Darurile Maicii Domnului...
   
O familie de buni creștini se întorc seara de la muncă și fiind o zi cu multe probleme au vrut să pregatească masă de seară.
Soția vazu că nu aveau nimic in frigider și caută cartofi în magazie...
Nu gasise nimic.
- Dragă, spuse ea soțului, nu avem ce mânca în seara asta. Nu mai avem nimic...
Te rog să mă ierți.
Te pot servi cu un pahar de apă proaspătă.
 - Este foarte bine.
A fost o zi minunată!
Se asezară la masă și sorbeau din cele două pahare de apă cristalină și se priveau în ochi.
Zâmbeau...
Această familia revenise din strainătate și datorită unor împrumuturi pierduseră totul, casă, masină, locuri de muncă.
Iar aici locuiau în chirie.
Tăceau și se încurajau împreună.
- Slavă lui Dumnezeu pentru toate!... spuse barbatul după ce termină de băut paharul cu apă. A fost cea mai bună apă pe care am băut-o împreună.
Apă vie!
Îți mulțumesc mult.
- Ești foarte generos!Mulțumesc! Acestea sunt paharele noastre de la nuntă.
Astazi împlinim 7 ani de la nuntă, de Nașterea Maicii Domnului.
- Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
Mult ne-a ajutat Dumnezeu!
Suntem sănatoși și Maica Domnului o să ne ajute mereu...
Deodată la poartă strigă cineva...
- Vecinule?  Alo??!!
- Da.
 Iesise barbatul în curte repede.
- Ce s-a întâmplat??
- Soția mea m-a trimis să vă aduc doi pastrăvi prăjiți, puțină mămăliguță și mujdei.
Mi-a dat și un pachet, a fost pomenirea mamei de 7 ani. Dumnezeu să o ierte pe mama Maria!
- Mulțumim. Bogdaproste!
- Vecine... te rog să-i multumești sotiei tale, doamnei asistente  pentru tratamentul facut copilului nostru, se simte bine acum. Sunteți niște vecini tare buni.
Soțul a intrat cu darurile în casă, iar nevasta lui zâmbea cu lacrimi pe obraji.
- Acestea sunt darurile Maicii Domnului care ne hrănește de ziua ei și a noastră.
Oare care este minunea??
Farfuria de pește sau minunata iubire din familia încercată?!!
Minunea e familia!
Minunat este Dumnezeu între noi!
Fiecare simțim ce au trait acești tineri.
Iubește și fă cum vrei!
Slavă lui Dumnezeu !
(Întâmplarea este reală și este scrisă de preotul Ioan Bargaoanu)