Astăzi mă gândeam la prostul obicei pe care îl avem noi, ființele umane, de a prețui ceva doar în absența lui.
Prețuim banii atunci când ne lipsesc.
Prețuim timpul când murim.
Prețuim familia atunci când am pierdut-o.
Prețuim frigul când este cald și vrem să fie cald când este frig.
Doar atunci când primim o lovitură mică încetăm să amânăm viața pentru mai târziu.
Trăim din amintiri ale trecutului sau tânjind după un viitor la care nici măcar nu știm dacă vom ajunge, în timp ce suferim prezentul ca și cum am fi într-o închisoare fără ieșire.
Ne plângem de copiii noștri mici, iar apoi, când vor crește, ne dorim să fie din nou copii.
Trăim certându-ne cu părinții noștri, iar apoi, când mor, tânjim din toată ființa noastră să putem întoarce timpul înapoi și să-i mai îmbrățișăm.
Ne plângem de tot ce ne lipsește și uităm să ne bucurăm de ceea ce ne-a rămas.
Ziua de ieri s-a terminat, iar viitorul este incert.
Trebuie doar să trăim aici, și acum, și să semănăm tot ce avem, având încredere că vom culege tot ce este mai bun mai târziu.
De ce să așteptați să spuneți TE IUBESC?
De ce să nu lupți pentru ceea ce vrei astăzi?
De ce să păstrați zâmbetele, îmbrățișările și sărutările pentru tine?
De ce să nu ceri iertare?
Nu credem niciodată că putem rămâne fără timp, până când nu ne terminăm.
Nu credem niciodată că putem pierde ceva, până când nu îl pierdem.
Nu credem niciodată că vom muri, până când nu murim.
De ce să nu te bucuri de soare, când strălucește?
De ce să nu lăsăm ploaia să ne ude, când plouă?
De ce să nu râdem când suntem fericiți și să plângem când suferim?
A suferi înseamnă și a trăi. Faptul că doare este, de asemenea, un semn că poți simți. Sentimentul este încă un semn că există SPERANȚĂ.
Nu așteptați până când aflați că muriți, pentru a începe să trăiți. Viața este doar asta, AICI și ACUM.
Orice altceva este iluzie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.