
Sfânta icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, numită Îndrumătoarea, este unul dintre odoarele cele mai de preț ale Mănăstirii Neamț.
Tradiția spune că ea a fost pictată după modelul icoanei de la Lida, din Țara Sfântă, numită, de aceea, Lidianca. Aceasta nu era făcută de mână omenească, ci apărută prin minune, la rugăciunea Maicii Domnului, pe un stâlp al primului lăcaș creștin ridicat de Sfinții Apostoli Petru și Ioan în Lida. În anul 665, Sfântul Gherman, înainte de a deveni patriarh al Constantinopolului, a mers în pelerinaj în Țara Sfântă și a făcut o copie a acestei icoane, iar pe spatele ei a pictat și icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ale cărui sfinte moaște se aflau atunci în aceeași biserică.
După modelul icoanei care a aparținut Sfântului Gherman, a fost pictată și sfânta icoană aflată astăzi la Neamț, de către un monah al Mănăstirii Sfântul Gheorghe zisă a Manganelor, din Constantinopol, în vremea când Sfântul Grigore Palama lua parte la Sinoadele care au precizat învățătura ortodoxă despre harul dumnezeiesc, lumina necreată și nevoința isihastă, între anii 1341–1351. În biserica acestei mănăstiri, în fața acestei sfinte icoane a Maicii Domnului cu Pruncul și a Sfântului Gheorghe, ostașii armatei bizantine depuneau jurământul și primeau binecuvântare înainte de luptă.
Prin rânduială dumnezeiască, această icoană a fost trimisă de împăratul bizantin Ioan al VII-lea Paleologul (în acea vreme regent), la 31 martie 1401, ca dar, binecredinciosului Voievod Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei (1400–1432). Ea a fost adusă de către Protopopul Petru, exarh al Patriarhiei Ecumenice, și a fost așezată în catedrala mitropolitană Mirăuți din Suceava. Astfel, nu cu mult înainte de căderea Constantinopolului (29 mai 1453) sub stăpânire otomană, Maica Domnului și-a pus la adăpost icoana sa, făcând-o dar poporului binecredincios din Moldova.
În anul 1447, fiul lui Alexandru cel Bun, domnitorul Ștefan al II-lea (1433–1447), o dăruiește Mănăstirii Neamț, unde, în același an a fost înmormântat. În această sfântă mănăstire icoana Maicii Domnului Îndrumătoarea a devenit cunoscută prin darul facerii de minuni și a arătat purtarea de grijă a Maicii Domnului față de monahii lavrei și de binecredincioșii închinători.
În anul 1491 este consemnată minunea săvârșită la hramul mănăstirii, praznicul Înălțării Domnului, când icoana, scoasă în procesiune, s-a ridicat în văzduh, fiind văzută de toată mulțimea închinătorilor. Această minune s-a repetat în anul 1655, cu prilejul procesiunii din ziua de Paști.
De mai multe ori, obștea de monahi a fost nevoită să se refugieze din calea cotropitorilor, luând și sfânta icoană și rămâneau în locuri tăinuite până când pericolul se îndepărta, iar monahii puteau reveni la locul lor de nevoință. Așa s-a întâmplat când au năvălit polonezii în Moldova, la 1697; atunci, după mărturia consemnată de Sfântul Ierarh Pahomie, episcopul Romanului, care era în acel timp frate la Mănăstirea Neamț, „soborul marii lavre s-a retras din fața primejdiilor și, însoțit de sfânta făcătoare de minuni icoană a Precistei, a plecat în bejanie la Strâmba, un schit al Mănăstirii Neamț, din părțile Tutovei”, iar când s-a făcut pace, în anul 1700, atunci soborul a revenit în mănăstire cu icoana.
De asemenea, o grea încercare pentru obște a fost năvălirea oștirii otomane pentru a înfrânge mișcarea de eliberare numită Eteria, începută de greci în Țările Române, în anul 1821. În acel an, în ziua de 3 iunie, starețul Ilarie a trimis mai mulți monahi care au dus icoana împreună cu multe din obiectele sfințite, într-un loc mai sus de mănăstire, pe apa Nemțișorului, unde astăzi este Schitul Icoana Veche, ascunzând-o în pământ.
Maica Domnului s-a arătat în vis unui cuvios bătrân și i-a zis: „Voi mă ascundeți, dar eu tot nu vă voi părăsi”. Și cu adevărat mare minune a fost, că turcii, după ce au ucis pe toți viețuitorii Mănăstirii Secu și pe cei ce se refugiaseră acolo și după ce au dat foc acelei mănăstiri, s-au pornit de mai multe ori ca să prade și Mănăstirea Neamț. Însă, cum ajungeau aproape, îndată li se schimba mânia lor în blândețe, de care lucru și ei singuri se mirau, nepricepând ce este aceasta. După ce s-a liniștit toată tulburarea, la 28 octombrie 1822 s-a făcut scoaterea icoanei din locul de taină, printr-o procesiune la care a participat toată obștea monahală și mulțime de credincioși din împrejurimi. Când icoana a ajuns în marginea poienii spre mănăstire, s-a observat, după cum se vede însemnat pe crucea de piatră, adăpostită în Aghiasmatarul de acolo, că fața sfintei icoane s-a înnegrit deodată. Dar, după ce au stat cu toții la rugăciune și au adus cântări în cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a început a se lumina fața câte puțin, devenind mai frumoasă ca înainte. Adusă în biserică și așezată în strana sa, în care stă și acum, sfânta icoană răspândește în inimile credincioșilor o pace sfântă și o bucurie nespusă cu bună nădejde în ajutorul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile care se fac înaintea ei.
Între anii 1844–1845, prin osârdia starețului Neonil arhimandritul, în parte cu cheltuiala mănăstirii și în parte cu sprijinul unor donatori, icoana Maicii Domnului cu Pruncul și icoana Sfântului Gheorghe au fost ferecate în argint aurit și împodobite cu pietre prețioase.
În anul 1846 un moșier rus, Certkov, a făcut o copie pe pânză a icoanei Maicii Domnului și a așezat-o în biserica din satul Mihailovka (în ținutul Boguciar, Rusia), unde s-au săvârșit multe minuni și vindecări, încât icoana de la Neamț a devenit cunoscută și cinstită în toată Biserica Rusă.
De asemenea, în anul 1864 s-a făcut o altă copie a acestei icoane pentru Mănăstirea Noul Neamț, din Basarabia, care s-a proslăvit prin darul facerii de minuni. Astfel, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț se bucură de multă cinstire și este una din renumitele icoane făcătoare de minuni, cunoscută în toată lumea ortodoxă.
Înaintea acestei icoane s-au rugat Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Sfântul Cuvios Paisie de Neamț și Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul pe când era monah, dar și ceilalți Sfinți nemțeni. Aici a venit pentru a cere călăuzire în viață și ocrotire de la Împărăteasa cerurilor, Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodești, înainte de a lua jugul cel bun al monahismului.
Înaintea acestei sfinte icoane a venit, în anul 1933, tânărul Ioan Iacob, rugându-se Maicii Domnului să-i binecuvinteze intrarea în obştea nemţeană, sub ascultarea Episcopului Nicodim, viitorul Patriarh al României.
Secole de-a rândul, Maica Domnului, prin icoana ei de la Mănăstirea Neamţ, a revărsat mila şi ajutorul ei peste credincioşii care o cinstesc, săvârşind nenumărate minuni. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Îndrumătoarea este odorul cel mai de preţ al Mănăstirii Neamţ şi străjuieşte în naosul bisericii cu hramul Înălţarea Domnului, ctitorită de Sfântul Ştefan cel Mare, Domnitorul Moldovei.
De trei ori pe an, la Izvorul Tămăduirii, la Înălţarea Domnului (hramul Mănăstirii Neamţ) şi la Pogorârea Sfântului Duh, sfânta icoană este scoasă în procesiune, după care, Dumnezeu trimite asupra mănăstirii şi împrejurimi o ploaie binefăcătoare pentru holde. Prin rugăciuni stăruitoare înaintea sfintei icoane a Născătoarei de Dumnezeu, credincioşii şi monahii află alinare în necazuri şi tămăduire de boli.
Pentru rugăciunile şi mijlocirile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin!
Troparul, glasul 1:
Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, cu dragoste şi cu credinţă ne închinăm sfintei tale icoane numită Îndrumătoarea şi, mulţumind, o sărutăm cu evlavie, că prin ea dăruieşti celor binecredincioşi tămăduiri sufletelor şi trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale! Slavă milostivirii tale! Slavă purtării tale de grijă, ceea ce eşti una binecuvântată!
Condacul 1
Chipului tău, prea curată Născătoare de Dumnezeu Fecioară care străjuieşte în bi-serica Mănăstirii Neamţ, ne închinăm noi, credincioşii, cinstindu-l cu evlavie; că, prin mijlocirile tale, ne păzeşti şi ne izbăveşti de ispite, de necazuri şi de toate relele întâmplări. Pentru aceea, mulţumind, strigăm către tine: Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Icosul 1
Îngerii din cer, soborul cuvioşilor monahi şi mulţimea credincioşilor de pe pământ cu mare bucurie te laudă pe tine, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce în braţele tale de mamă ai purtat pe Fiul şi Cuvântul Iui Dumnezeu, aşa cum vedem în cinstita icoană ce se numeşte Îndrumătoarea, pe care, prin rânduială dumnezeiască, ai trimis-o pe plaiurile Moldovei spre a ne aduce bucurie şi pace, binecuvântare şi încredinţare de ocrotirea ta, nouă, celor ce-ţi cântăm:
Bucură-te, ceea ce te arăţi nouă prin sfântă icoana ta;
Bucură-te, cea numită cu adevărat Îndrumătoarea;
Bucură-te, ceea ce ai zugrăvit prin minune chipul tău în biserica din Lida;
Bucură-te, ceea ce ai fost văzută acolo de apostolii Petru şi Ioan;
Bucură-te, iubitoare de plaiuri moldave, locuite de creştini evlavioşi;
Bucură-te, mângâiere pentru voievodul Alexandru cel bun;
Bucură-te, egumenă, care aduni cu grijă suflete în obştea monahală;
Bucură-te, ceea ce, cu smerenie, ţii în braţe pe Fiul tău, Dumnezeul nostru;
Bucură-te, ceea ce ne ocroteşti şi ne dăruieşti sănătate;
Bucură-te, ceea ce, în icoană, te înfăţişezi vie celor credincioşi;
Bucură-te, ceea ce ni-L arăţi cu dreapta pe Pruncul Hristos;
Bucură-te, ceea ce ne dai bucurie când privim chipul tău scăldat în lumină;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 2
Apostolii Domnului, Petru şi Ioan, propovăduind Evanghelia, Împărăţiei lui Dumnezeu în ţinuturile cetăţii Lida din Ţara Sfântă, au rugat-o pe Maica Domnului să binecuvânteze lăcaşul creştinilor din cetatea aceea, iar Preacurata i-a trimis înainte pe apostoli, care, ajungând în biserică, au văzut zugrăvit pe un stâlp chipul nefăcut de mână omenească al Preasfintei Fecioare. Pentru aceasta, au cinstit-o ca pe o purtătoare de grijă a credincioşilor şi au lăudat pe Hristos Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!
Icosul 2
Apostolul şi evanghelistul Luca a zugrăvit cel dintâi chipul tău, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, purtând în braţe pe Pruncul Hristos, apoi a venit să-ţi arate icoana, iar tu, bucurându-te, ai grăit astfel: harul Celui ce S-a născut din mine şi binecuvântarea mea să fie cu icoana aceasta! Acelaşi har l-ai dat şi icoanei tale de la Lida, pentru care cu evlavie strigăm ţie, Stăpână:
Bucură-te, ceea ce ai binecuvântat zugrăvirea chipului tău;
Bucură-te, ceea ce prin minune ţi-ai întipărit chipul în biserică;
Bucură-te, făcătoare de minuni prin acea icoană;
Bucură-te, ceea ce săvârşeşti lucrări care covârşesc mintea noastră;
Bucură-te, că înaintea acestei icoane s-a rugat şi fericita Polihronia, maica marelui mucenic Gheorghe;
Bucură-te, povăţuitoare nevăzută, prin care moaştele mucenicului au fost mutate în biserica ta din Lida;
Bucură-te, rugătoare fierbinte pentru toţi creştinii, împreună cu purtătorul de bi-ruinţă;
Bucură-te, ceea ce ai binecuvântat pelerinajul Sfântului Gherman în Ţara Sfântă;
Bucură-te, ceea ce l-ai chemat în biserica din Lida să se închine icoanei tale;
Bucură-te, ceea ce l-ai îndemnat să facă o copie a chipului tău;
Bucură-te, că, de aceea, noua icoană s-a numit Lidianca;
Bucură-te, că prin acel chip ai întărit pe creştini în dreapta credinţă;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 3
Văzând multa evlavie a credincioşilor din cetatea Sfântului Constantin, monahii isihaşti ai Mănăstirii Manganelor, au zugrăvit cinstita icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, numită Îndrumătoarea, după chipul icoanei Lidianca, adusă din Ţara Sfântă de patriarhul Gherman. De aceea noi, credincioşii, lăudăm pe prea curata Fecioară Maria, care a purtat de grijă pentru zugrăvirea icoanei sale şi slăvim pe Dumnezeul minunilor, cântând: Aliluia!
Icosul 3
Ca un semn ceresc a fost icoana ta Îndrumătoarea, pe care împăratul Ioan al VII-lea Paleologul a trimis-o bine credinciosului I voievod Alexandru cel bun, ca bine-cuvântare pentru Biserica Moldovei. Deci, fiind aşezată în cetatea de scaun a Suce-vei, s-a bucurat tot poporul, zicând: Cu adevărat, mare dar ne-a făcut Maica Domnului prin această minunată şi slăvită icoană a sa!, iar noi, pentru aceasta, cu mulţumire îţi cântăm:
Bucură-te, ceea ce ai pus în icoana ta darul facerii de minuni;
Bucură-te, ceea ce o însoţeşti cu binecuvântarea ta în tot locul;
Bucură-te, ceea ce aduci bucurie celor ce se închină ţie înaintea ei;
Bucură-te, păzitoare nebiruită a întregii Moldove;
Bucură-te, povăţuitoare a celor ce se roagă ţie cu credinţă;
Bucură-te, ceea ce arăţi cu dreapta ta pe Cuvântul lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce, arătându-L, spui tuturor: Pe Acesta să-L ascultaţi;
Bucură-te, Maică a Cuvântului întrupat, care în tăcere ne arăţi Calea;
Bucură-te, Maică a Cuvântului întrupat, care în tăcere ne arăţi Calea;
Bucură-te, călăuzitoare, care spre Rai ne îndemni mereu;
Bucură-te, ceea ce ne eşti pildă de smerenie şi de ascultare;
Bucură-te, lumină a tuturor slujitorilor Bisericii;
Bucură-te, ceea ce îi înţelepţeşti pe monahii râvnitori;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 4
Precum din pricina lui Irod, odinioară, ai fugit în Egipt cu Pruncul Iisus în braţe, Preasfântă Fecioară, tot aşa ai rânduit să fie mutate, în vremuri de restrişte, icoanele tale, ferindu-le din calea defăimătorilor şi a prigonitorilor. De aceea, ai dus icoana ta Lidianca în cetatea Roma, iar icoana Portăriţa în Muntele Athos, apoi, mai târziu, lăsând iarăşi cetatea marelui Constantin, ai venit la bine credincioşii creştini din Moldova prin sfântă icoana ta numită Îndrumătoarea, spre ocrotirea de rele şi povăţuirea celor ce cântă lui Hristos: Aliluia!
Icosul 4
Voievodul Moldovei Alexandru cel bun, împreună cu arhiereul lui Hristos, Iosif, întâiul mitropolit, cu tot clerul, înconjuraţi de mulţi credincioşi creştini, au întâmpinat sfânta ta icoană şi s-au închinat ei cu credinţă, iar cei care au primit ajutor în nevoile lor au devenit vestitori ai darurilor tale; deci, aducându-şi aminte de minunile revărsate prin icoanele tale, ţi-au cântat aşa:
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, ajutătoarea creştinilor;
Bucură-te, Portăriţă, uşa care ne treci de pe pământ la cer;
Bucură-te; Triherusa, mărturie despre apărarea cinstirii Sfintelor icoane;
Bucură-te, Cucuzeliţa, care asculţi pe cei ce cântă ţie cu evlavie;
Bucură-te, Dulce sărutare, iubirea Mamei pentru Pruncul ei;
Bucură-te, Alăptătoare, care hrăneşti pe Hristos, Hrănitorul vieţii noastre;
Bucură-te, Apărătoarea de foc şi izbăvitoare de focul cel veşnic;
Bucură-te, Paramithia, mângâietoarea tuturor necăjiţilor;
Bucură-te, Pantanasa, împărăteasa tuturor, a oamenilor şi a îngerilor;
Bucură-te, Conducătoarea poporului creştin spre Ierusalimul ceresc;
Bucură-te, Axioniţa, cea vrednică a fi fericită de toate neamurile;
Bucură-te, Prodromiţa, înainte-mergătoare pe calea mântuirii;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 5
Venirea ta, Maica Domnului, în obştea monahală din Mănăstirea Neamţ, prin cinstita icoană Îndrumătoarea, a adus bucurie tuturor vieţuitorilor şi întărire în dreapta credinţă; de atunci, monahilor eşti ocrotitoare, creştinilor eşti mamă duhovnicească, întărire în răbdare şi însoţitoare în pribegii, călăuzitoare spre tot lucrul bun şi îndemnătoare spre dobândirea Raiului, unde îngerii slăvesc pe Dumnezeu, cân-tând: Aliluia!
Icosul 5
Veniţi, toţi cei dreptcredincioşi, cu evlavie să zicem: „cei ce am trecut din necredinţă la dreapta credinţă şi cu lumina cunoştinţei ne-am luminat, să lăudăm cu mulţumire pe Dumnezeu şi cu cinste să ne închinăm sfintelor icoane ale lui Hristos şi ale Preacuratei şi ale tuturor sfinţilor, pentru că cinstirea icoanei, precum zice Sfântul Vasile, trece la chipul cel dintâi”; iar noi, cei de acum, care vedem în această icoană chipul Maicii Domnului cum ţine în braţele sale pe Fiul său, Iisus Hristos, cântăm aşa:
Bucură-te, ceea ce, prin icoana ta, săvârşeşti felurite minuni;
Bucură-te, povăţuitoarea împărătesei Irina întru apărarea credinţei;
Bucură-te, sprijinitoarea Sfântului Tarasie la Sinodul al VII-lea Ecumenic;
Bucură-te, ajutătoarea patriarhului Metodie, cinstitorul sfintelor icoane;
Bucură-te, ceea ce primeşti închinarea conducătorilor bine credincioşi;
Bucură-te, mijlocitoarea împăraţilor creştini Mihail şi Teodora;
Bucură-te, ocrotitoarea ostaşilor apărători ai credinţei şi gliei străbune;
Bucură-te, ceea ce ne ajuţi să păstrăm sfânta învăţătură ortodoxă;
Bucură-te, ceea ce ne-ai luminat prin razele cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, acoperământul celor ce-ţi vestesc binefacerile;
Bucură-te, mijlocitoarea mântuirii tuturor dreptslăvitorilor;
Bucură-te, Maica Luminii şi uşa milostivirii;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 6
Prin darul împăratului din Constantinopol, Maica Domnului a adus poporului dreptcredincios din Moldova pace, bucurie şi întărire în dreapta credinţă, că harul Mântuitorului Hristos şi binecuvântarea Maicii Sale este cu sfântă icoana aceasta numită Îndrumătoarea, care, fiind aşezată în biserica strămoşilor muşatini de la Mănăstirea Neamţ, îndeamnă pe toţi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu fie necredincios minunilor săvârşite de Dumnezeu prin cinstita icoană a Preacuratei, ca să nu-şi atragă veşnica osândă pentru necredinţă; ci toţi, având nădejde că vom primi luminarea minţii, întărire în dreapta credinţă şi ajutor spre cele de folos, rugându-ne în faţa sfintei icoane ce se numeşte Îndrumătoarea, să-i cântăm cu evlavie Maicii lui Dumnezeu, zicând:
Bucură-te, izbăvitoare de cursele diavoleşti;
Bucură-te, nimicitoare a blasfemiilor celor necredincioşi;
Bucură-te, îndemnătoare la pace prin chipul tău cu bună cuviinţă;
Bucură-te, îndreptătoare a celor ce-şi recunosc greşelile;
Bucură-te, învăţătoare a neştiutorilor de cele sfinte;
Bucură-te, ceea ce dăruieşti luminare minţii noastre;
Bucură-te, izbăvitoare a noastră de veşnica osândă;
Bucură-te, chemare la pocăinţă a hulitorilor sfintelor icoane;
Bucură-te, slăvită biruinţă a bine credincioşilor creştini;
Bucură-te, ceea ce dojeneşti pe cei ispitiţi de necredinţă;
Bucură-te, ajutătoare a celor ce vestesc minunile tale;
Bucură-te, ceea ce eşti ocrotitoare a Ortodoxiei;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 7
În sunetul clopotelor şi în cântări duhovniceşti, la sfintele sărbători ale Bisericii, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, cinstită icoana ta Îndrumătoarea este aşteptată să treacă prin mulţimea credincioşilor spre binecuvântarea şi tămăduirea lor, iar tu, din icoană ni-L arăţi cu dreapta ta pe Hristos, ca şi cum ne-ai grăi, ca oarecând în Cana Galileei: Faceţi tot ceea ce vă va spune El!, îndemnându-ne să-I cântăm: Aliluia!
Icosul 7
Minuni mai presus de fire ai săvârşit prin icoana ta Îndrumătoarea, Maica lui Hristos, care iubeşti neamul nostru românesc cel bine credincios şi cinstitor de Dumnezeu că, la Praznicul înălţării Domnului, după săvârşirea slujbei, icoana a fost răpită din mâinile celor ce o purtau, s-a ridicat în văzduh şi, înconjurând Sfântul Altar, singură s-a aşezat la locul său de închinare; pentru aceasta, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, ceea ce săvârşeşti semne şi minuni cu puterea lui Hristos;
Bucură-te, ceea ce ai binevoit a răpi în văzduh chipul tău;
Bucură-te, că prin semnul acesta neobişnuit mai mult te-ai proslăvit;
Bucură-te, că icoana a stat cu bună cuviinţă deasupra amvonului;
Bucură-te, că ea singură a înconjurat Sfântul Altar;
Bucură-te, că, purtată pe mâini nevăzute, s-a aşezat la locul de închinare;
Bucură-te, primitoarea închinării noastre cea cu inimă smerită;
Bucură-te, ceea ce ne arăţi semne minunate spre întărirea credinţei;
Bucură-te, ceea ce, prin icoana ta, eşti ocrotire pentru noi;
Bucură-te, ceea ce, prin ascultare de Dumnezeu, ai atras pe Duhul Sfânt;
Bucură-te, ceea ce cu smerenie ai spus arhanghelului: Iată roaba Domnului!;
Bucură-te, ceea ce cu credinţă i-ai zis: Fie mie după cuvântul tău!;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 8
Auzind de minunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care se fac prin sfânta sa icoană de la Mănăstirea Neamţ, o familie de bine credincioşi, de la mare depărtare, a venit aducându-şi pruncul cuprins de boala epilepsiei. Deci, venind la Sfântul cuvios Paisie, stareţul, acesta i-a dus înaintea sfintei icoane Îndrumătoarea, unde, după ce s-au rugat stăruitor, şi-au luat copilul sănătos, mulţumind Maicii Domnului şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Stăpână Preasfântă, deşi eşti mult milostivă, ai trimis uneori şi pedepse spre îndreptare, după cum ai făcut cu cei ce, oarecând, au păgubit obştea ta, răpind cu vicleşug pământul mănăstirii; că, după moartea lor, li s-au aflat trupurile neputrezite, ca a unora care aveau asupra lor un blestem nedezlegat, de vreme ce uitaseră cuvântul prorocului, care zice: Cel ce iubeşte nedreptatea îşi urăşte sufletul său. Astfel, fii lor au întors pământul răpit şi rugându-se la sfânta ta icoană, cu umilinţă au luat iertare pentru părinţii lor, ale căror trupuri s-au dezlegat după legea firii, iar noi cu frică grăim ţie, Preacurată:
Bucură-te, izbăvitoare de boli şi dăruitoare de sănătate;
Bucură-te, ceea ce ai răsplătit credinţa părinţilor întristaţi;
Bucură-te, ceea ce ai vindecat de epilepsie pe copilul lor;
Bucură-te, binecuvântare pentru fiul vindecat;
Bucură-te, risipire a întristării părinţilor credincioşi;
Bucură-te, păzitoare şi ocrotitoare a obştii monahale;
Bucură-te, izbăvitoare de nedreptatea omenească;
Bucură-te, îndreptătoare către pocăinţă a celor cuprinşi de lăcomie;
Bucură-te, ceea ce şi prin pocăinţa fiilor ai dat iertare părinţilor;
Bucură-te, că, prin pedepse vremelnice, dăruieşti bucurie veşnică;
Bucură-te, ceea ce pedepsind pe puţini, ai înţelepţit pe mulţi;
Bucură-te, ceea ce eşti bună ocrotitoare şi de rele izbăvitoare;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 9
În vremea năvălirii turceşti, stareţul Darie al Mănăstirii Neamţ a adăpostit icoana în pădure. Şi, iată, Maica Domnului s-a arătat în vis unui bătrân călugăr, zicându-i: Voi mă ascundeţi, dar eu tot nu vă voi părăsi! Şi cu adevărat, s-a cunoscut ocrotirea Maicii Domnului, că, îndată ce se apropiau de mănăstire năvălitorii, mânia lor se schimba în blândeţe, de care lucru şi ei singuri se mirau; iar binecredincioşii cântau lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
După ce s-a liniştit tulburarea din pricina năvălirii turceşti, s-a făcut priveghere de toată noaptea de către obştea mănăstirii, iar sfânta icoană a fost scoasă din tainiţa care o ocrotea, însă, când a ajuns în poiana mănăstirii, s-a înnegrit la faţă încât toţi s-au îngrozit de acest neaşteptat semn. Dar, după sfârşitul Sfintei Liturghii, venind tot soborul, sfânta icoană a început a se lumina, arătându-se mai frumoasă ca înainte şi strălucind cu nespusă lumină, dovedind milostivirea sa cea de Maică spre noi, păcătoşii, care îi grăim cu umilinţă:
Bucură-te, ceea ce în necazuri nu ne părăseşti;
Bucură-te, ceea ce ne-ai dăruit semn al ocrotirii;
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cuviosului bătrân;
Bucură-te, ceea ce ai zis că nu vei părăsi obştea nemţeană;
Bucură-te, că, după o vreme, ne-ai arătat minune înfricoşătoare;
Bucură-te, că întoarcerea sfintei icoane a fost nouă sărbătoare;
Bucură-te, ceea ce ai arătat sfânta icoană mai luminoasă;
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat tuturor ca şi cum ai fi fost vie;
Bucură-te, ceea ce ai făcut minunea spre întărirea credinţei noastre;
Bucură-te, ceea ce ne-ai arătat milostivirea ta cea de Mamă;
Bucură-te, că toate le faci spre mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, bucuria noastră, acopere-ne pe noi de orice răutate;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 10
În vremea când molima holerei ameninţa toate părţile Moldovei, s-a văzut puterea Maicii lui Dumnezeu prin icoana sa numită Îndrumătoarea; atunci cuvioşii părinţi din Sfânta Mănăstire Neamţ şi din schiturile ei au primit mulţimea celor ce fugeau din calea primejdiei şi le-au dăruit tuturor adăpost şi hrană, dar şi îngrijire duhovnicească, prin privegheri şi rugăciuni, încât nimeni n-a pierit dintre cei ce s-au închinat cu credinţă sfintei icoane, pentru care tot poporul a cântat Domnului: Aliluia!
Icosul 10
Mulţi bolnavi s-au tămăduit lângă icoana ta, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, arătând puterea mijlocirii tale şi a harului cu care i-ai ajutat pe cei aflaţi în suferinţă şi în neputinţă. Ai vindecat o femeie credincioasă de curgerea necontenită a sângelui şi unui soldat de alt neam i-ai îndreptat picioarele oloage, iar pe un oarecare Constantin, care era cu totul paralizat, l-ai vindecat degrabă, şi el, ajungând monah în obştea nemţeană, s-a făcut îngrijitor al suferinzilor de la bolniţa mănăstirii. Acestea aflându-le noi, cei de acum, te lăudăm pentru binefacerile tale şi îţi cântăm:
Bucură-te, izbăvitoare de cumplita boală a holerei;
Bucură-te, scăpare a credincioşilor care vin din toate părţile lumii;
Bucură-te, ceea ce, prin mâinile monahilor, ai ajutat pe cei din nevoi;
Bucură-te, ceea ce, la vreme de primejdie, ne îndemni la rugăciune;
Bucură-te, ajutătoarea tuturor celor ce au alergat la tine cu credinţă;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră, dătătoare de bucurii duhovniceşti;
Bucură-te, vindecătoare a femeii care avea curgere de sânge;
Bucură-te, ceea ce ai tămăduit picioarele soldatului olog;
Bucură-te, scăpare a paraliticului, care s-a făcut îngrijitor de bolnavi;
Bucură-te, mângâiere pentru cei aflaţi în suferinţe;
Bucură-te, primitoarea şi ajutătoarea tuturor sărmanilor,
Bucură-te, ceea ce aduci bucurie prin cinstită icoana ta;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 11
Ascultătoare de Dumnezeu ai fost, Preasfântă Fecioară şi ai vieţuit pe pământ în mare smerenie şi curăţie, pentru care ai fost aleasă ca să fii Născătoare a Cuvântului Tatălui ceresc, care S-a făcut om. De aceea te rugăm să fii povăţuitoare a monahilor spre vieţuirea în smerenie şi ascultare, ocrotitoare a celor ce urmează curăţia ta şi izbăvitoare de înşelare şi de ispite pentru toţi iubitorii de nevoinţă, ca într-un glas să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Credem cu nădejde în mijlocirile tale, Sfântă Maică şi Fecioară, că aşa cum ai purtat de grijă obştilor monahale din toată vremea şi din tot locul, tot aşa vei ocroti şi pe monahii care se nevoiesc în obştea acestei mănăstiri, cei ce se roagă pentru toţi bine credincioşii creştini care vin cu credinţă să primească ajutor prin sfântă icoana ta, ca împreună toţi să-ţi cânte:
Bucură-te, ocrotitoare a monahilor nevoitori;
Bucură-te, ajutătoare a sihaştrilor rugători;
Bucură-te, mijlocitoare a celor stăruitori în ascultare;
Bucură-te, acoperământ al acestei obşti;
Bucură-te, frumuseţea şi podoaba Mănăstirii Meamţ,
Bucură-te, vindecătoare de felurite boli;
Bucură-te, dăruitoare de alinare celor suferinzi;
Bucură-te, mângâiere a tuturor celor întristaţi;
Bucură-te, sprijinitoarea noastră când avem greutăţi în viaţă;
Bucură-te, îndreptătoare când ne aflăm în cumpănă sufletească;
Bucură-te, iconoamă iscusită a mănăstirilor;
Bucură-te, încununare a celor care îşi duc crucea suferinţei;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 12
Preasfântă Fecioară, prin cinstita ta icoană Îndrumătoarea, eşti ajutătoare şi aducătoare de bucurie şi în viaţa bine credincioşilor creştini, binecuvântându-le familia, ostenelile şi casa fiecăruia; de aceea, cu evlavie şi după cuviinţă, cinstim chipul tău făcător de minuni, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Icoanele, ferestre prin care privim frumuseţile cereşti, au primit har dumnezeiesc şi împart sfinţire, binecuvântare şi nădejde de mântuire celor ce le cinstesc cu dreaptă credinţă. Aceste daruri le primim închinându-ne acum prea curatei Fecioare, înfăţişată în icoana sa Îndrumătoarea prin care ne-a arătat multe şi mari minuni, celor ce o lăudăm aşa:
Bucură-te, binecuvântată Maică a dreptcredincioşilor;
Bucură-te, ceea ce însemnezi minunile pe lespezile inimilor;
Bucură-te, pildă scumpă a rugăciunii şi a nevoinţei;
Bucură-te, candelă nestinsă a credinţei adevărate;
Bucură-te, nădejde neînfruntată a celor ce aleargă la tine;
Bucură-te; acoperământ ceresc şi milostivire neîmpuţinată;
Bucură-te, frumuseţe cerească şi îndulcire a sufletului;
Bucură-te, rug aprins, care încălzeşti inimile îngheţate;
Bucură-te, pridvor al Împărăţiei cerurilor;
Bucură-te, scară a dumnezeieştilor suişuri;
Bucură-te, pregustare a bucuriilor cereşti;
Bucură-te, Împărăteasă a cerului şi a pământului;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 13
O, Maică prea lăudată, Fecioară prea curată, ocroteşte pe monahii din obştea ta şi pe toţi dreptslăvitorii creştini care cinstesc în cântări de laudă sfântă icoana ta şi se închină ţie înaintea ei; fereşte-i de relele întâmplări, acoperă-i cu mila ta şi povăţuieşte-i pe calea mântuirii, ca să cânte lui Dumnezeu în Împărăţia cerească: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Îngerii din cer, soborul cuvioşilor monahi şi mulţimea credincioşilor de pe pământ cu mare bucurie te laudă pe tine, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce în braţele tale de mamă ai purtat pe Fiul şi Cuvântul Iui Dumnezeu, aşa cum vedem în cinstita icoană ce se numeşte Îndrumătoarea, pe care, prin rânduială dumnezeiască, ai trimis-o pe plaiurile Moldovei spre a ne aduce bucurie şi pace, binecuvântare şi încredinţare de ocrotirea ta, nouă, celor ce-ţi cântăm:
Bucură-te, ceea ce te arăţi nouă prin sfântă icoana ta;
Bucură-te, cea numită cu adevărat Îndrumătoarea;
Bucură-te, ceea ce ai zugrăvit prin minune chipul tău în biserica din Lida;
Bucură-te, ceea ce ai fost văzută acolo de apostolii Petru şi Ioan;
Bucură-te, iubitoare de plaiuri moldave, locuite de creştini evlavioşi;
Bucură-te, mângâiere pentru voievodul Alexandru cel bun;
Bucură-te, egumenă, care aduni cu grijă suflete în obştea monahală;
Bucură-te, ceea ce, cu smerenie, ţii în braţe pe Fiul tău, Dumnezeul nostru;
Bucură-te, ceea ce ne ocroteşti şi ne dăruieşti sănătate;
Bucură-te, ceea ce, în icoană, te înfăţişezi vie celor credincioşi;
Bucură-te, ceea ce ni-L arăţi cu dreapta pe Pruncul Hristos;
Bucură-te, ceea ce ne dai bucurie când privim chipul tău scăldat în lumină;
Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Condacul 1
Chipului tău, prea curată Născătoare de Dumnezeu Fecioară care străjuieşte în biserica Mănăstirii Neamţ, ne închinăm noi, credincioşii, cinstindu-l cu evlavie; că, prin mijlocirile tale, ne păzeşti şi ne izbăveşti de ispite, de necazuri şi de toate re-lele întâmplări. Pentru aceea, mulţumind, strigăm către tine: Bucură-te, Maica Domnului, Îndrumătoarea cea slăvită!
Rugăciune către Maica Domnului:
O, Maică prea lăudată, Fecioară prea curată, cea numită cu mii de nume după darurile pe care ni le mijloceşti în multe chipuri de la Dumnezeu, ceea ce prin sfintele tale icoane făcătoare de minuni te arăţi a fi slava Bisericii, apărătoarea mănăstirilor, ocrotitoarea creştinilor şi mijlocitoarea tuturor ortodocşilor către Mântuitorul Hristos. Astfel, icoana ta Lidianca ai adus-o de la Lida la Constantinopol, apoi ai trimis-o la Roma spre ocrotire din calea prigonitorilor, însă iarăşi ai adus-o înapoi, odată cu biruinţa asupra celor ce erau potrivnici cinstirii icoanelor.
După multă vreme, împăratul Ioan al Bizanţului a dăruit sfântă icoana ta, Îndrumătoarea, zugrăvită după modelul celei din Lida, bine credinciosului voievod Alexandru cel bun al Moldovei, spre binecuvântarea şi ocrotirea poporului drept- credincios şi cinstitor de Dumnezeu. De aceea, cu dragoste şi cu credinţă ne închi-năm ţie, ceea ce ne-ai trimis chipul feţei tale cel prea cinstit şi cu totul luminos, pe care îl sărutăm cu evlavie.
Arată-ţi milele tale, primind cererile cele de folos ale robilor tăi; depărtează de la noi robia păcatelor; izbăveşte-ne de toată vătămarea trupească şi sufletească şi fii mijlocitoare pentru mântuirea noastră. Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină chipului tău, ca să vestească slăvitele tale minuni, pe care le faci în viaţa fiecărui bine credincios.
O, Preasfântă Fecioară, ocroteşte obştea mănăstirii acesteia şi pe toţi închinătorii-pelerini care aleargă la cinstită icoana ta făcătoare de minuni. Caută spre noi cu milostivirea ta şi învredniceşte-i pe toţi creştinii să vieţuiască întru Hristos şi să ajungă în lăcaşurile cereşti.
Împreună cu Sfântul mare mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, roagă-te, Preacurată, Fiului tău şi Dumnezeului nostru, ca să dăruiască celor neputincioşi tămăduire şi sănătate desăvârşită, linişte celor înviforaţi şi mântuire tuturor celor ce te laudă pe tine şi slăvesc pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt în vecii vecilor. Amin.
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.