostășesc și slava vieții, te-ai dus să locuiești cu fiarele în locuri pustii și neumblate de oameni, asemănându-te cu Sfântul Proroc Ilie care, văzând slujirea la idoli a Sidonului, a fugit în Muntele Horeb căutând să Îl vadă pe Dumnezeu:
Bucură-te, că te-ai ferit de gâlceava cetății;
Bucură-te, că ai scăpat de măririle boierești;
Bucură-te, că te-ai eliberat de judecățile clevetitorilor;
Bucură-te, că te-ai izbăvit de mincinoși și grăitori de rușine;
Bucură-te, că ai intrat în liniștirea sufletului;
Bucură-te, că ai căpătat pacea rugătorilor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 5
Stăruind în rugăciuni zi și noapte, tavanul peșterii tale s-a deschis precum cerul liber, și pogorând Dumnezeul Luminilor din Înalt har și binecuvântare, ai primit a-L vedea pe Dumnezeu în cămara inimii tale: Aliluia!
Icosul 5
Curățindu-ți auzul și ochii, te-ai învrednicit de dumnezeiești descoperiri și ai învățat marile taine, nu de la oameni și nici prin oameni, ci câștigând învățător pe Sfântul Duh al adevărului, iar noi rugătorii tăi îți zicem așa:
Bucură-te, că cugetai că viața este scurtă;
Bucură-te, că însetai de veșnica petrecere cu cele de Sus;
Bucură-te, că posteai desăvârșit;
Bucură-te, că privegheai în rugăciune toată noaptea;
Bucură-te, că ai deprins strategia luptei duhovnicești;
Bucură-te, că ai luat sabia Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 6
Ca un mare luptător, te pregăteai mai înainte de luptă prin asceză și rugăciuni, așteptând ziua aceea în care cetatea toată avea să facă praznic necuratului zeu Marte, adică diavolului care iubea războaiele, ca să arăți tuturor că Dumnezeu este Adevăratul Stăpân și Biruitor: Aliluia!
Icosul 6
Venind ziua cea mare, tot poporul s-a adunat în priveliște să vadă alergările cailor și jertfirea către idoli a păgânilor, și nu mai rămăsese în cetate nici un evreu sau elen, dar și mulți creștini care viețuiau fără grijă erau veniți, iar noi te cinstim așa Sfinte Gordie:
Bucură-te, că și pe copii i-au dus la necurata închinare la idoli;
Bucură-te, că priveliștea era plină de femei fără rușine;
Bucură-te, că oamenii strigau fără rânduială;
Bucură-te, că adunarea deșertăciunii se făcuse;
Bucură-te, că ne ferești, Sfinte, de amăgirile lumii;
Bucură-te, că ne aperi sufletul de ponegrirea întunericului;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 7
Știind toate acestea, te-ai pogorât din munte la priveliște, Sfinte Gordie, căci nu te temeai nici de popor, nici de mâinile de războinici care te vor prinde, nici de chinuri, căci cu tine era Dumnezeu și harul Lui te întărea trup și suflet: Aliluia!
Icosul 7
Te-ai dus în mijlocul poporului ca să se împlinească cuvântul Scripturii: ”Dreptul ca leul nădăjduiește și de ce să se teamă mai mult?” și le-ai strigat cuvintele Sfântului Proroc Isaia: ” Aflatu-m-am celor ce nu mă căutau pe mine, arătatu-m-am celor ce nu întrebau de mine” iar cei de față se minunau și îți ziceau așa:
Bucură-te, că vorbeai cu neînfricată inimă;
Bucură-te, că sufletul îți era netemător;
Bucură-te, că ai stat cu îndrăzneală în fața păgânilor;
Bucură-te, că de bunăvoie te-ai dat spre mucenicească nevoință;
Bucură-te, că astfel Îl urmai pe Domnul Hristos;
Bucură-te, că și El mai întâi de toate, s-a dat la moarte pentru noi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 8
Erai un bărbat înfricoșat la vedere, Sfinte Gordie, fiindcă după multă petrecere în pustie aveai capul nespălat și plin de praf, barba lungă, îmbrăcat în haină proastă, uscat cu trupul și purtând un toiag, dar un har dumnezeiesc strălucea pe fața ta: Aliluia!
Icosul 8
Fiind atât de diferit la arătare decât restul, ochii tuturor s-au întors spre tine și credincioșii au început să bată din palme de bucurie iar necredincioșii strigau la judecător să poruncească să te ucidă, și astfel caii ai fost defăimați, călăreții de asemenea, și în zadar umblau căci nimeni nu se mai uita la ei, ci la tine Sfinte:
Bucură-te, că zgomotul cailor a fost acoperit de vuietul mulțimii;
Bucură-te, că zeul Marte a pierit cu sunet,
Bucură-te, că toată slujirea idolească s-a sfârșit;
Bucură-te, că ai pus capăt vărsării de sânge;
Bucură-te, că și nouă ne aduci pace în viață;
Bucură-te, că distrugi uneltirile de război ale diavolilor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 9
Judecătorul poporului a făcut tăcere, trâmbițele au tăcut, fluierele și instrumentele au încetat, și numai tu, Sfinte Gordie, te mai vedeai și auzeai în mijlocul mulțimii, precum Sfântul Ioan Botezătorul care odinioară ieșise din pustie pentru a striga: ”Pocăiți-vă căci Împărăția lui Dumnezeu este aproape!”: Aliluia!
Icosul 9
Ducându-te soldații în fața voievodului, te-au întrebat cine ești și de unde vii iar tu ai spus totul despre tine, ce fel de dregătorie ai avut, pentru ce ai lăsat-o, de ce te-ai dus în pustie și de ce te-ai întors: ”M-am întors, ziceai tu către stăpânul cetății, să-ți arăt că întru nimic nu socotesc poruncile tale, iar pe Iisus Hristos Îl mărturisesc că este nădejdea și apărarea mea” iar noi ne rugăm:
Bucură-te, că s-a aprins pe loc mânia eparhului;
Bucură-te, că toată iuțimea lui a întors-o către tine;
Bucură-te, că a chemat chinuitorii;
Bucură-te, că ți-a înșirat toate muncile ce ți le pregătea;
Bucură-te, că încerca să te înfricoșeze;
Bucură-te, că poporul privea și se întărea în credință;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 10
Dar tu, Sfinte, i-ai răspuns: „Cu adevărat mare pagubă mi-aș fi făcut de n-aș fi voit să mor pentru Hristos, cu diferite chinuri” și auzind voievodul, s-a pornit mai mult spre mânie și spre iuțimea sa cea firească și cu atât s-a făcut mai cumplit, cu cât te arătai mai îmbărbătat în chinuri: Aliluia!
Icosul 10
Cu nici un fel de chinuri, nici cu arme, n-a putut să te întoarcă de la scopul tău, ci spre cer ridicându-ți ochii, ziceai cântarea psalmistului: ”Domnul îmi este ajutor și nu mă voi teme, ce-mi va face omul. Și iarăși: Nu mă voi teme de rele, că Tu cu mine ești” și altele asemenea ziceai, cum ai învățat din dumnezeieștile cărți, deșteptându-te spre bărbăție și răbdare:
Bucură-te, că erai foarte curajos cu harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că așteptai rănile trupești ca răsplătire;
Bucură-te, că știai că e calea către cununa Sfinților;
Bucură-te, că aveai nădejde nu în oameni, ci în Domnul Hristos;
Bucură-te, că doreai împreună-petrecerea cu îngerii;
Bucură-te, că deja erai trecut cu mintea peste hotarul firii;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 11
Neputând voievodul să te întoarcă de la credință cu mânia și cu amenințarea chinurilor, a început cu cuvinte amăgitoare să te înșele oferindu-ți loc de cinste între ostași, averi multe, bogății, măriri și tot ce vei voi, dar tu Sfinte ai râs de nebunia lui zicându-i: Oare, poți să-mi dai mie ceva care ar putea să fie mai bun decât Împărăția Cerurilor?”: Aliluia!
Icosul 11
Atunci, necuratul păgân, temându-se de puterea ta Sfinte, că mulți se luminau auzind mărturisirea ta, a poruncit să fii dat la moarte, iar credincioșii îți ziceau așa:
Bucură-te, că prietenii ți-au dat ultima sărutare;
Bucură-te, că te-au sfătuit să te lepezi cu gura de Hristos;
Bucură-te, că le-ai spus că inima crede în Hristos iar gura mărturisește spre mântuire;
Bucură-te, că mai întâi gura îl mântuiește sau îl osândește pe om;
Bucură-te, că ai rămas neclintit ca piatra în mijlocul mării;
Bucură-te, că era tare și nemișcat în credința ta;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 12
Vorbindu-le pentru ultima dată celor din jur, ți-ai făcut semnul crucii și te-ai dus la moarte fără frică în suflet, neschimbându-ți fața cea luminoasă, și fiind tăiat cu sabia ai dobândit liniștea cerească a celor pătimitori pentru Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Luând răsplătirea nevoinței tale la locul de odihnă, Îl slăvești cu îngerii pe Domnul pentru care ai pătimit, Sfinte Gordie, și auzind aceste cântări de laudă te rugăm să ne ajuți în ispite când te strigăm:
Bucură-te, că ne luminezi mintea când nu mai știm ce să facem;
Bucură-te, că dezvălui calea ascunsă;
Bucură-te, că rezolvi situațiile în care nu aflăm nici o soluție;
Bucură-te, că ne arăți ieșirea când totul pare a fi închis;
Bucură-te, că dezlegi impasul vieții pământești și duhovnicești;
Bucură-te, că ești candelă în noaptea ispitelor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 13
Sfinte Mucenice Gordie, înțelept luptător al lui Dumnezeu, întărește credința noastră și dă minții noastre înțelegerea că acolo unde nu este durere, nu se vor vedea bunătățile drepților. Dezleagă toate situații imposibile din viața noastră, dă-ne discernământ să vedem și să înțelegem care e drumul bun, să hotărâm toate spre mântuire ca să te lăudăm ca pe un veșnic sfătuitor: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Ai surpat nebunia tiranilor, Sfinte Gordie, căci sabia de ostaș ai ascuțit-o pe piatra rugăciunii și puterea Domnului Hristos ți-a fost armură de har ceresc, umplându-te cu lumina rugăciunii neîncetate care a urcat până sus în Cer, acolo unde Îngerii ți-au cântat așa:
Bucură-te, că ai dorit cele statornice;
Bucură-te, că ai lepădat deșertăciunea vremelnică;
Bucură-te, locuitor împreună cu îngerii;
Bucură-te, cel iubit de fiarele sălbatice;
Bucură-te, cel asemenea Sfântului Ioan Botezătorul;
Bucură-te, că precum acela, ai ieșit din pustie pentru a striga ”Pocăiți-vă!”;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Condacul 1
Fugind de păcat și de vărsarea de sânge, te-ai arătat mai apoi mărturie a adevărului, căci Dumnezeu te-a întărit ca un putător de biruință împotriva înșelăciunii dușmanului și te-a împodobit cu cununa celor învingători, Sfinte Mucenice Gordie. Iar tu, ca un binecuvântat ostaș al Cetelor Îngerești, ajută-ne că suntem înconjurați de ispite dar cu credință te chemăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Gordie, cel ce ne ajuți să decidem bine și dezlegi situațiile fără ieșire!
Rugăciune:
Sfinte Mucenice Gordie, cel crescut în sfânta credință, închinându-te lui Dumnezeu din pruncie, tu ai dobândit înțelepciunea Sfinților de când erai încă în trup și ai lăsat învățătură că Dumnezeu din gurile noastre ne judecă pe noi, din cuvintele noastre ne îndreptează și tot din cuvinte ne osândește. Ajută-ne să ne păstrăm dreapta credință, să facem fapte de cinste, să vorbim cuviincios și cumpătat și dă-ne puterea să rămânem ai lui Dumnezeu, să nu ne cumpărăm viața trecătoare cu viața veșnică, ci mijlocește pentru noi să ne mântuim sufletul.
Vino degrabă și vezi suferința noastră, că toate căile de rezolvare s-au sfârșit, ieșire nu mai avem, gândirea noastră a încremenit, cei din jur ne-au părăsit, toate și totul ne stă împotrivă, dar tu Sfinte adu-ne dezlegarea durerii acesteia și dă-ne gândul bun de salvare, ca să fie spre bucurie și spre mântuire, și fericindu-ne împreună cu tine să cântam și noi: ”Unul sfânt, Unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin”, fiindcă aceste cuvinte le rostește limba, când tot genunchiul se pleacă întru numele lui Iisus Hristos Domnul nostru: al celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt, acum și în vecii vecilor. Amin.
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.