Acatistul Sfântului Cuvios Paisie cel Mare

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Condacul 1

 Alesule de Dumnezeu, dintre fraţii tăi, spre a-I sluji Lui, cu bună credinţă ne rugăm ţie, Sfinte, ca să te rogi pentru noi, neamul tău, ca cei ce suntem în multe ispite şi primejdii; ocroteşte-ne pe noi cu rugăciunile tale, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Icosul 1

Viaţa ta a strălucit în lume ca o rază prealuminoasă, Părinte Paisie, şi luminând sufletele şi cugetele tuturor, pleacă pe toţi a striga ţie:
Bucură-te, sfeşnicul Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, între monahi ca un soare luminos;
Bucură-te, surparea nevăzuţilor vrăjmaşi;
Bucură-te, că de a ta putere sunt arşi;
Bucură-te, pierzarea văzuţilor războinici;
Bucură-te, că ai biruit pe cei potrivnici;
Bucură-te, că te-ai suit la înălţimea cerurilor prin fapte bune şi rugăciune;
Bucură-te, că în toată lumea s-a vestit al tău nume;
Bucură-te, că ai trecut cu vederea dulceţile lumeşti;
Bucură-te, că boldurile diavoleşti le-ai tâmpit cu rugăciunea;
Bucură-te, că părinţii tăi ajutau pe cei în nevoi;
Bucură-te, că pe tine te-au crescut în dreapta credinţă;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 2-lea

Arătatu-s-a îngerul Domnului în vis maicii tale şi i-a zis: „Dumnezeu, Tatăl sărmanilor, m-a trimis să-ţi spun să nu te mai întristezi atât pentru grija copiilor tăi, ca şi cum numai tu singură ai avea grija de ei, şi nu Dumnezeu, deci nu te întrista, ci dăruieşte-I pe unul din fiii tăi şi strigă: Aliluia!”.

Icosul al 2-lea

„Toţi copiii mei sunt ai lui Dumnezeu, a zis cinstita ta mamă către înger, să ia pe care va voi să-I slujească Lui mai cu osârdie”; iar îngerul, apucându-te de mână, a zis: „Acesta este bineplăcut lui Dumnezeu”. Deci noi cu laude te fericim, zicând:
Bucură-te, că maica ta voia să dăruiască Domnului pe unul dintre fraţii tăi mai mari;
Bucură-te, că îngerul a zis că puterea lui Dumnezeu în cei mici se lucrează;
Bucură-te, că de îngerul lui Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, că tu ai adus lui Dumnezeu rugăciuni mai des;
Bucură-te, că rugăciunile tale au fost făcătoare de minuni;
Bucură-te, că până la cer s-au suit şi pe mulţi din rătăcire i-a izbăvit;
Bucură-te, că maica ta s-a mirat de porunca Domnului;
Bucură-te, că a slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Facă-se voia Ta”;
Bucură-te, că pe tine te-a dăruit Domnului din pruncie;
Bucură-te, că din pruncie ai slujit Domnului cu osârdie şi dragoste;
Bucură-te, că de Dumnezeu te-ai ţinut şi Lui ai slujit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 3-lea 

Ajungând la vârsta potrivită ca să lucrezi după poruncile Domnului, părinţii tăi te-au dus în pustie la dumnezeiescul Pamvo, iar el, mai înainte ştiind cele ce aveau să fie cu tine, te-a primit cu bună bucurie şi te-a îmbrăcat în chipul monahicesc, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Văzând Avva Pamvo că doreşti isprăvile cele mai înalte, a zis către tine: „Nu se cuvine celui ce este nou începător să caute în faţa vreunui om, ci să-şi plece de-a pururea capul în jos, iar cu mintea să gândească neîncetat la cele cereşti, la negrăita slavă a lui Dumnezeu”, pentru care auzi aşa:
Bucură-te, că bun dascăl ai avut;
Bucură-te, că ţi-a zis: „Cu mintea să slăveşti pe Dumnezeu, Făcătorul a toate”;
Bucură-te, că auzind acestea, te-ai umplut de dumnezeiască dorire;
Bucură-te, că pe dascălul tău l-ai iubit;
Bucură-te, că trei ani te-ai păzit şi faţă de om n-ai văzut;
Bucură-te, că pe diavolul l-ai biruit;
Bucură-te, căci cu citirea Sfintei Scripturi te îndeletniceai;
Bucură-te, sad lângă izvoarele apei sădit şi cu bunătăţile înflorit;
Bucură-te, că adesea cântai: „Cât de dulci sunt cuvintele Tale, Doamne”;
Bucură-te, că trupul ţi-l strâmtorai cu postul şi privegherea;
Bucură-te, că Avva Pamvo se bucura de sporirea ta;
Bucură-te, că binecuvântându-te a adormit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 4-lea 

Înfierbântându-te, o, Sfinte Paisie, cu căldura Duhului Sfânt, ai ajuns la mai înaltă priveghere, postind toată săptămâna, iar sâmbăta, pâine, apă şi sare gustai. Iar noi, lăudând nevoinţele tale, slăvim pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Iubit-ai a vorbi numai cu Dumnezeu în linişte; deci Ioan, cel împreună nevoitor cu tine, a zis să vă despărţiţi, să vă liniştiţi fiecare deosebi; pentru aceea auzi de la noi:
Bucură-te, că Domnul v-a poruncit să vă despărţiţi;
Bucură-te, că Ioan, rămânând acolo, pe mulţi a adus la mântuire;
Bucură-te, că tu în pustia cea de către apus te-ai dus;
Bucură-te, că prin tine s-a adunat norod mult nespus;
Bucură-te, căci cu Dumnezeu te-ai împrietenit şi cu El faţă către faţă ai vorbit;
Bucură-te, că Hristos cu îngerii Săi din cer la tine a venit şi te-a blagoslovit;
Bucură-te, că tu L-ai întrebat: „De ce Te-ai pogorât la mine?”;
Bucură-te, că El ţi-a spus că pustiul se va umple de lume;
Bucură-te, că tu, căzând la pământ, cu smerenie te-ai închinat şi ai întrebat: „Dar cine le va purta de grijă?”;
Bucură-te, că Domnul a zis că de-L vor iubi pe El şi vor păzi poruncile Lui, nimic nu le va lipsi;
Bucură-te, că întrebai cum vor scăpa de cursele celui rău;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 5-lea

Mântuitorul a răspuns că de vor păzi poruncile cu blândeţe şi bunătate, cu dreptate şi cu inimă smerită, nu numai că-i va izbăvi de cursele vrăjmaşului, ci îi va apăra şi moştenitori Împărăţiei cerurilor îi va face; apoi S-a suit la ceruri, iar tu, cuprins de frică, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Meşteşugind vrăjmaşul curse asupra ta, a trimis la tine pe un boier cu mult aur şi argint ca să-l împarţi la monahii săraci, dar Dumnezeu descoperindu-ţi aceasta, ai ieşit înaintea lui şi i-ai spus că monahii n-au trebuinţă de bani, ci să-i dea la săraci; iar noi te lăudăm aşa:
Bucură-te, că pe boier l-ai mângâiat să dea banii la văduve şi la orfani;
Bucură-te, că pe satana l-ai ruşinat şi planul lui l-ai stricat;
Bucură-te, că vrăjmaşul în faţă ţi s-a arătat;
Bucură-te, că el a mărturisit că e biruit;
Bucură-te, că te-ai făcut văzător de cele cereşti;
Bucură-te, căci ca Pavel ai fost răpit la cer;
Bucură-te, că de bucurie inima ţi s-a umplut;
Bucură-te, că de la acea vedenie ai luat duhul înfrânării;
Bucură-te, că altă hrană nu primeai decât Sfânta Împărtăşanie;
Bucură-te, că fără hrană ai petrecut şaptezeci de ani;
Bucură-te, că lui Ilie Proorocul te-ai asemănat;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 6-lea

Precum albinele fagurele, aşa te înconjura pe tine mulţime de monahi şi de mireni, care se împărtăşeau de învăţătura ta şi creştea numărul celor ce se aşezau în pustie şi urmau porunca ta, de a nu face nimic fără blagoslovenie, şi măreau toţi pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Arătându-ţi-Se Domnul, când te rugai în pustia cea mai dinăuntru, a zis: „Pace ţie, slugii Mele, Paisie”; iar tu cu frică ai căzut cu faţa la pământ, iar Domnul te-a ridicat şi ţi-a dat dar, ca, fiecărui păcătos pentru care vei mijloci la El, să i se ierte păcatele; pentru care noi te lăudăm aşa:
Bucură-te, că pentru orice păcătos te vei ruga, El te va asculta şi-l va ierta;
Bucură-te, că ai fost plin de fapte bune, smerit şi blând, plăcut Domnului;
Bucură-te, că un bătrân avea un ucenic neascultător şi acela a murit;
Bucură-te, că s-a rugat să afle unde se găseşte;
Bucură-te, că Domnul i-a descoperit că se munceşte în iad;
Bucură-te, că bătrânul a postit patruzeci de zile şi rugându-se a auzit glas din cer: „Că aşa se va munci până la a doua venire”;
Bucură-te, că bătrânul a mai postit patruzeci de zile şi a primit acelaşi răspuns;
Bucură-te, că Mântuitorul a vrut să te pună pe tine mijlocitor să-ţi adeverească făgăduinţa;
Bucură-te, că bătrânul a alergat la tine, ştiind îndrăzneala ta către Domnul;
Bucură-te, că el a nădăjduit ca vei mijloci pentru ucenicul său;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 7-lea

Cuvioase Părinte Paisie, mare făcător de minuni, cine dintre pământeni ar putea pleca îndurarea lui Dumnezeu, aşa ca rugăciunea ta cea fierbinte, când te-ai rugat pentru acel păcătos? Pentru aceea cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

„Tu, Doamne, Cel ce toate le cunoşti, ştii că mă rog pentru ucenicul bătrânului care se munceşte în iad”, ai zis tu; şi te-ai rugat Lui să se pogoare cu slavă, ca la a doua venire să scoată pe păcătos din iad. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, zicem:
Bucură-te, că Mântuitorul cu mare slavă şi cu îngerii S-a pogorât şi trâmbiţele au sunat;
Bucură-te, că sufletul ucenicului din iad a venit;
Bucură-te, că prin rugăciuni ţi s-a dăruit;
Bucură-te, că şi bătrânul a auzit pe Domnul zicând: „Ia sufletul ucenicului din mâinile slugii mele Paisie cel iubit”;
Bucură-te, că îndată a venit sufletul ucenicului înaintea bătrânului;
Bucură-te, că el mărturisea câte a pătimit din cauza neascultării;
Bucură-te, că bătrânul s-a încredinţat de mântuirea ucenicului;
Bucură-te, că tu l-ai încredinţat de venirea Domnului pe nori;
Bucură-te, că amândoi aţi dat slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, că a voastră smerenie a scos pe ucenic din iad;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 8-lea

Îndulcindu-te de mare linişte în pustia cea fără de apă, Dumnezeu te-a scos ca pe un liman luminos ca să luminezi şi pe alţii cu lumina învăţăturilor tale, să-i povăţuieşti spre mântuire şi să-i faci părtaşi petrecerii tale celei asemenea cu îngerii, că mai mare este plata celor ce se ostenesc pentru mântuirea altora. Iar noi, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Auzind aceasta din gura Domnului, ai ieşit în pustia cea mai din afară unde s-au adunat fraţii din toate părţile să-ţi asculte învăţăturile, de aceea zicem aşa:
Bucură-te, izvorul învăţăturilor;
Bucură-te, că a venit la tine şi Ioan, cel mai înainte cu tine petrecător;
Bucură-te, că, mai înainte de a bate la uşa ta, auzea glas de om vorbind cu tine;
Bucură-te, că bătând la uşă ai ieşit şi l-ai îmbrăţişat;
Bucură-te, că s-a mirat nevăzând pe nimeni la tine în chilie;
Bucură-te, că tu i-ai spus că marele împărat Constantin a venit la tine;
Bucură-te, că împăratul era mâhnit că nu are la Domnul trecere ca monahii;
Bucură-te, că ai văzut sufletele monahilor zburând ca vulturii;
Bucură-te, că ceata demonilor nu se poate apropia de sufletele monahilor care bine s-au nevoit;
Bucură-te, că i-ai spus că Dumnezeu dă plată egală cu osteneala;
Bucură-te, că i-ai arătat lui toate nevoinţele pentru care se încununează monahii;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 9-lea

Acestea auzind Ioan, a lăudat pe Dumnezeu, bucurându-se, şi a spus la toţi fraţii cele aflate de la tine, ca şi ei să se întărească în nevoinţe pentru a lua plată de la Domnul, Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Văzând pe un bătrân că s-a rătăcit de la dreapta credinţă şi învaţă pe oameni să nu cinstească pe Sfântul Duh, cu blândeţe îl povăţuiai pe el, iar noi te lăudăm aşa:
Bucură-te, că n-ai lăsat pe bătrân să-şi piardă osteneala pustiei;
Bucură-te, că Taina Sfintei Treimi i-ai desluşit;
Bucură-te, că Tatăl, în Fiul şi în Sfântul Duh, o fiinţă, o voie şi o putere cu trei feţe mărturisim;
Bucură-te, că pe toţi i-ai făcut a crede şi a mărturisi Sfânta Treime;
Bucură-te, că ei totdeauna mai multe învăţături au cerut de la tine;
Bucură-te, că învăţăturile ereticilor le-ai defăimat;
Bucură-te, că din Sfânta Scriptură i-ai învăţat;
Bucură-te, că la calea cea dreaptă i-ai îndemnat;
Bucură-te, că, întorcându-te în pustie, o mare lumină a strălucit şi de îngeri toată pustia s-a umplut;
Bucură-te, că îngerul tău ţi-a spus că ei păzesc pe monahi, cum ţi-a făgăduit Domnul;
Bucură-te, că dar proorocesc ai luat de la Domnul;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 10-lea 

Cuviosul Pimen, cel mare între Părinţi, fiind încă tânăr în acea vreme, dorind să te vadă, a venit la chilia ta cu Cuviosul Pavel şi a rămas la uşă, ca măcar glasul tău să-l audă, şi striga lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Acestea zicând Pimen, s-a mirat Cuviosul Pavel de smerenia lui şi l-a adus la chilia ta, iar tu ai zis către Pavel: „Nu este bine ca unul ca acesta să rămână afară când vine la noi, că ei lesne merg în ceruri”; iar noi te lăudăm:
Bucură-te, că ai văzut mâna Domnului povăţuindu-l;
Bucură-te, că, blagoslovindu-l, cu Pavel l-ai trimis;
Bucură-te, că douăzeci şi una de zile postind, Domnul Hristos S-a arătat, mângâindu-te;
Bucură-te, că te-ai dus cu El la o peşteră, unde de două zile postea un monah;
Bucură-te, că Iisus i-a lăudat nevoinţa, arătând că pe tine darul te întărea şi răsplăteşte la fel osteneala şi nevoinţa;
Bucură-te, că Domnul S-a suit la cer, unde şi tu acum te veseleşti;
Bucură-te, că te-ai întors degrab în pustie după ce ai cercetat pe fraţi, că nu suferi să fii departe de Domnul;
Bucură-te, că Domnul era pururea cu tine şi te învăţa cum să scapi de mânie, să nu ocărăşti şi să nu defaimi pe nimeni;
Bucură-te, că ai întrebat pe Domnul ce plată vor avea cei ce slujesc altora, şi ţi-a răspuns că mare plată vor avea în ceruri;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 11-lea

Zis-a Domnul: „Cel ce se nevoieşte pentru Mine e ucenicul Meu, iar cel ce slujeşte pe alţii, e fiul Meu şi moştenitorul Meu”; iar noi cântăm Domnului: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Un ostenitor din Siria se întreba de mai este un nevoitor asemenea ca el la fapte bune. Domnul i-a zis să vină în Egipt să vadă pildă de smerenie şi dragoste faţă de Dumnezeu; iar tu, ieşindu-i înainte, ai început împreună cu el a lăuda pe Dumnezeu. Pentru aceea, noi îţi zicem aşa:
Bucură-te, că tu, neştiind limba siriană, te-ai rugat lui Dumnezeu să-ţi dea acest dar;
Bucură-te, că îndată ai vorbit limba bătrânului;
Bucură-te, că aţi povestit unul altuia vedeniile;
Bucură-te, că ţi-ai chemat ucenicii să ceară sfat de la dânsul;
Bucură-te, că toţi au primit blagoslovenia sa;
Bucură-te, că bătrânul a fost dus pe nori la chilia sa;
Bucură-te, că un frate a văzut un înger care te păzea când dormeai;
Bucură-te, că te-ai rugat Domnului pentru un monah simplu care, fiind amăgit de un evreu, a pierdut darul Sfântului Botez;
Bucură-te, că duhul de hulă a ieşit ca un fum din gura lui;
Bucură-te, că l-ai învăţat să slăvească pe Dumnezeu, Care l-a iertat;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 12-lea

Cuvioase Părinte, rugatu-te-ai către Mântuitorul: „Doamne, Iisuse Hristoase, să nu laşi zidirea Ta să se piardă de vrăjmaşul”; iar îngerul Domnului ţi-a dat legat pe diavol, care zicea către tine: „Vai mie, Paisie, până când mă munceşti cu rugăciunea ta şi păzeşti pe toţi din pustia aceasta?”. De aceea, cu bucurie, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Când veneau la tine fraţii să-şi spună gândurile, tu le spuneai mai înainte pe cele bune şi pe cele rele, iar când ţi-au spus de fratele care a căzut prin evreica, le-ai spus că mulţi oameni mari au căzut prin femei; iar noi îţi zicem aşa:
Bucură-te, că pe tânăr l-ai izbăvit din războiul vrăjmaşului;
Bucură-te, că spuneai tuturor gândurile lor;
Bucură-te, că ai răscumpărat pe fratele cu evreica;
Bucură-te, că pe preotul care te batjocorea l-ai adus la pocăinţă;
Bucură-te, că venind Hristos la tine, cu doi îngeri, I-ai spălat picioarele;
Bucură-te, că după plecarea Lui, ai băut apa din spălător;
Bucură-te, că pe ucenic de trei ori l-ai trimis să bea şi n-a ascultat;
Bucură-te, că apoi plângea neîncetat;
Bucură-te, că, spre mângâiere, l-ai trimis la un bătrân ce stătea pe gunoi;
Bucură-te, că ai izbăvit pe cei doi fraţi de năpăstuire, iar pe bătrân l-ai adus la pocăinţă;
Bucură-te, că lui Pavel i-ai spus că nu se cade a înceta niciodată fapta bună;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul al 13-lea

O, preaminunate Părinte Paisie, ţie îţi aducem aceste cântări de laudă, ca să ne păzeşti pe noi, nevrednicii, nevătămaţi de toate cursele vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, de neînţelegerile dintre noi, şi ne acoperă cu puterea rugăciunilor tale, ca să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Viaţa ta a strălucit în lume ca o rază prealuminoasă, Părinte Paisie, şi luminând sufletele şi cugetele tuturor, pleacă pe toţi a striga ţie:
Bucură-te, sfeşnicul Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, între monahi ca un soare luminos;
Bucură-te, surparea nevăzuţilor vrăjmaşi;
Bucură-te, că de a ta putere sunt arşi;
Bucură-te, pierzarea văzuţilor războinici;
Bucură-te, că ai biruit pe cei potrivnici;
Bucură-te, că te-ai suit la înălţimea cerurilor prin fapte bune şi rugăciune;
Bucură-te, că în toată lumea s-a vestit al tău nume;
Bucură-te, că ai trecut cu vederea dulceţile lumeşti;
Bucură-te, că boldurile diavoleşti le-ai tâmpit cu rugăciunea;
Bucură-te, că părinţii tăi ajutau pe cei în nevoi;
Bucură-te, că pe tine te-au crescut în dreapta credinţă;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

Condacul 1 

Alesule de Dumnezeu, dintre fraţii tăi, spre a-I sluji Lui, cu bună credinţă ne rugăm ţie, Sfinte, ca să te rogi pentru noi, neamul tău, ca cei ce suntem în multe ispite şi primejdii; ocroteşte-ne pe noi cu rugăciunile tale, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Paisie!

şi această

Rugăciune către Sfântul Cuvios Paisie cel Mare

O, preabunule Părinte Paisie, învăţătorule şi rugătorule cu inimă curată către Dumnezeu pentru monahii din mănăstirea ta şi din toate părţile! Venim şi noi, nevrednicii, ca la un adevărat izvor de vindecări, cerând ca, prin rugăciunile făcute, cu darul lui Dumnezeu, să scăpăm de toate ispitele ce ne vin de la trup, de la lume şi de la diavol. Încă ne rugăm, cu credinţă şi cu inima curată, ca să te rogi lui Dumnezeu să ne ierte şi să ne păzească de venirea altor neamuri, de cutremur, de foc, de secetă, de grindină, de trăsnete şi de alte calamităţi ce pot păgubi omenirea. Şi precum ai ascultat pe monahul căzut din credinţa ortodoxă în credinţa evreiască şi te-ai rugat pentru mântuirea lui, aşa şi pentru noi, păcătoşii, cei căzuţi în păcate, roagă-te lui Dumnezeu să ne ierte. Credem cu adevărat, Cuvioase Părinte Paisie, că, pentru nevoinţele cu care te-ai ostenit pentru Dumnezeu, vor fi bineprimite rugăciunile tale, ca şi noi să cunoaştem că suntem miluiţi, ca să te lăudăm pe tine şi să slăvim pe Dumnezeu, cu toţi sfinţii Săi, acum, în veacul acesta şi în vecii vecilor. Amin!

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)