Neodihna

 Neodihna și netihna sunt realități azi aproape patologice cu o serie întreagă de urmări greu de definit și de tratat. Atunci când toate omul le are, ar fi firesc să aibă și tihnă și odihnă, dar perna cea moale nu dă somnul cel mai bun, precum nici casa cea mai frumoasă nu dă frumusețea celor care viețuiesc în ea sau armonia și binele inimii celor care au zidit-o. Odihna nu este una cu somnul, putem dormi și ne trezim mai obosiți ca înainte. Odihna este un dar al inimii. Odihna este o plutire în tot ceea ce este împlinire.

Odihna este mulțumire, vis frumos, recunoștință, armonie și bună rânduială și bună funcționare în timp și în spațiu a tot ceea ce suntem și a tot ceea ce noi avem.

Când pierdem odihna și tihna e ca și cum ne-am pierde pe noi înșine în timp și în spațiu, pierzând gustul și sensul a tot ceea ce suntem și a tot ceea ce ne înconjoară, alunecând în lumi de anxietate și de frici fără de chip care ne secătuiesc lent sau rapid de toată puterea vieții. Dacă simți că ești atins de neodihnă și netihnă, atunci din ziua din săptămână din care ești născut (luni, marți, …) începe un drum de rugăciune de 7 zile, în care zici rugăciunea Tatăl nostru de 21 de ori, în timpul zilei astfel:

 

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, …

vezi la pagina 184

cu această invocare

Iartă-mă și mă ajută să mă regăsesc în pacea inimii și în odihna sufletului meu.

Că a Ta este …

Iar apoi spre seară, înainte de a te așeza în patul odihnei tale, zici această rugăciune:

 

 

Rugăciune pentru cel ce este atins de neodihnă

Doamne, Dumnezeul binecuvântării și Domnul odihnei mele, adapă sufletul meu cel obosit la apa odihnei și în locul cel frumos al împlinirii liniștii mele. Binecuvintează-mi pleoapele mele spre odihnă și ochii mei spre lumina cea tainică a viselor mângâietoare. Satură-mi inima mea cu dar de liniște și pace binecuvântată, întru odihna rezidirii mele. Fă, Doamne, să mă deștept şi să văd cu mulțumire că somnul meu a fost liniştit. Seamănă-mi liniștea Ta în casa odihnei inimii mele și tot ce este viu venit din Tine să se împlinească în liniște spre bucuria sufletului meu. Fii cu mine, Doamne, și veghează, asupra păcii gândurilor mele și visele inimii mele umple-le de cerească armonie. Iar dacă grija mea s-a prefăcut în tulburare și în grea anxietate care mă apasă și stă să mă doboare, Te rog apleacă-Te cu îngăduință spre îngustimea minții mele și dă-mi înțelepciune.

Desparte-mă de oamenii acestei lumi de cei ce vor să își ia partea lor fără de Tine. Desparte-mă de grijile ce par nepieritoare și iartă-mă că nu Te-am ascultat și mi-am pierdut pacea și odihna în valul lor, fără să știu să mă ridic peste puterea cea ucigătoare pe care o au asupra frumuseții vieții și asupra liniștei și a odihnei trupului și a sufletului meu. Păzește-mă de tot ce e ascuns în gândul meu și aduce griji și tulburare. Ferește-mă de tot gândul cel viclean care s-a legat de mine. Apără-mă de frica zilei ce va fi.

Oprește cu a Ta putere tot ceea ce îmi fură a mea pace, tot ceea ce eu hrănesc fără să știu, tot ceea ce este tulburare și grijă mai presus de mine, tot ceea ce nu este al Tău, tot ceea ce îmi ia somnul și odihna, tot ceea ce mă neliniștește și mă aruncă în greu chin în care trupul se topește iar sufletul mi se sleiește fără de putere în nopți fără de odihnă și în lumi de grea așteptare și tulburare ce pare fără de sfârșit. Ajută-mă și fii cu mine și iartă-mi tot ceea ce eu am greșit și tot ceea ce eu am tulburat și acuma îmi aduce neodihnă și amară tulburare. Ridică-mă din patul neodihnei, chiar dacă eu mi-am pregătit cu măiestrie așternutul tulburării lui. Ajută-mă chiar dacă sunt îndepărtat de Tine, de a Ta pace, de al meu frumos și binecuvântat destin. Iar dacă semeni sau ființe, ce știu sau nu puterea lor, au îndreptat spre mine ale lor gânduri și doriri tulburătoare prin rea urare, care mi-au chemat și au urat neodihna trupului meu, sau tulburarea sufletului meu, tulburarea liniștii și a păcii celei firești pe care Tu ai așezat-o în mine, slăbirea duhului, neliniștea ființei, nestatornicia locului și rătăcirea în hăituirea cea necunoscută a minții și a gândurilor mele, goana după vânt și după amăgire, epuizarea și extenuarea în valul greu apăsător al anxietăților și al fricilor fără de chip și fără de motiv, fuga după nume, după avuție, în nesaț și în oarbă deșertăciune, Tu, Doamne, Dumnezeul puterilor și al rânduielilor celor din veac pecetluite și puse prin lege și cuvânt de nerostit, Tu însuți, Doamne, risipește aceste tulburări care au zămislit această agonie a neodihnei și a netihnei mele. Și fă, Doamne, să am în acest ceas parte de odihna Ta cea binecuvântată, pe care ai dat-o tuturor celor zidiți de Tine, și ea să fie pe veci în mine precum odihna apei liniștite ce curge încet în drumul ei, primind în limpezimea sa lumina razelor curate, vii, strălucitoare și viața care în ea trăiește, se bucură și se împlinește. Și fă-mi, Doamne, odihna mea precum odihna pământului binecuvântat, care este al Tău cu toată împlinirea și toată taina lui. Și fă, Doamne, odihna mea, precum odihna vântului liniștit pe care toți îl simt dar nimeni nu știe de unde vine și unde merge. Și fă, Doamne ca odihna mea să fie izvor de mângâiere, de rezidire, de vis odihnitor, ce aduce bunăstare și liniște și pace și mulțumire și împlinire după fire cu folos în mine și în viața mea aici pe acest pământ, fiind păzit de mâna Ta, acum și pururi și în veșnicie. Amin. Amin. Amin.

 

Apoi te așezi în patul odihnei tale, aducând cu mulțumire în inima și în mintea ta, cele mai frumoase amintiri ale vieții, și în ele precum în frumoase petale de flori, lași să se odihnească sufletul tău și inima ta chiar dacă ochii tăi par a nu avea somn.