Sfânta Scriptură

 Sfânta Scriptură este ca o pășune duhovnicească și divină, ca un paradis nelimitat în timp și spațiu și în care nu există nici șarpe și nici fiare, harul Sfântului Duh protejând această sfântă regiune. Din Sfintele Scripturi curg necontenit nu râuri de apă obișnuită, ca din paradisul dintâi, ci curg harurile Duhului. Fântâna aceasta a Scripturii se împarte în sufletele credincioșilor și nu se împuținează, se împarte și nu seacă. Ea este întreagă la toți și întreagă la fiecare, căci așa sunt darurile Duhului. Lectura Sfintei Scripturi ne eliberează de tote gândurile rele, ca de niște flăcări devastatoare. Credinciosul care se trudește să fie mereu aproape de izvorul de apă vie al Scripturii și se adapă mereu din el, ajunge să poată rezista tuturor atacurilor ce-i vin din partea lucrurilor omenești ca: boala, vorbirea de rău, calomnia, insulta, batjocura ori alt lucru rău. Cine citește Scriptura stă de vorbă cu Dumnezeu. Nimic din ce cuprinde Scriptura nu este de prisos. Fiecare cuvânt este un nesecat izvor de înțelesuri. Un imens tezaur de remedii, contra bolilor morale. Astfel dacă vrem să reprimăm trufia, să stingem concupiscența (înclinare către plăceri trupești), să descurajăm lăcomia de averi, să biruim dureri, să întărim răbdarea, doar în Scriptură găsim ajutor imediat și puternic, găsim mijloace terapeutice sigure.