Vine frigul!

Vine frigul! Aveți grijă să duduie focul în sobe, să mâncati bine și să vă îmbrăcați gros. Închideți ferestrele, puneți cârligul la portița de la drum și trageți zăvorul la ușă. În fiecare seară pe la asfințitul soarelui, curățați două sau trei barabule mari, tăiați-le felii și faceți scrijăle pe șparhat. Presărați olecuță de sare peste ele și mâncați-le așa fierbinți, dar cu grijă să nu vă frigeți. Dacă, cumva a nins mult și omătu-i cât gardul, faceți cărare până la poartă și chemați un vecin la voi ca să petreceți seara amintindu-vă despre vremurile de odinioară, când erați tineri și buieci. Puneți sămburi de bostan pe șparhat la fript și spuneți povești până hăt spre miezul nopții. Dați lampa în jos sau stingeți-o de tot, deschideți portița de la sobă sau trageți o roată la o parte și lăsați flăcările să joace pe pereți și pe tavan, în voia lor. Nu vă opriți din poveste, deschideți zăgazurile cuvintelor, lăsăți-vă în voia visurilor voastre și depănați-vă mai departe amintirile. Dați drumul gândurilor, lasati-le slobode să hoinărească pe văi și pe dealuri, să zburde prin ninsoare fără opreliști! Sunteți doar voi și gândurile voastre. Asta e tot ce v-a rămas. E bucuria de a trăi și a rămâne simplu…