Pătimirea Sfiţilor Mucenici Evsevie, Neon, Leontie, Lughin şi cei împreună cu dînşii (24 aprilie)

 După sfîrşitul Sfîntului slăvitului Marelui Mucenic Gheorghe, a poruncit Diocleţian împăratul, ca pretutindeni, pe creştinii cei ţinuţi în legături să-i silească prin felurite munci la închinarea de idoli. Numai pe cei ce se vor supune să-i lase liberi, iar pe cei ce nu se vor supune să-i dea morţii celei desăvîrşite. În acea vreme aceşti sfinţi mucenici: Evsevie, Neon, Leontie, Lughin şi ceilalţi împreună cu dînşii, ca la patruzeci, erau în temniţă. Aceştia, văzuseră minunile care se făceau de Sfîntul Gheorghe, au crezut în Hristos şi cu îndrăzneală înaintea tuturor L-au mărturisit. Pentru aceasta i-au prins, i-au legat şi i-au închis în temniţă. Apoi, scoţîndu-i la încercare înaintea tiranului, nu s-au lepădat de Hristos, ci şi pe zeii neamurilor i-au ocărît. Drept aceea, i-au dezbrăcat, i-au întins, i-au bătut, i-au spînzurat şi i-au strujit, pînă ce a căzut carnea de pe trupurile lor, încît cele dinlăuntrul lor se vedeau. La sfîrşit le-au tăiat sfintele lor capete, şi prin aceste chinuri au luat Împărăţia Cerească.