Sinaxar 17 Iunie

 

În această luna, în ziua a şaptesprezecea, pomenirea Sfinţilor Mucenici: Manuil, Savel şi Ismail.

Aceşti trei fraţi erau din Persida, şi fiind trimişi de Valtan, împăratul perşilor, pentru pace, în zilele lui Iulian Paravatul (pe care-l văzuseră în Calcedon că aducea jertfa la idoli şi mulţi se trăgeau spre rătăcirea lui), fiind ei bine cinstitori şi crezând în Hristos, plângeau şi se rugau lui Dumnezeu să-i păzească în credinţa ce aveau într-Însul, şi să nu se facă părtaşi rătăcirii închinătorilor la idoli. Deci, dacă s-au vădit şi au fost duşi la păgânul Iulian, au fost bătuţi şi pătrunşi cu piroane la glezne, şi arşi pe subţiori cu făclii. Însă aceste chinuri le-au suferit toţi împreună; dar apoi îndeosebi Sfântul Manuil, primind făgăduinţa de la necuratul împărat şi nevoind a aduce jertfă la idoli, l-au chinuit pe el în multe şi felurite chipuri. Şi aşa împreună cu cei doi fraţi ai lui, cu Savel şi Ismail, au fost duşi la zidul cel dinspre Tracia, numit al lui Constantin, la loc râpos, şi li s-au tăiat capetele. Iar Iulian Paravatul a poruncit ca să li se ardă trupurile, dar îndată s-a deschis pământul şi a primit trupurile, din pricina cărei minuni mulţi au crezut în Hristos. Iar după aceasta nişte bărbaţi cucernici, cunoscând de la Domnul nostru Iisus Hristos unde se află trupurile sfinţilor, le-au îngropat cu miruri şi cu tămâieri.

Tot în această zi, pomenirea pătimirii Sfinţilor Mucenici Isavru şi cei împreună cu dânsul: Inochentie, Felix, Ermia şi Peregrin.

Sfântul Isavru şi cei împreună cu el erau din Atena. Dar, ieşind de la patria lor şi mergând la o peşteră din Apolonia, au aflat pe Felix, pe Peregrin şi pe Ermia, pe care învăţându-i Sfântul Isavru să nu se dedea spre lucrurile cele lumeşti şi trecătoare, aceştia au întărit cuvântul cu fapta; căci ferindu-se şi fugind de vorba şi adunarea rudeniilor lor, au fost însă pârâţi de rudenii la Tripondie eparhul, care prinzându-i şi neputând să-i facă să se lepede de Hristos, a poruncit de li s-au tăiat capetele cu sabia. Iar Isavru, diaconul lui Hristos, şi cei împreună cu el au fost daţi pe seama lui Apolonie, fiul eparhului, de către care au fost chinuiţi prin foc şi prin apă, dar fiind izbăviţi din aceste chinuri în chip minunat, au întors pe mulţi spre credinţa lui Hristos, între care erau şi cei mai de frunte ai cetăţii: fraţii Ruf şi Rufin. Şi apoi, fiind condamnaţi la pierzare, li s-au tăiat capetele.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Sfinţitului Mucenic Filonid, episcopul Curiei.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Pior, care cu pace s-a săvârşit.

Zicerile / apoftegmele lui avva Pior din Patericul Egiptean.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Luna iunie în 17 zile: pomenirea Sfinţilor Mucenici Manuil, Savel şi Ismail

        Aceşti trei fraţi erau din Persia. Părinţii lor nu aveau aceeaşi credinţă, fiindcă tatăl lor ţinea de păgânătatea persană, iar mama lor era creştină şi, ca o adevărată mamă, i-a crescut pe ei, din tinereţe, în frica lui Dumnezeu. Fericitul Evzoic, preotul, i-a creştinat prin Sfântul Botez şi i-a luminat cu dumnezeieştile învăţături. La vremea rânduită, cei trei tineri au fost număraţi în ceata ostăşească şi slujeau, cu trupul, împăratului Persiei iar, cu duhul, slujeau Împăratului ceresc, Domnului nostru Iisus Hristos, păzind sfintele Lui porunci, şi căutând să-l placă Lui, cu faptele lor cele bune. Deci, au fost trimişi aceşti trei tineri ostaşi de Vaetan, împăratul Persiei, la Iulian, cel lepădat de credinţă, împăratul romanilor, pentru pace, în zilele când, la Calcedon, Iulian făcea mare praznic, în cinstea idolilor. Şi, au fost primiţi cu cinste. Aflând însă, că ei sunt creştini, Iulian s-a umplut de mânie împotriva lor. Şi mergând la locul unde avea să săvârşească praznicul, împăratul a început, odată cu toată mulţimea ce se adunase acolo, să se închine idolilor, aducându-le jertfe fără de număr, făcând ospeţe şi dănţuiri cu tot felul de timpane şi instrumente muzicale şi săvârşind multe alte lucruri urâte şi fără de lege, în cinstea zeilor săi. Deci, robii lui Dumnezeu, Manuil, Savel şi Ismail, dacă au văzut nelegiuirea, s-au dat deoparte, mâhnindu-se pentru înşelarea şi rătăcirea unui atât de mare popor, rugând pe Hristos, să se poată păzi ei de împărtăşirea cu necuviinţele acelei închinări la idoli. Asemenea, se rugau şi pentru cei rătăciţi, ca să-i aducă pe ei Dumnezeu la cunoştinţa adevărului. Deci, dacă s-a vădit aceasta şi a ajuns ştirea la păgânul Iulian, acesta a poruncit să-i arunce în temniţă, amânând judecata lor, până după serbare. Dar, a doua zi, sosind dregătorul la judecată, a zis către ei: “Ce fel de unire şi prietenie aveţi cu noi, de vreme ce n-aţi voit, ieri, să săvârşiţi, prăznuirea, împreună cu noi în cinstea zeilor noştri ?” Dar, Sfinţii au răspuns: “Noi suntem trimişi pentru aşezăminte de pace, ca să nu ne pustiim unii pe alţii, iar nu pentru credinţa în zei. Că fiecare, cinsteşte pe Dumnezeul în care crede, iar tu ai lăsat cele ale împăcării şi începi altele, pentru care nu suntem trimişi.” Iar judecătorul, umplându-se de mânie, a zis către dânşii: “Vă sfătuiesc ca, lăsând credinţa voastră cea copilărească, să alegeţi credinţa cea adevărată a filozofilor şi a înţelepţilor din vechime.” Sfinţii au răspuns: “Noi socotim ca nebun, cu adevărat, pe cel care, în loc de Dumnezeu, are un idol neînsufleţit şi se leapădă de Dumnezeul cel viu.” Deci, mâniindu-se, judecătorul a poruncit să fie bătuţi şi pătrunşi cu piroane la glezne şi arşi la subţiori cu făclii. Şi aceste chinuri le-au luat toţi împreună, apoi, aparte, Sfântului Manuil îi făcea păgânul împărat făgăduinţe. Şi, nevrând el să aducă jertfe idolilor, i s-au bătut piroane pe spate şi prin cap, înfăşurându-l cu trestii ascuţite, pe el şi pe cei doi fraţi ai lui, Savel şi Ismail. Deci, ducându-i la zidul cel dinspre Tracia, căruia i se mai spunea şi zidul lui Constantin, la loc râpos, le-a tăiat capetele. Iar împăratul, a poruncit să li se ardă trupurile. Şi auzind de uciderea trimişilor săi, împăratul s-a umplut de mare mânie şi a venit cu oştirea sa la hotarele împărăţiei romanilor. Şi având biruinţă, cetele perşilor au sfărâmat puterea lui Iulian, iar el a fost ucis de o mînă nevăzută, din pedeapsa lui Dumnezeu. Căruia slavă şi cinste I Se cuvine, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 Întru acestă zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Isavru 

şi cei împreună cu dânsul: Inochentie, Felix, Ermia şi Peregrin

        Sfântul Isavru, şi cei împreună cu el, au fost din Atena. Deci, ieşind din patria lor şi mergând la o peşteră din Apolonia, au aflat pe Felix şi pe Peregrin şi pe Ermie, pe care, învăţându-i să nu se dea spre lucrurile lumeşti, trecătoare, aceştia au întărit cuvântul cu fapta. Că ferindu-se şi fugind de vorba şi de adunarea cu rudeniile lor, au fost pârâţi de aceştia la Tripondie dregătorul, care prinzându-l şi neputând să-l facă să se lepede de Hristos, pe el şi însoţitorii lui, au fost daţi în seama lui Apolonie, fiul dregătorului, care i-a chinuit cu foc şi cu apă, dar, izbăvindu-se dintru acelea, prin minune, au întors pe mulţi la credinţa în Hristos, dintre care, erau şi cei mai de frunte ai cetăţii, fraţii Ruf şi Rufin. Şi, în cele din urmă, au luat toţi pedeapsa de moarte, prin tăierea capetelor.

Întru acestă zi, cuvânt despre un prunc nebotezat 

şi despre puterea preoţească

        Laodiceeea era o cetate mică, pe muntele Eleonului, aproape de Lision, la care, mergând eu cu cinci ani mai înainte, am auzit un lucru vrednic de neuitare, de la bătrânii cei ce erau acolo. Ei ziceau că, un preot oarecare, ce fusese acolo, se sfârşise cu doi ani mai înainte. La acela, într-o noapte a venit mai marele locului, silindu-l pe el să se scoale şi să-i boteze fiul lui, fiindcă era mic şi trăgea să moară. Deci, sculându-se, preotul a început îndată rugăciunile de botez. Dar, până ce a pregătit apa şi sfântul untdelemn, s-a sfârşit pruncuşorul, înainte de a se boteza. Deci, luândul pe el, preotul l-a pus înaintea cristelniţei şi a zis: “Ţie, împreună slujitorule cu mine, înger a lui Dumnezeu, îţi grăiesc, cu acea putere, pe care Hristos a dat-o Apostolilor, a lega şi a dezlega, pe pământ şi în cer, să întorci sufletul pruncuşorului în trup, până ce se va boteza. Pentru că nu ai poruncă să-l iei pe el nebotezat. Pentru că ştie Stăpânul meu şi al tău, că nu m-am lenevit, ci, cum m-am sculat, îndată, am început rugăciunile botezului.” Acestea grăindu-le preotul către înger, s-a sculat pruncuşorul şi, după ce a fost botezat, iarăşi a adormit întru Domnul. Deci, dacă faţă de îngeri cuvântul preotului are putere, cu atât mai multă putere are faţă de oameni.

Întru acestă zi, cuvânt al Sfântului Efrem, 

despre ispitele celor  ce vin la viaţa călugărească

       De s-ar întâmpla vreunui frate, ca să vină la viaţa călugărească din vreo pricină oarecare şi de nu va lua seama, îl va înghiţi pe el diavolul. Că începe a-l îmboldi pe el spre unele întrebări ca acestea, zicându-i: “De ce vrei să te mai osteneşti de acum şi să te sileşti spre fapte bune, cu dragoste, fiindcă nu vei avea plată; au, parcă, de a ta voie ai venit la călugărie ? Ba nu, ci de nevoie ai venit. Deci, de acum să nu te mai osteneşti în zadar, pentru că nu-ţi va da ţie Dumnezeu nici un dar, pentru aceasta.” Acestea le strecoară în mintea fratelui, urâtorul binelui, diavolul vrând ca să-l arunce pe el în pierzarea deznădejdii. Şi atunci, neînţelegând drept lucrurile Domnului, în mintea sa, va cădea întru deznădăjduire şi, după aceea, va începe a vieţui fără de grijă, întru netemere de Dumnezeu şi a grăi împotriva celor mari şi a celor mici, şi a se obişnui la somn nesăţios. Şi orice bine i-ar face lui egumenul, apoi ca un lucru de nimic îl socoteşte. Încă de multe ori, cârteşte şi se tânguieşte şi în scurt zicând, se dă singur pierzării. Şi, în loc de a face fapte bune, el, mai mult, începe a face răutăţi. Şi, aşa, ne ocoleşte darul Domnului, în loc să zică întru sine: “O, suflete, câţi s-au învrednicit a veni la această viaţă, prin mult post şi rugăciune, iar eu, întru lenevire, mi-am petrecut zilele mele. Iar acum Domnul m-a învrednicit pe mine a veni la o sporire ca aceasta, la viaţa aceasta curată şi liniştită, nepomenindu-mi Domnul păcatele mele, cele multe.” Drept aceea, şi noi să ne sârguim de acum, o, suflete, ca să facem lucruri vrednice de pocăinţă, ca să nu aflăm îndoită osândă, fiindcă ne-am lepădat de darul lui Dumnezeu.

Întru acestă zi, cuvânt despre citirea cărţilor şi că, 

mai de folos decât toate cărţile, este a citi Psaltirea

        Zis-a un stareţ: "Să mă credeţi pe mine, fiilor, că nimic nu tulbură, nu scârbeşte, nu răneşte, nu pierde şi nu mâhneşte pe draci şi pe însuşi satana, decât a cugeta asupra psalmilor şi a citi cu stăruinţă Psaltirea. Că toate cărţile spre folos ne sunt nouă şi nu puţină supărare le fac dracilor, însă nu aşa cum le face psaltirea. Pentru aceea, să nu trecem cu vederea, pentru că, noi, cugetând psalmii, pe de o parte, pentru noi înşine ne rugăm, iar pe de alta, pe draci îi blestemăm. Când zicem: "Miluieşte-mă Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte fărădelegile mele"; sau: "Nu mă lepăda pe mine, în vremea bătrâneţilor, când va slăbi puterea mea, să nu mă laşi pe mine", pentru noi ne rugăm. Iar când blestemăm pe draci, zicem aşa: "Să învieze Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de faţa Lui toţi cei ce-l urăsc pe El". Şi iarăşi: "Risipeşte neamurile cele ce voiesc războaie şi fapta desfrânării". Şi, iarăşi: "Văzut-am pe cel necurat înălţându-se şi ridicându-se ca cedrii Libanului şi am trecut şi, iată, nu mai era. Şi l-am căutat pe el şi nu s-a aflat locul lui". Şi iarăşi: "Armele lor să intre în inimile lor şi arcurile lor să se zdrobească. Groapă au săpat şi au deschis-o pe ea şi vor cădea în groapa pe care au făcut-o. Întoarce-va durerea lui pe capul lui şi pe creştetul lui nedreptatea se va coborî". Cu unele cuvinte ca acestea blestemăm pe draci." 

În această zi, cuvânt din Pateric

        Zis-a ava Moise, că trebuie omul să moară pentru prietenul său şi să nu-l judece pentru ceva. A întrebat un frate: "Din toată osteneala omului, care este aceea care îi ajută lui?" Şi a zis bătrânul: "Dumnezeu este Cel care ajută că scris este: "Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor între necazurile ce ne împresoară"(Ps.45,1) A zis fratele: "Dar postirile şi privegherile. pe care le face omul, ce ne aduc ele ?" Iar bătrânul i-a zis: "Acestea fac sufletul să se smerească, căci scris este, "Vezi smerenia şi osteneala mea, şi-mi iartă mie toate păcatele mele". Dacă sufletul va face roadele acestea, se milostiveşte Dumnezeu spre dânsul, pentru ele". A zis fratele, către bătrân: "Ce va face omul, la toată ispita, care vine asupra lui şi la tot cugetul vrăjmaşului?" I-a zis lui bătrânul:"Dator este mai întâi să plângă în faţa bunătăţii lui Dumnezeu, ca să-i ajute. Şi se odihneşte îndată, dacă se va ruga cu cunoştinţă, căci scris este: "Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul"(Ps.117,6). Atunci a întrebat fratele: "Iată, un om bate pe robul său, pentru o greşeală ce a făcut-o. Ce va face robul ?" A zis bătrânul: "Dacă este rob bun, va zice: "Miluieşte-mă, am greşit." Şi iarăşi, i-a zis fratele: "Nimic, altceva, să nu spună ?"  A zis bătrânul: "Nu, căci  dacă va pune greşeala asupra sa şi va zice, că a greşit, îndată, se milostiveşte, spre el stăpânul lui. Dar sfârşitul tuturor acestora este ca să nu-l judecăm pe aproapele nostru. Că în pământul Egiptului, când mâna Domnului omora pe tot cel întâi născut, nu era casă, unde să nu fi fost un mort." I-a zis fratele:" Ce însemnează cuvântul acesta ?" I-a răspuns lui bătrânul: "De vom lua seama la păcatele noastre, nu vom vedea păcatele aproapelui. Că nebunie este, pentru un om care are un mort al său, să-l lase şi să se ducă să plângă pe mortul  aproapelui. Iar a muri întru totul pentru aproapele tău, aceasta este: a purta păcatele tale şi a nu avea grijă de tot omul, judecând că acesta este bun sau este rău. Să nu faci rău nici unui om, nici să nu gândeşti rău, în inima ta, asupra cuiva. Nici să defaimi pe cineva, când face rău. Nici să nu fii de partea celui ce face rău, aproapelui său.  Să nu cleveteşti pe cineva, ci să zici: "Dumnezeu ştie pe fiecare". Şi aceasta însemnează, adică: "Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi". Să nu ai vrajbă cu nici un om, şi să nu ţii vrajbă, în inima ta. Să nu urăşti pe cel ce duşmăneşte pe aproapele său; şi aceasta este pacea. Să te mângâi pe tine cu faptul că puţină vreme este osteneala şi de-a pururea odihna, cu darul lui Dumnezeu Cuvântul. Amin."

Acatistul Sfinţilor Mucenici Manuil, Savel şi Ismail

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1
 

Îngrozirile şi făgăduinţele tiranului defăimându-le bărbăteşte, stâlpule neclintite, împreună cu cei de un sânge, ai pătimit, mare cugetătorule. Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Domnul, izbăveşte-ne pe noi, Manuile, din primejdii, ca să strigăm ţie: Bucură-te, mucenice mult pătimitorule!

Icosul 1
 

Credinţa în Treimea cea nezidită învăţând-o treimea mucenicilor, de la înţeleptul Evnoic, s-a botezat întru Hristos, pe maica lor bine povăţuind-o. Deci să ne adunăm toţi să strigăm către dânşii unele ca acestea:
Bucură-te, treime de mucenici, care una cugeţi;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu slujire te închini;
Bucură-te, că prin taină ai învăţat despre Treimea cea nezidită;
Bucură-te, că ai învăţat despre Unimea cea fără de început;
Bucură-te, maică ce ai născut trupeşte pe mucenici;
Bucură-te, că Evnoic a doua oară pe dânşii i-a născut;
Bucură-te, că pe maica voastră, o, treime de mucenici, aţi urmat;
Bucură-te, că învăţăturile lui Evnoic le-ai primit;
Bucură-te, întocmai la număr cu cinstita Sfânta Treime;
Bucură-te, apărătoarea dumnezeieştii Unimi;
Bucură-te, Savel, Manuil şi Ismail;
Bucură-te, treime de mucenici pe care fiecare te cheamă într-ajutor;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 2-lea
 

Către împăratul Râmlenilor te-a trimis Alamudar pe tine, o, treime de mucenici, ca să aşezi pace între romani şi perşi. Iar el, primind răspunsul cu bucurie, cugetă deşertăciuni asupra voastră, fiind deşert la minte, pe când voi strigaţi: Aliluia!

Icosul al 2-lea
 

Daruri dai solilor şi îi îndemni cu vicleşug a ospăta cu tine, o, deşertule la minte, dar ei ca pe nişte netrebnice pe toate acestea ştiindu-le, se rugau la Dumnezeu ca să se izbăvească de rătăcirea ta, călcătorule de lege. Deci lăudându-i pe ei strigăm:
Bucură-te, treime de mucenici, lăcaş al Sfintei Treimi;
Bucură-te, lauda mucenicilor;
Bucură-te, a Persiei odraslă nemuritoare;
Bucură-te, şi al Traciei reazem neclintit;
Bucură-te, că ai călcat cinstirile tiranului;
Bucură-te, că te-ai scârbit de darurile împăratului;
Bucură-te, ceea ce te rogi a ne păzi de rătăcire;
Bucură-te, ceea ce ceri de la Dumnezeu să se mântuiască toţi;
Bucură-te, că de la pământ la cele de sus te-ai ridicat;
Bucură-te, că te-ai unit cu Dumnezeu şi te bucuri;
Bucură-te, Savel, Manuil şi Ismail;
Bucură-te, treime de mucenici pe care toţi credincioşii te laudă;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 3-lea
 

Rugăciune către Domnul cu osârdie aduceau solii când jertfea tiranul, şi văzând el acestea, a poruncit să-i aducă la jertfă cu sila, dar de la ei auzeau: Aliluia!

Icosul al 3-lea
 

Se bucurau cei trei soli, traşi fiind fără de lege la temniţă din porunca tiranului şi, mergând pe calea Domnului, laude şi versuri cântau. Pentru aceea noi credincioşii să zicem către treimea mucenicilor aşa:
Bucură-te, treime de mucenici propovăduitoare a Sfintei Treimi;
Bucură-te, trâmbiţă a evlaviei;
Bucură-te, vrednic vas al Sfintei Treimi;
Bucură-te, lăcaş al Sfintei Treimi;
Bucură-te, că cel fără de lege te-a închis în temniţă;
Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai lăudat intrând într-însa;
Bucură-te, ceea ce ai surpat graiurile împăratului apostat;
Bucură-te, ceea ce ai primit plata chinurilor tale;
Bucură-te, a dreptei slujiri apărătoare;
Bucură-te, împotriva rătăcirii elineşti luptătoare;
Bucură-te, treime de mucenici a celor evlavioşi mijlocitoare;
Bucură-te, a noastră mai ales solitoare;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 4-lea
 

Râvnă dumnezeiască având treimea mucenicilor, în privelişte au propovăduit pe Stăpânul tuturor şi fără frică vădeau rătăcirea idolilor şi pe a împăratului, şi strigau cântarea de laudă a îngerilor cea mântuitoare: Aliluia!

Icosul al 4-lea
 

Strălucit-au în lume, o, treime de mucenici purtătoare de chinuri, mulţimea luptelor voastre celor strălucite, cu bătăi fără de lege răsplătindu-ţi ţie vrăjmaşul pentru credinţa ta; toate le-ai suferit neînduplecată şi fericită, pentru care şi noi strigăm ţie:
Bucură-te, treime de mucenici preapătimitoare;
Bucură-te, treime de mucenici cea preavitează;
Bucură-te, ceea ce ai propovăduit Unimea Troiţei;
Bucură-te, că ai învăţat Treimea Unimii;
Bucură-te, că între cetele îngerilor acum locuieşti;
Bucură-te, că împreună cu toate cetele pe Dumnezeu Îl slăveşti;
Bucură-te, ceea ce în privelişte fără de frică te-ai arătat;
Bucură-te, ceea ce bătăile cu răbdare le-ai suferit;
Bucură-te, că mulţimea necredincioşilor ai ruşinat;
Bucură-te, că ceata credincioşilor ai veselit;
Bucură-te, prin care Hristos S-a propovăduit;
Bucură-te, prin care împăratul apostat s-a biruit,
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 5-lea
 

De mânie tiranul umplându-se pentru că n-au vrut sfinţii să slujească idolilor, a poruncit să le pătrundă mâinile şi picioarele cu piroane şi pe lemn să-i răstignească. Pe care suferindu-le, lui Dumnezeu au strigat: Aliluia!

Icosul al 5-lea
 

Ai văzut pe fiii caldeilor, o, chinuitorule, că, nicidecum de munci nu s-au înspăimântat. Pentru ce dar porunceşti ca fără de cruţare cu strujiri de fier pe dânşii să-i muncească? O, stăruire a mucenicilor, cărora cu limpede limbă binevoitoare şi lăudătoare le cântăm aşa:
Bucură-te, treime de mucenici ceea ce munci ai primit;
Bucură-te, că pentru pătimiri cununi ai dobândit;
Bucură-te, că de cerească desfătare te-ai învrednicit să te-ndulceşti;
Bucură-te, că pe credincioşi de cele cumplite îi izbăveşti;
Bucură-te, că toată cântarea de biruinţă lui Dumnezeu îi cânţi;
Bucură-te, că cetele aleşilor alături le ai;
Bucură-te, că strujirile de fier le-ai răbdat;
Bucură-te, că vitejeşte pe împăratul l-ai mustrat;
Bucură-te, că mucenicilor celor tari moştenitoare eşti;
Bucură-te, a nevoinţelor acestora la fel următoare;
Bucură-te, prin care se laudă Ziditorul;
Bucură-te, prin care se huleşte rătăcitorul;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 6-lea
 

Spânzurată fiind de lemn treimea fraţilor buni, pe Dumnezeu L-au rugat să le ajute, şi de năprasnă şi de durerile trupurilor le-a uşurat, întărindu-i a suferi celelalte chinuri şi Domnului a cânta: Aliluia!

Icosul al 6-lea
 

Bârfiri spunea nebunul către doi dintre mucenici, pe Manuil cu vicleşug depărtându-l, dar această dumnezeiască pereche, pe dumnezeii lui, cu multă înţelepciune înaintea lui i-a ruşinat, pentru care îl rugăm aşa:
Bucură-te, doime a lui Dumnezeu lăudătoare;
Bucură-te, trecerea vrăjmaşului desăvârşită;
Bucură-te, cea care vicleniile împăratului apostat le-ai batjocorit;
Bucură-te, cea care vicleşugul idolilor ai mustrat;
Bucură-te, că ai defăimat darurile tiranului;
Bucură-te, că nu te-ai îngrozit de mânia împăratului;
Bucură-te, Savele, al celor din primejdii sprijinitorule;
Bucură-te, Ismaile, al celor din nevoi apărătorule;
Bucură-te, că ai luminat prin Dumnezeu şi L-ai mărturisit;
Bucură-te, că trupul vitejeşte nu ţi-ai cruţat;
Bucură-te, doime a pătimitorilor, cinstită;
Bucură-te, doime nouă apărătoare;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 7-lea
 

Trupurile mucenicilor, ale lui Savel şi Ismail, cu totul arzându-se cu făclie fără milostivire, dar suferind ei focul cu veselie, slavă lui Dumnezeu au înălţat. Pe care veniţi să-i lăudăm cu cântări, lui Dumnezeu strigând: Aliluia!

Icosul al 7-lea
 

Nou vicleşug tiranul arată iarăşi către tine, Manuile, întorcându-se, dar tu, ca un înţelept, Sfinte, ai învăţat, dovedind către toţi pe Sfânta Treime şi cum că una este socoteala frăţiei întru toate, pentru aceasta strigăm:
Bucură-te, prin care Sfânta Treime Se mărturiseşte;
Bucură-te, prin care rătăcirea se goneşte;
Bucură-te, al lui Ismail şi Savel bun frate;
Bucură-te, propovăduitorul neclintit al socotelii voastre;
Bucură-te, că pe tiranul cel neomenos l-ai ruşinat, viteazule Manuil;
Bucură-te, că Domn iubitor de oameni numeşti pe Emanuel;
Bucură-te, a dascălului nostru, Iisus, iubire;
Bucură-te, asupra împotrivirilor săgeată arzătoare;
Bucură-te, dulce lucru şi nume;
Bucură-te, dăruirea minunilor celor strălucite;
Bucură-te, de obşte solidar şi mijlocitor;
Bucură-te, al nostru mai ales părtinitor şi apărător;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 8-lea
 

Minunate sunt luptele tale pe care după vrednicie nimeni nu poate a le cinsti, o, Manuil, că aprinzându-se de mânie tiranul cumplit, fără de omenie, sub coastele tale făclii de foc a aprins spre biruirea ta. Dar tu te-ai arătat biruind şi cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea
 

Cu totul fiind sălbatic asupra ta împăratul apostat, fărădelege porunceşte, Manuile, ca înfăşurat fiind cu trestii, cumplit de chinuitor să fii strâns tare, iar noi de stăruirea ta minunându-ne strigăm:
Bucură-te, cel ce mai mult decât pe Dumnezeu nimic n-ai ales;
Bucură-te, că tare pentru Dânsul ai pătimit;
Bucură-te, pătimitorule cel de un lăcaş cu îngerii;
Bucură-te, solitorule neruşinat pentru suflete;
Bucură-te, că tu cânţi lui Hristos cântarea întreit sfântă cu îngerii;
Bucură-te, că vieţuieşti lui Dumnezeu cele patru slove cu proorocii;
Bucură-te, că trupul tău cu trestie s-a înfăşurat;
Bucură-te, că fără milostivire cu dânsele te-au strâns;
Bucură-te, stea care arăţi Soarele;
Bucură-te, luminător care luminezi pe cei de sub soare;
Bucură-te, că împreună cu ceilalţi doi de un sânge cu tine străluceşti;
Bucură-te, că pe noi împreună cu dânşii ne priveşti;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 9-lea
 

Toată firea îngerilor, Manuile, s-a înspăimântat cum săgeţi ascuţite ai răbdat, căci de răni trupul tău fără de omenie plin s-a văzut, o, pătimitorule! Deci lăudându-te pe tine, lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea
 

Cu râurile sângelui tău, o, treime de mucenici purtătoare de chinuri, s-a roşit pământul cucerindu-se; căci fără cruţare dumnezeieştile voastre capete cu piroane le-a străpuns tiranul, iar noi pe Dumnezeu cu frică slăvindu-L, vouă strigăm:
Bucură-te, strălucirea evlaviei;
Bucură-te, minunea răbdării;
Bucură-te, treime de buni fraţi cea dumnezeiască;
Bucură-te, a Sfintei Treimi jertfă fără prihană;
Bucură-te, că ai suferit tari piroane;
Bucură-te, că nicidecum muncile nu te-au înspăimântat;
Bucură-te, că îngerilor te-ai făcut minune;
Bucură-te, că tiranului te-ai făcut rană;
Bucură-te, izvor de minuni nedeşertat;
Bucură-te, rană diavolilor nevindecată;
Bucură-te, prin care se preamăreşte Ziditorul;
Bucură-te, prin care nu se slujeşte făptura;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 10-lea
 

Mucenicilor, ca cei ce sunteţi făcători de minuni tămăduiţi bolile sufletelor şi dezlegaţi de rele pe cei ce aleargă la voi pururea cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea
 

O, vitejilor mucenici Manuil, Savel şi Ismail, tiranul cel fără de minte a poruncit a se înfige pe sub unghiile voastre trestii ascuţite. Deci voioşi văzându-vă întru muncile acestea, strigăm către voi aşa:
Bucură-te, prin care Sfânta Treime se preamăreşte;
Bucură-te, o, treime de mucenici care pe păgâni îi vădeşti;
Bucură-te, ceea ce minunat pe credincioşi îi străluceşti;
Bucură-te, că pe cele stricăcioase cu cele cereşti le-ai schimbat;
Bucură-te, că în cetele mucenicilor te-ai numărat;
Bucură-te, ceea ce munci nesuferite te-au rănit;
Bucură-te, că şi trestii sub unghii ţi s-au înfipt;
Bucură-te, prin care se urăsc idolii;
Bucură-te, prin care cad cele cioplite;
Bucură-te, prin care credinţa se întăreşte;
Bucură-te, prin care rătăcirea se risipeşte;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 11-lea
 

Înălţatu-v-aţi, mucenicilor, mâinile către Stăpânul tuturor, trimiţându-I rugăciunea cea mai de pe urmă. Şi din cer glas dorit aţi auzit chemându-vă pe voi către viaţă, ca să dobândiţi cunună şi să strigaţi lui Dumnezeu cu îngerii: Aliluia!

Icosul al 11-lea
 

Duşi au fost la loc prăpăstios dumnezeieştii mucenici şi acolo li s-au tăiat capetele, iar trupurile lor a se arunca în foc în zadar a poruncit tiranul, căci Dumnezeu le-a păzit; pentru aceea cu frică strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, treime de mucenici, uimirea împăratului apostat;
Bucură-te, asupra căreia vrăjmaşul se tulbură;
Bucură-te, ceea ce tuturor vindecări izvorăşti;
Bucură-te, ceea ce marginile lumii le luminezi;
Bucură-te, că pe Ziditorul tuturor L-ai propovăduit;
Bucură-te, că la Însuşi Făcătorul te-ai suit;
Bucură-te, că pe Dânsul cu osârdie L-ai slujit;
Bucură-te, că pentru Dânsul te-ai junghiat;
Bucură-te, că meşteşugirea tiranului ai surpat;
Bucură-te, că tămăduiri sufleteşti izvorăşti;
Bucură-te, că patimile de la noi le goneşti;
Bucură-te, treime duhovnicească, desfătarea dreptmăritorilor creştini;
Bucură-te, arderea tuturor rău-credincioşilor;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 12-lea
 

Trupurile cele de daruri izvorâte ale celor trei fraţi buni pământul, desfăcându-se, le-a ascuns, iar chinuitorii, îndată cuprinşi fiind de frică, au fugit; dar cei mai mulţi dintre elini, crezând în Dumnezeu, au strigat: Aliluia!

Icosul al 12-lea
 

Cântând cu plângere şi cu credinţă rugându-se Domnului cei luminaţi, fără de veste au văzut trupurile mucenicilor cu chip minunat, ieşind din pământ; pe care cu râvnă le-au sărutat şi le-au lăudat strigând:
Bucură-te, treime de mucenici, primitoare de lumină;
Bucură-te, ceea ce tare chinurile le-ai suferit;
Bucură-te, ceea ce lupta bine o ai săvârşit;
Bucură-te, că har de minuni de la Dumnezeu ai luat;
Bucură-te, că trupurile iarăşi nouă ni le-ai dat;
Bucură-te, a mântuirii noastre solire;
Bucură-te, cea către Dumnezeu pentru noi mijlocire;
Bucură-te, că pe noi din rătăcire ne-ai scos;
Bucură-te, că pe mulţi la cunoştinţă i-ai luminat;
Bucură-te, prin care credinţa lui Hristos a strălucit;
Bucură-te, prin care chinurile s-au biruit;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul al 13-lea
 

O, trei mucenici dumnezeieşti, luând dreptcredincioşi trupurile voastre cu frică şi îngropându-le, strigau: „Izbăviţi-ne pe noi toţi de cele cumplite şi de munca ce va să fie”, iar lui Dumnezeu strigându-I: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Credinţa în Treimea cea nezidită învăţând-o treimea mucenicilor…, Condacul 1: Îngrozirile şi făgăduinţele tiranului defăimându-le bărbăteşte…,

Icosul 1
 

Credinţa în Treimea cea nezidită învăţând-o treimea mucenicilor, de la înţeleptul Evnoic, s-a botezat întru Hristos, pe maica lor bine povăţuind-o. Deci să ne adunăm toţi să strigăm către dânşii unele ca acestea:
Bucură-te, treime de mucenici, care una cugeţi;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu slujire te închini;
Bucură-te, că prin taină ai învăţat despre Treimea cea nezidită;
Bucură-te, că ai învăţat despre Unimea cea fără de început;
Bucură-te, maică ce ai născut trupeşte pe mucenici;
Bucură-te, că Evnoic a doua oară pe dânşii i-a născut;
Bucură-te, că pe maica voastră, o, treime de mucenici, aţi urmat;
Bucură-te, că învăţăturile lui Evnoic le-ai primit;
Bucură-te, întocmai la număr cu cinstita Sfânta Treime;
Bucură-te, apărătoarea dumnezeieştii Unimi;
Bucură-te, Savel, Manuil şi Ismail;
Bucură-te, treime de mucenici pe care fiecare te cheamă într-ajutor;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!

Condacul 1
 

Îngrozirile şi făgăduinţele tiranului defăimându-le bărbăteşte, stâlpule neclintite, împreună cu cei de un sânge, ai pătimit, mare cugetătorule. Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Domnul, izbăveşte-ne pe noi, Manuile, din primejdii, ca să strigăm ţie: Bucură-te, mucenice mult pătimitorule!

şi se face otpustul.

Adictiile vin de la răni nevindecate.

 

“Dependințele devin tot mai intense în acesta perioadă. Golul e tot mai mare, iar adictiile înlocuiesc lipsa.

Când nu vrei sa intri în interiorul tău, doare sa te cunosti profund, iti amorțești viata comsumând diverse.

Adictiile vin de la răni nevindecate.

Se creaza un string energetic între tine și dependență. Mintea ta e mereu conectata, e ca un virus care e în minte și te cheamă.

Dependenta iti oferă o stare: unii vor adrenalina, cortizol, acei hormoni ai stresului din care nu te poti opri și daca ai face asta ti ai auzi sufletul care de multe ori strigă.

Alții au rana care sangereaza și doresc sa o amorțeasca, sa i duca in senzații mai plăcute, departe de realitate.

O altă dependență sunt atașamentele.

Suntem dependenți de oamenii dragi din viata noastra. Dacă pleacă o persoana apropiata se activeaza un gol, o rană.

Nu cunoaștem iubirea fără atașamente, te iubesc, sunt fericit orice ai alege, ai libertatea sa traiesti asa cum simți. E o iubire rar întâlnită, dar asta înseamnă fiecare sa ajungă la vindecare, la iubirea de sine.

Mereu este un gol, iar noi îl umplem cu oameni, cu dorințe, cu amăgiri de moment.

Primul pas in vindecare este sa ti recunoști dependența și să ceri ajutorul unui terapeut.

Când ai vindecat rana, dependența se dizolvă, vei fi mai complet, energia ta nu se va duce în exterior, iar trăirea ta va fi mult mai intensă.

Bucuria, recunoștința de a trăi iti vor umple sufletul.

Rănile vindecate duc la o putere interiora, la armonie, flow cu viata, duc la iubirea de sine.

Deci totul e în interior de urmărit, in consecință exteriorul doar se oglindește...”

Sursa: Mihaela Avași

Doamne, Iisuse Hristoase, miluişte-mă!

 Să-ţi stabileşti o oră pe zi sau pe noapte în care să spui rugăciunea cuvânt cu cuvânt, pătrunzându-o cu mintea: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă! Doamne, Iisuse Hristoase, miluişte-mă! Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”. Aşa să spui rugăciunea. Iar cu timpul, în funcţie de curăţia ta, în funcţie de râvna ta, primul lucru pe care îl vei întâlni va fi bucuria. Bucuria îţi va da şi mai multă râvnă să spui de şi mai multe ori rugăciunea.Mai multa rugăciune îţi va aduce o şi mai mare bucurie. Înlăuntrul tău va străluci o altă bucurie pe care nu o cunoşteai până atunci; altă strălucire, altă frumuseţe, altă dulceaţă, altă fericire. Vei vedea întreaga natură îmbibată în frumuseţe, în dulceaţă. Vei vedea întreaga natură ca fiind creaţia Dumnezeului Celui Nevăzut, Celui de Necuprins cu mintea. Dar acestea nu reprezintă mai nimic. Sunt foarte mici. Sunt ca un fir de nisip de pe malul mării.

Sunt altele mult mai măreţe pe care le vei trăi dacă vei spune rugăciunea. După aceea, vei simţi un alt orizont duhovnicesc, o altă hrană duhovnicească, o altă îmbrăcăminte duhovnicească, pe care acum nici măcar nu le poţi concepe. Când Dumnezeu va vedea râvna și evlavia ta pe care le ceri de la El prin rugăciune, atunci și tu vei vedea ce înseamnă acele lucruri duhovniceşti, acele bunătăţi de negrăit, ce este raiul, care, încă de aici, încă din această viaţă, îl vei trăi, îl vei pregusta, îl vei vedea. Bunătăţile cele veşnice încă de aici se trăiesc și îţi vor da multă râvnă ca să-L slujești şi mai mult pe Hristos.

Stareţul Efrem Katunakiotul

Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”

 

Încă din acel moment, cei ce călătoreau pe râu au început să-și facă un obicei ca înainte de a trece vâltoarea, să se oprească în orașul Lenkovo pentru a se închina înaintea icoanei Maicii Domnului. La finalul rugăciunii trăgeau la sorți pe cel ce urma să conducă vasul prin vâltoarea periculoasă. Ceilalți pasageri mergeau pe mal, până ce vasul trecea de pericol, după care își continuau drumul.

Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec” este prăznuită pe 20 decembrie și pe 5 februarie.

Această icoană este cunoscută și ca ocrotitoare a marinarilor și a tuturor celor ce călătoresc pe ape.

Lenkovo, un sat de lângă Novgorod (Rusia), a avut odată o biserică cu hramul „Soborul Maicii Domnului”, motiv pentru care locul este cunoscut sub numele de Bogorodicini (n.r. ‒ care înseamnă „al Maicii Domnului”).

În timpul incursiunilor polonezilor, din secolul al XVII-lea, orașul Lenkovo a fost devastat, iar bisericile au fost complet distruse. După aceea, a fost construită o nouă biserică, purtând hramul „Sfântul Arhanghel Mihail”, care a găzduit icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Conform tradiției, icoana a fost adusă în această biserică de la fosta biserică a Maicii Domnului.

Povestea icoanei Maicii Domnului este următoarea:

Pe râul Desno, vizavi de dealul pe care mai târziu a fost construită biserica, era un vârtej de apă foarte periculos, care era considerat, chiar și de către cei mai experimentați marinari, greu de traversat. Se întâmpla des ca barje enorme încărcate cu cereale să fie prinse în vârtej.

În anul 1301, icoana Maicii Domnului a apărut în dreptul vârtejului și a venit singură la mal. Găsind icoana, credincioșii evlavioși au așezat icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe dealul din apropiere. Mai târziu, pe acel deal a fost construită Biserica Maicii Domnului.

Încă din acel moment, cei ce călătoreau pe râu au început să-și facă un obicei ca înainte de a trece vâltoarea să se oprească în orașul Lenkovo pentru a se închina înaintea icoanei Maicii Domnului. La finalul rugăciunii, trăgeau la sorți pe cel ce urma să conducă vasul prin vâltoarea periculoasă. Ceilalți pasageri mergeau pe mal, până ce vasul trecea de pericol, după care își continuau drumul.

S-a constatat că din momentul apariției icoanei Maicii Domnului, tragediile de pe râu au fost din ce în ce mai rare, ajungând să înceteze complet.

Icoana Maicii Domnului a devenit foarte respectată de oamenii din jurul orașului Lenkovo și a atras o mulțime de credincioși, mai ales pe cei care veneau să se roage înainte de a pleca într-o călătorie pe apă.

Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec” a devenit cunoscută și datorită multor altor minuni săvârșite, ajungând să fie cinstită nu doar în zona orașului Lenkovo, ci mult mai departe, în special în orașele-port din întreaga Rusie.

În secolul al XVIII-lea, icoana a fost mutată în Mănăstirea „Schimbarea la Față a Mântuitorului”, unde a rămas până la Revoluția Rusă din 1917. După această dată, nu se știe ce s-a întâmplat cu icoana originală.

În ziua de 22 mai 2003, cu ocazia sfințirii Bisericii „Bucurie neașteptată” (parte a Mănăstirii „Schimbării la Față” din Novgorod), un creștin evlavios, Serghei Viaceslav Babuskin, a donat egumenului mănăstirii o copie veche a Icoanei Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”.

Odată cu revenirea icoanei, a reînflorit și mănăstirea.

Acatist la Icoana Maicii Domnului Mântuitoarea (Salvatoarea) de la Înec (20 decembrie, 5 februarie)

apr.4

Condacul 1

Voievodesei celei mai inalte, Doamnei noastre Nascatoare de Dumnezeu, ii aducem cântări de recunostinta pentru aparitia miraculoasă a icoanei sale pe râul Desna, prin care suntem salvati de la moartea veșnică și din necazurile rele. Dar tu, o Maica Domnului, cu mila ta nespusă eliberează-ne de toate necazurile și relele, iar noi te numim pe Tine: Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Icos 1

Arhanghelul Gavriil a fost trimis din cer la Tine, Maica Domnului, pentru a vesti o mare bucurie despre nașterea din Tine a Mântuitorului neamului omenesc. Imitându-i salutul, noi, păcătoșii îndrăznim să Iti spunem:

Bucură-te, dăruind lumii bucurie;

Bucură-te, ca ai unit cerul cu pământul;

Bucură-te, bucurie in rândurile cerești;

Bucură-te, aparatoarea celor ce se tem de Dumnezeu;

Bucură-te, exorcizarea demonilor;

Bucură-te, bucurându-te cu toți sfinții;

Bucură-te, ca ii îndemni pe necredincioși la rugaciune;

Bucură-te, încurajare pentru cei descurajați;

Bucură-te, vindecarea celor bolnavi;

Bucură-te, mijlocirea celor jigniți;

Bucură-te, ajutor rapid celor nevoiași;

Bucură-te, caci creștinii ortodocși sunt acoperiti și ocrotiti de Tine;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 2

Văzând oameni de evlavie Icoana Ta purtată de apele râului, i-a atins la inimă și au luat-o cu evlavie, închinându-se Tie și către Divinul Prunc Hristos pe care Il ții in mâna Ta, cântând cu tandrețe: Aliluia.

Icos 2

Înțelegând misterul Tău, Maica Domnului, ca esti mijlocitoare oamenilor si ca le-ai dat icoana Ta miraculoasa pentru a nu mai ineca nimeni în apele raului Desna, cei de atunci au numit-o „Mântuitoarea de la înec”; iar noi slăvim minunata Ta grijă pentru noi, Doamnă, și uitându-ne la icoana Ta și rugându-ne, iti zicem:

Bucură-te, Maica Milostivului Dumnezeu;

Bucură-te, Regină a cerului și a pământului, mântuind lumea de necazuri;

Bucură-te, Înțeleapta noastra Conducătoare, care ne face viața bună;

Bucură-te, mântuindu-ne de înec;

Bucură-te, izbăvindu-i din veșnică nimicire pe cei ce pier în păcate;

Bucură-te, ajutându-i pe credincioși în orice moment;

Bucură-te, că îndepărtezi deznădăjduirea și mâhnirea din inimile noastre;

Bucură-te, toiag și sprijin de bătrânețe;

Bucură-te, întărirea postului;

Bucură-te, ca alungi razvratirile patimilor;

Bucură-te, iluminarea minților;

Bucură-te, ocrotire și mijlocire pentru călugării cinstiți;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 3

Prin puterea Celui Preaînalt, puterea naturii apei a fost îmblânzită cu sfânta Ta icoană, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, și multe minuni se faceau cu ea. Din acest motiv, căzând înaintea icoanei Tale, strigam către Regele Slavei care Te-a proslăvit: Aliluia.

Icos 3

Având grijă de oamenii suferinzi, tu, Imparateasa Raiului, ai arătat minuni și semne care salvează orașele de atacurile inamicului și de ruină. Nu înceta acum să ne asiguri și să ne salvezi de necazuri și de nenorociri, iar noi Te laudam:

Bucură-te, mijlocitoare zeloasa a neamului creștin;

Bucură-te, carte de rugăciune vigilentă;

Bucură-te, ocrotirea orașelor noastre și salvarea din greutățile saraciei și de la înec;

Bucură-te, refugiul nostru în zilele tristeții și deznadejdii;

Bucură-te, că nu ii respingi pe cei care cer ajutor;

Bucură-te, mângâindu-i pe cei bolnavi de inimă;

Bucură-te, distrugatoare a ereziilor și a schismelor;

Bucură-te, saditoarea evlaviei;

Bucură-te, împăcarea celor invrajbiti;

Bucură-te, caci prin tine piere pedeapsa vesnica;

Bucură-te, mântuire pentru păcătoșii disperați;

Bucură-te, bucurie și inveselire pentru cei care se întristează;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 4

Alungă de la noi furtunile de necazuri și nenorociri, Sfântă Fecioară, caci rugăciunile noastre se înalța înaintea icoanei Tale celei cinstite ca Tu sa ne auzi cu repeziciune iar noi Ii vom canta lui Dumnezeu care ne mântuiește: Aliluia.

Icos 4

Auzind aproape și departe despre minunile icoanei Tale, Doamnă, numita „Mântuitoarea de la înec” ne bucuram de mila Ta față de familia crestina care îți dă cinstită slava:

Bucură-te, Sfânta Slujitoare a purtarii de grija a  Fiului Tău pentru creștini;

Bucură-te, mijlocitoare plina de ravna al întregii lumi;

Bucură-te, floare nepieritoare;

Bucură-te, Bucuria celor care se întristează;

Bucură-te, ca esti milostiva cu păcătoșii;

Bucură-te, oferindu-ne bucurie neașteptată;

Bucură-te, că în Adormirea Ta nu ne-ai părăsit;

Bucură-te, deschizând credincioșilor ușile Împărăției lui Hristos;

Bucură-te, izvor de apă dătătoare de viață;

Bucură-te, sursă inepuizabilă de îndurări;

Bucură-te, Ghidul nostru către viața veșnică;

Bucură-te, Păzitoare nevazuta în viața noastră pământească;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 5

Steaua divină a icoanei Tale, Maica Domnului, le apare oamenilor suferinzi nu numai din orașul Novgorod-Seversk și din orașul Lenkovsky, ci și la întreaga lume, strălucind cu razele minunilor la toți cei care rătăcesc pe marea vieții pătimașe și care vin la Tine pe calea mântuirii cu credință și strigând către Dumnezeu: Aliluia.

Icos 5

După ce am văzut multe și slavite minuni ale izbăvirii de la înec în apele râului Desna, ne bucurăm cu toții, deoarece Maica Domnului si-a atata mila Ei, iar noi, cu recunostinta ne închinăm și o lăudăm asa:

Bucură-te, arătând mereu dragostea ta maternă pentru noi;

Bucură-te, rugându-te mereu pentru oameni;

Bucură-te, stăpâna nevazuta a apelor;

Bucură-te, buna aparatoare călătorind pe uscat;

Bucură-te, aducându-ți aminte de noi cei pământesti la Tronul Fiului Tău;

Bucură-te, cea ce esti slăvita;

Bucură-te, învățându-ne să trăim în curăție și castitate;

Bucură-te, slăvindu-i pe asceții evlaviei;

Bucură-te, binecuvântand căsătoriile cinstite;

Bucură-te, bucuria vesnica a fecioarelor;

Bucură-te, auzind lauda și slava din ceruri;

Bucură-te, primind mulțumire de pe pământ;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 6

Icoana Ta sfântă propovăduieste mântuirea noastra, Fecioară prea curată, dandu-ne indurări și minuni. Pentru aceasta, venerăm chipul Tău sfânt și îl adorăm, iar Tu te rogi pentru noi, strigând către Dumnezeu: Aliluia.

Icos 6

Dn icoanele Tale se revarsa har pentru cei care vin la biserica Ta se închină icoanei Tale miraculoase, Maica Domnului. Nu respinge rugăciunile noastre, ci protejeaza-ne pe toți, care plângem cu tandrețe la Tine:

Bucură-te, speranța noastră care nu ne face de rușine;

Bucură-te, mântuirea sufletelor noastre;

Bucură-te, izbăvirea de necazuri;

Bucură-te, vindecarea rănilor noastre păcătoase;

Bucură-te, dând vedere orbilor;

Bucură-te, că ai deschis auzul și limba pentru surzi și muti;

Bucură-te, facandu-I pe șchiopi sa umble spre adevărata cale către Mantuitorul;

Bucură-te, alungând întunericul faptelor cumplite de la noi;

Bucură-te, mijlocitoare a celor jigniti;

Bucură-te, ca îi pedepsești aspru pe cei care jignesc;

Bucură-te, confirmarea credinței;

Bucură-te, cunoașterea harului;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 7

Iubitorul omenirii Domnul nostru Iisus Hristos vrea sa ii salveze pe oameni de moartea veșnică și de întristarea necontenită, de aceea ne-a dat ajutorul și mijlocirea Mamei Sale, iar ea nu va va părăsi pe nimeni neauzit in rugaciune. Noi, Preafericita Maica Domnului, cu afecțiune ne plecăm cu recunoștință in fata icoanei Tale miraculoase, cântând cu bucurie: Aliluia.

Icos 7

Ești minunata si slavita, Nascatoare de Dumnezeu, în apărarea ortodocșilor. Din acest motiv, din trecutul indepartat oamenii au alergat la icoana Ta cu credinta, cerând ajutor și mijlocire de la Tine și strigând cu emoție:

Bucură-te, Mântuitoare de la înec;

Bucură-te, Mântuitoarea celor ce pier în păcate;

Bucură-te, cea care ne alini foamea duhovniceasca;

Bucură-te, Dătătoare de comori duhovnicesti;

Bucură-te, uimire neîncetată a minților cerești;

Bucură-te, exaltarea neamului omenesc;

Bucură-te, împăcarea păcătoșilor cu Dumnezeu;

Bucură-te, chin al dușmanilor nevazuti;

Bucură-te, ca dai sfaturi cu bunătate;

Bucură-te, organizându-ne viața definitiv;

Bucură-te, că ridicati sufletele spre feciorie;

Bucură-te, învățându-i iertarea pe cei jigniți;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 8

Rătăcitori și străini suntem noi pe pământ și, conform vorbei Apostolului, nici un om nu e vesnic. Dar la cine să apelam, Doamnă, în durerile vieții noastre, dacă nu la Tine, Regină Cerească? Arată-ne calea spre mântuire, Indrumatoarea noastra, și să-L laudam pe Dumnezeu: Aliluia.

Icos 8

Esti mângâietoare pentru toți credincioșii care privesc la sfânta Ta icoană, Doamnă, fiiind acoperirea și protecția celor jigniți, a celor infometati dupa ajutor, a celor goi, a celor bolnavi, dandu-ne vindecări și a toate darurile bune și utile. Pentru aceasta, plângem către Tine:

Bucură-te, frumusețe de nespus;

Bucură-te, bunătatea pentru toti;

Bucură-te, Mama dulce pentru copii;

Bucură-te, ajutor de nadejde;

Bucură-te, Maica orfanilor;

Bucură-te, Speranța celor necredincioși;

Bucură-te, Ascultătoare milostiva;

Bucură-te, atotputernică Octrotitoare;

Bucură-te, împlinirea iubirii lui Dumnezeu;

Bucură-te, împăcara celor invrajbiti;

Bucură-te, Speranță tuturor credincioșilor;

Bucură-te, Zori ce strălucesti în întuneric pentru cei care rătăcesc;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 9

Preacurata Maica Domnului, te rugam fa ca oricine se naște pe pământ să fie luminat de Duhul Sfant și să triumfe in credinta, slăvind mila Ta și să strige impreuna cu glasul Arhanghelului: „Bucură-te, cea plina de Har, Domnul este cu Tine!”. Iar noi ne inchinam Domnului Dumnezeu cu dragoste: Aliluia.

Icos 9

Ritorii cei mult graitori nu te poate lăuda îndeajuns pe Tine, Maica Domnului, pentru faptele bune pe care le versi asupra noastră, păcătoșii și nevrednicii. Dar nu vrem sa fim leneși și nerecunoscători, de aceea te rugam sa accepți această laudă de la noi:

Bucură-te, pântece binecuvântat in care a incaput cel Neincaput;

Bucură-te, Har arzător;

Bucură-te, Zid neburiut;

Bucură-te, portarita care deschizi credincioșilor ușile cerului;

Bucură-te, sursă dătatoare de viață;

Bucură-te, ca ne auzi si ne îndeplinești cererile pentru totdeauna;

Bucură-te, că îndepărtezi mânia lui Dumnezeu de la noi;

Bucură-te, încălzind întreaga lume cu căldura dragostei Tale;

Bucură-te, recompensând credinta cu daruri abundente;

Bucură-te, ca îi ajuți pe credincioși în toate nevoile lor;

Bucură-te, cea ce îi ajuti pe cei care vor să trăiască după porunca lui Dumnezeu;

Bucură-te, învățându-ne rațiunea și înțelepciunea;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 10

Prin mijlocirea Ta maternă către Hristos Mântuitorul nostru mântuiește-ne, Stăpână, de pierderea veșnică, și dă-ne ajutorul Tău, să ajungem la Împărăția Cerurilor și, în bucuria veșnică, să cântăm împreună cu toți sfinții către Dumnezeul iubitor de oameni: Aliluia.

Icos 10

Sfânta ta icoană, Doamnă, este acoperamantul sfant al orașului Novgorod-Seversk și a întreagii lumi; Chiar și așa, ne rugăm către Tine, Preacurată: nu ne părăsi pe noi, orfani și neajutorați, ci trimite harul tău de sus, iar noi strigam din suflet:

Bucură-te, mamă priceputa;

Bucură-te, Mireasă nenuntita;

Bucură-te, cinstita de Heruvimi;

Bucură-te, Preaslavita de Sfinții Serafimi;

Bucură-te, înălțata mai mult decât toate cele pământești;

Bucură-te, plăcuta in rândurile îngerești;

Bucură-te, ca ne în arăți calea catre Rai;

Bucură-te, că nu i-ai lăsat pe cei rămași în urmă;

Bucură-te, Ajutor nevazut al orfanilor;

Bucură-te, mângâierea mamelor îndurerate;

Bucură-te, vindecarea orbirii spirituale;

Bucură-te, , acoperămant și împrejmuire creștinilor rătăcitori;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 11

Nu respinge cântarea și rugăciunea noastră, Preabinecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, ci luminează-ne mintea și ochii inimii și învață-ne sa Ii cântam cu venerație Creatorului și Dumnezeului nostru cântarea: Aliluia.

Icos 11

Luminează întreaga lume creștină cu razele strălucitoare ale minunilor tale, Maica Domnului, și mijloceste pentru poporul ortodox; căzând in fata icoanei Tale, strigăm către Tine:

Bucură-te, Regina Îngerilor;

Bucură-te, Doamna tuturor creaturilor;

Bucură-te, luminând sufletele întunecate;

Bucură-te, denunțând ereticii și schismaticii;

Bucură-te, fulger care lumineaza sufletele cu lumina credinței;

Bucură-te, tunet înfricoșător pentru dușmani;

Bucură-te, stâlp care afirmi evlavia;

Bucură-te, lumină ce lumineaza tot pământul;

Bucură-te, cea ce mijlocești la Dumnezeu;

Bucură-te, mântuind pe toți cei care vin alergând la tine;

Bucură-te, cea ce esti slăvita;

Bucură-te, cea ce nu ne faci de rușine;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 12

Nu ne lua harul Tău de la noi, Maica Domnului Sursa Milostivirii, si prin izbăvirea Ta de necazuri, dureri și nenorociri vom trăi în pace și evlavie, cântând necontenit lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 12

Cântând miracolele și îndurările Tale, O Fecioară atotcântătoare, Te lăudăm cu toții, caci Tu într-adevăr ești Ajutorul nostru, mijlocitoarea noastra, ingrijitoarea si protectoarea familiilor noastre. Iar noi iti aducem mulțumiri pentru toate faptele tale vazute si nevazute si iti strigăm:

Bucură-te, Rugăciunea noastră vigilentă;

Bucură-te, cupa plina de har, atrăgându-ne in bucurie;

Bucură-te, alinarea tuturor întristărilor;

Bucură-te, ajutor si vindecare bolnavilor;

Bucură-te, invingatoarea duhurilor rele;

Bucură-te, mijlocitoarea pentru mântuirea noastra;

Bucură-te, Apărătoarea săracilor;

Bucură-te, ajutând muncitorii;

Bucură-te, învățând abstinența nestăpânită;

Bucură-te, ajutându-i pe cei care se luptă cu trupul;

Bucură-te, afirmația noastră de neclintit;

Bucură-te, Speranța noastră nerușinată;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 13

O, Maică atotcântată, Mântuitoare de la înec, primeste rugăciunea noastră și izbăvește-ne de toate relele, bolile, necazurile și nenorocirile, de invazia străinilor, de razboiul cel dintre noi și de chinurile viitoare, strigând catre Tine: Aliluia. (Acest Condac se spune de 3 ori)

Icos 1

Arhanghelul Gavriil a fost trimis din cer la Tine, Maica Domnului, pentru a vesti o mare bucurie despre nașterea din Tine a Mântuitorului neamului omenesc. Imitându-i salutul, noi, păcătoșii îndrăznim să Iti spunem:

Bucură-te, dăruind lumii bucurie;

Bucură-te, ca ai unit cerul cu pământul;

Bucură-te, bucurie in rândurile cerești;

Bucură-te, aparatoarea celor ce se tem de Dumnezeu;

Bucură-te, exorcizarea demonilor;

Bucură-te, bucurându-te cu toți sfinții;

Bucură-te, ca ii îndemni pe necredincioși la rugaciune;

Bucură-te, încurajare pentru cei descurajați;

Bucură-te, vindecarea celor bolnavi;

Bucură-te, mijlocirea celor jigniți;

Bucură-te, ajutor rapid celor nevoiași;

Bucură-te, caci creștinii ortodocși sunt acoperiti și ocrotiti de Tine;

Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Condacul 1

Voievodesei celei mai inalte, Doamnei noastre Nascatoare de Dumnezeu, ii aducem cântări de recunostinta pentru aparitia miraculoasă a icoanei sale pe râul Desna, prin care suntem salvati de la moartea veșnică și din necazurile rele. Dar tu, o Maica Domnului, cu mila ta nespusă eliberează-ne de toate necazurile și relele, iar noi te numim pe Tine: Bucură-te, Maica Domnului, Mântuitoarea celor care se îneacă și care pier în păcate!

Rugăciune

Mijlocitoarea noastra, Maica Domnului! Tu ești ajutor și mijlocire pentru toți creștinii, cu atât mai mult pentru cei in necazuri. Uită-te acum din înălțimea sfântului Tău locas și asupra noastră închinându-ne Preasfintei Tale icoane cu credință și ne rugăm sa ne dai ajutorul Tău rapid pentru cei care sunt pe mare și suferă de vânturi furtunoase, si de durere grea. Fereste-i pe toți creștinii ortodocși la de apele înecului și răsplătește-i pe cei care se luptă pentru aceasta cu bogatele Tale daruri si milă.

Iată, uitându-ne la chipul Tău, fii milostiva cu noi; îți oferim smeritele noastre rugăciuni si nu am cautat niciun alt ajutor, sau altă mijlocire, sau consolare, decat numai la Tine, O Mamă a tuturor celor care se întristează și sunt loviti. Tu, dupa Dumnezeu, ești Speranța și mijlocitoarea noastra și alergam cu încredere la Tine, pentru noi înșine și unii pentru alții, si Tie ne incredintam viata în vecii vecilor. Amin.

Tropar, Glas 4

Acum noi, păcătoșii și cei smeriți ne rugam cu zel la Maica Domnului și cădem in genunchi la Ea, strigând din adâncul sufletelor noastre cu pocăință: „Doamnă, ajua-ne, fie-ti milă de noi, grăbește-te caci noi sunt pierim in multime de păcate! Ne nu lăsa pe noi rugatorii  tăi să ne intoarcem cu mâinile goale: căci în Tine avem singura speranță!”

Condac, Glas 6

Tu dai protecție creștinilor si mijlocesti pentru noi la Dumnezeu! Nu disprețui glasurile de rugăciune ale noastre, ale păcătoșilor, ci vino repede să ne ajuti, Maica Domnului, strigând cu credință către Tine: „Grăbește-te cu mijlocirea și grăbește-ți rugăciunea, Născătoare de Dumnezeu, protejând mereu pe cei care Te cinstesc! „

Pentru rugăciunile sfinților parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristose Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi! Amin.

Istoria Icoanei Maicii Domnului Mântuitoarea de la Înec (Lenkovskaya)

La opt verste de orașul Novgorod-Seversk din provincia Cernigov se află satul Lenkov, situat la râul Desna. În antichitate, acest sat era oarecum mai aproape de oraș. Acolo era e o biserica si anume Catedrala Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. În timpul invaziei poloneze orasul Lenkov și biserica sa au fost complet devastate. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, întregul sat a fost mutat într-o nouă locație si s-a construit o nouă biserică cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, unde se afla icoana miraculoasă a Maicii Domnului.

Tradiția spune că icoana Maicii Domnului a fost transferată în aceasta biserica de la fosta Biserică a Maicii Domnului. Istoria apariției și slavirii acestei imagini este după cum urmează:

Vizavi de muntele pe care a fost construită mai târziu biserica, pe râul Desna se afla un vârtej foarte periculos. Chiar și înotătorii cu experiență aveau dificultăți mari sa poata înota acolo. Foarte des se întâmpla ca barje uriașe încărcate cu pâine să cadă în acest vârtej și să devină prada prăpastiei, caci circulația rapidă a apei îi purta împreună pe oamenii care cadeau in apa. Și pe acest loc periculos, a fost găsită odată o icoană a Maicii Domnului, care plutea spre malul râului.

Credincioșii, văzând icoana, au luat-o și au pus-o mai întâi pe munte, vizavi de locul ruinat. După ceva timp, Biserica Maicii Domnului a fost construita pe acest loc. De atunci, înotătorii de pe râul Desna se opreau de obicei la satul Lenkov, coborau la țărm și intrau în Biserica Lenkovsky. După o rugăciune fierbinte în fața icoanei Maicii Domnului, treceau raul cu tot cu bagaje mari, caci harul Maicii Domnului se odihnea acolo. S-a observat că de la apariția icoanei Maicii Domnului, nenorocirile cu înotătorii au început să se întâmple rar și, ulterior, să se oprească complet.

Icoana Maicii Domnului, supranumită „Mântuitoarea de la Înec”, este foarte uzata, caci  chipul Copilului Etern este greu de văzut. Credincioșii au împodobit această imagine cu o placa de argint. Toata populația are mare evlavie la icoana Lenkovskaya, atrăgând mulți credincioși care se închina Preasfintei Fecioare, mai ales cei care adesea trebuie să calatoreasca pe apă.

Urma pasului Maicii Domnului din stâncă Protosinghelul Nicodim Măndiță

 

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu stând pe acea stâncă, a rămas imprimată în piatră, urma paşilor sfinţiei sale, în care întotdeauna se află apă curată, cu care se tămăduiesc tot felul de boli.

Un om smerit, pe nume Ioan cel desculţ, din satul Poceaev, a văzut odată pe Maica Precista stând pe o stâncă, iar în apropierea ei se afla şi un pustnic care locuia într-o chilie săpată în acea stâncă.

Acel pustnic a spus lui Ioan desculţul şi copiilor care păşteau oile în acel munte, cum Preasfânta Născătoare de Dumnezeu stând pe acea stâncă, a rămas imprimată în piatră urma paşilor sfinţiei sale, în care întotdeauna se află apă curată, cu care se tămăduiesc tot felul de boli.

Pe această stâncă s-a zidit o Biserică Albă, iar lângă biserică este o mănăstire mare înconjurată peste tot cu ziduri, care mănăstire se cheamă: „Lavra Poceaev”, satul Poceaev.

(Protosinghelul Nicodim Măndiță, Minunile Maicii Domnului, Editura Agapis, 2001, p. 198)

Acatistul Talpa Maicii Domnului (Urma tămăduitoare) de la Lavra Poceaev – prăznuită de Izvorul Tămăduirii 

Pentru cinstirea apariției miraculoase a Urmei (Tălpii) Maicii Domnului în stâncă

Te Slăvim pe Tine, Preasfântă Fecioară, și cinstim minunea de la Poceaev când te-ai arătat într-un stâlp de foc și ai lăsat întipărită în chip sfânt Urma Tălpii Tale pe stânca din care izvorăște neîncetat apa care ne dă tămăduire minunată!

Condacul 1

Împărătesei celei alese, care a binecuvântat muntele Poceaev ca loc de aşezare al rugăciunii, Îi aducem laudă noi, slujitorii ei. Născătoare de Dumnezeu, tu din cele mai vechi timpuri ai slăvit acest loc binecuvântat de Dumnezeu, dându-ne în dar Urma Piciorului tău tămăduitor si Icoana cea făcătoare de minuni. Asa cum ai scăpat mănăstirea ta de năvălirea agarenilor, izbăvește-ne și pe noi de toate necazurile și nenorocirile, ajută-ne să trăim în libertatea lui Dumnezeu, ca prin spijinul tău să primim izbăvirea sufletului, iar noi Te strigăm: Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Icos 1

Îngerii și oamenii sunt uimiți de nespusa Ta îngăduință, Fecioară Preacurată: așa cum Domnul i s-a arătat lui Moise în Sinai, într-un tufiș arzător care nu se mistuia, așa Te-a arătat și Tu, Maică Minunată, pe stânca de la Poceaev într-un stâlp de foc, și plină de bunăvoință ai lăsat Urma piciorului Tău care izvorăște apă vindecătoare iar toți cei care au văzut minunea strigă spre Tine:

Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu curată, ce ne veghezi din înălțimea locașului Tău ceresc;

Bucură-te, Bună Îndrumătoare, ajungând pentru mântuirea noastră până la capătul pământului;

Bucură-te, ca prin înfățișarea Ta purtătoare de lumină pe muntele Poceaev, ai înălțat acest munte deasupra multor munți;

Bucură-te, căci prin Mila Ta sălașul Poceaev a primit faimă în toată lumea;

Bucură-te, lăsându-ne un izvor ce umple neîncetat Urma piciorului Tău cu apă tămăduitoare;

Bucură-te, îndrumătoare Înțeleaptă, care ne înveți să ne închinăm cu evlavie la acest loc, stând în fața Urmei Piciorului Tău Neprihănit;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 2

Văzând slăbiciunea firii și bolile noastre, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, primește-ne sufletele și trupurile dăruite Ție și dă-ne puterea tămăduitoare a Urmei Piciorului Tău de pe stânca de la Poceaev, pentru a vindeca orice boală și orice durere, iar noi Te chemăm împreună cu Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2

Credincioasa contesă Ana, ziditoare a mănăstirii Poceaev, nu a înțeles de la început harul cel mare cu care a fost binecuvântată casa ei când Neofit Mitropolitul Greciei i-a dăruit Icoana Maicii Domnului ca răsplată pentru ospitalitatea ei, icoană adusă de la Constantinopol. Dar tu însăți, Maica Celui Atotputernic, nu ai ezitat să dezvălui multora slava semnelor și minunilor Tale, dându-ne în dar izvorul viu și Icoana Ta, bucurându-ne cu multe binecuvântări, iar noi Te lăudăm:

Bucură-te, Mângâietoarea neamului omenesc;

Bucură-te, cea ce Te îngrijești de viața noastră;

Bucură-te, Călăuză care vezi înainte, conducându-ne către Patria Cerească;

Bucură-te, căci de mulți ani străvechiul oraș Constantinopol a fost binecuvântat cu minunatele Tale icoane;

Bucură-te, căci una dintre acestea, strălucitoare stea, ne-a dat mântuire;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 3

Puterea Înaltului Dumnezeu a lucrat prin Tine, Maica Domnului, redându-i vederea lui Filip orb din naștere care cu inima caldă a vărsat lacrimi înaintea Urmei Piciorului Tău și s-a spălat pe față cu apa făcătoare de minuni ce izvorăște din aceasta. Te rugăm și noi să ne deschizi ochii ca privind cu recunoștință la Urma Piciorului Tău cel minunat să strigăm către Dumnezeu în bucuria inimii noastre: Aliluia!

Icos 3

Credincioasa Ana a păstrat în casă icoana Ta slăvită prin minuni nespuse, Maică milostivă, și cu adevărat cugeta în inima ei, văzându-și nevrednicia, să nu o țină doar pentru ea. Fiind luminată de harul lui Dumnezeu, a chemat monahi, preoți și mulți ortodocși, și cu lumânări și cântări evlavioase a adus acea icoană pe muntele Poceaev, strigând așa:

Bucură-te, Împărăteasa noastră Maica Domnului;

Bucură-te, Stăpâna cea puternică;

Bucură-te, că ai luminat viața noastră cu minuni luminoase;

Bucură-te, cea ce ai strălucit în toată lumea cu razele minunilor harului Tău, pentru mântuirea noastră;

Bucură-te, vas cinstit al minții luminate de Dumnezeu, dându-ne înțelepciune;

Bucură-te, conducându-ne prin căldura ta de Mamă de la iubirea pământească la iubirea cerească a lui Dumnezeu;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 4

Furtuna adusă de necredincioși l-a prigonit pe Sfântul Iov, Starețul din Dubne, Fecioară Maria, și el și-a părăsit locuința ascunzându-se de ispitele lumii pe un deal lângă Poceaev. Căzând înainte ta el și-a pus toată încrederea în tine, Născătoare de Dumnezeu, chemându-te să îl aperi sub Sfânt Acoperământul Tău și fiind mântuit mereu cu ajutorul Tău, Îi cânta lui Dumnezeu Mântuitorul nostru: Aliluia!

Icos 4

S-a auzit peste tot Slava Ta, Preacurată, care te-ai arătat cu armata de îngeri oșteni punând pe fugă agarenii, învățând pe toți să Te cheme:

Bucură-te, Păzitoarea noastră bună în suferințele trupului;

Bucură-te, Păzitoare neîncetată în întristarea sufletului;

Bucură-te, dând ajutor tuturor celor care Ție se închină cu smerenie și se leapădă de binefacerile acestei lumi;

Bucură-te, ca după dorința Ta, cei aleși de Tine sunt vrednici de toate lucrurile bune de sus;

Bucură-te, adăpost și ocrotire credincioșilor;

Bucură-te, dându-ne milostivă și nespusă cunoaștere a harului lui Dumnezeu;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 5

Andrei moștenitorul nelegiuit al averii lui Ana, donată toată Lavrei Poceaev, a trimis o ceată de slujitori să răpească Sfânta ta Icoană, Doamnă, crezând că monahii vor părăsi mănăstirea dacă nu o vor mai avea, necunoscând puterea Dumnezeului celui Viu și a Maicii Domnului care însemnase locul cu Urma Tăplii sale Sfinte: Aliluia!

Icos 5

Necredinciosul Andrei, făcând ospăț, a îmbrăcat-o pe soţia lui în veşminte preoţeşti şi a pus în mâinile ei Sfântul Potir pe care îl răpise tot din Mănăstirea Poceaev, iar eretica aducea hule batjocorind icoana ta, Maica Domnului, dar tu nu ai îngăduit astfel de hule la adresa icoanei tale și de îndată a şi fost cuprinsă de un diavol sălbatic ce o muncea pe ea. Acesta l-a tulburat mult şi pe Andrei însuşi, chinuirea diavolească continuând până când icoana a fost întoarsă mănăstirii.

Bucură-te, cetatea Marelui Împărat din munțili cerești;

Bucură-te, Acoperitoarea întregii lumi cu norii harului și ai iubirii;

Bucură-te, păstrătoarea neclintită a credinței ortodoxe;

Bucurați-vă, înfrângere grabnică și neînduplecată a legiunilor de demoni;

Bucură-te, că biruiești înălțarea minții cu smerenia lui Hristos;

Bucură-te, căci ne ridici mintea peste mrejele lumii, ca să înțelegem tainele lui Dumnezeu;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 6

Minunile tale curg neîncetat, Împărăteasa Cerului și a pământului, atât din Sfânta Icoană cât și din Urma Piciorului tău binecuvântat din care izvorăște apa tămăduitoare, pentru care Îi mulțumim Domnului: Aliluia!  

Icos 6

Strălucirea soarelui este mai puternică pe muntele Poceaev, fiindcă acolo sălășluiește harul tău mult luminos prin minunata Icoană și Urma Tălpii tale, Doamnă, iar noi ne închinăm cu smerită închinăciune și cu rugăciune de mulțumire ne amintim de nenumăratele tale fapte bune:

Bucură-te, luminând cu harul tău peștera preacuvântatului părinte Iov care ți se ruga noaptea;

Bucurați-vă, că ai luminat și mulți orbiți de patima trupului și a sufletului;

Bucură-te, că ai înviat soțul unei femei care ți s-a rugat fierbinte;

Bucură-te, că ai salvat-o pe tânăra care căzuse în fântâna adâncă de la Lavra Poceaev prinzându-se de frânghia pe care i-ai întins-o;

Bucură-te, că i-ai arătat unui evreu o lumină mai mare decât soarele din icoana Ta;

Bucură-te, că văzând lumina harului el și-a convertit necredința în credința lui Hristos;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 7

Mult milostivul boier Teodor cu soția lui Eva au prins mare dragoste de Lavra Poceaev și precum Solomon odinioară, mânați de iubirea de tine, Maica Domnului, și de Iisus Hristos Fiul Tău au împodobit cu mare slavă mănăstirea și biserica, laudându-L pe Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7

Minunat a fost ajutorul tău în timpul bătăliei, Preacurată Fecioară, căci în timpul războiului de la Zbarazh ai apărut în vârful muntelui Poceaev scăpând mănăstirea de invazia și asediul agarenilor. Acoperind norii cerului, te-ai arătat împreună cu Sfântul Iov făcătorul de minuni și i-ați alungat pe vrăjmașii lui Dumnezeu, învățându-i pe toți cei care își amintesc cu recunoștință să strige așa:

Bucură-te, Apărătoarea poporului ortodox;

Bucură-te, fulger tunător, lovindu-i pentru totdeauna pe vrăjmașii credinței creștine cu săgeți nevăzute;

Bucură-te, că săgețile agarienilor îndreptate spre tine s-au întors asupra lor;

Bucură-te, ca mulți dintre ei s-au botezat în credința creștină, trăind ca monahi în ascultare până la sfârșitul vieții lor;

Bucură-te, cea neprihănită, că ne izbăvești mereu de ispite;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 8

Înfricoșătoare trăire au avut cei de față, Preasfântă Maică, când te-au văzut în văzduh cu Îngerii cerului care purtau săbii pentru apărarea poporului ortodox. De aceea, prin înfățișarea Ta ai alungat toată răutatea, iar noi Îi cântăm lui Dumnezeu despre tine: Aliluia!

Icosul 8

Suntem cuprinși de frică și de speranță, Maica Atotputernică, la fel ca Starețul Iosif de Poceaev și alți călugări de la Lavra Poceaev și oameni de mir, că mereu ai apărat mănăstirea nu doar de tătari, dar și de toate ispitele vremurilor grele. Strigăm către tine într-un singur glas al inimii, Născătoare de Dumnezeu: ajută-ne, mântuiește-ne de tot răul și de toate uneltirile vrăjmașilor noștri văzuți și nevăzuți și te slăvim:

Bucură-te, atotputernică mijlocitoare a patriei noastre;

Bucură-te, că prin tine rugăciunile noastre sunt de neînvins;

Bucură-te, Păzitoare în ispitele credinței de la vrăjmașii ortodoxiei;

Bucură-te, prietena de nădejde împotriva tuturor puterilor din afara noastră;

Bucură-te, ajutând mereu creștinii ortodocși în toate faptele și căile lor;

Bucură-te, că ne sprijini să rezistăm ispitelor mari;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 9

Puterea ta este greu de cuprins cu mintea, Maica Domnului, și credincioșii îți aduc cântece și slujbe bisericești, se roagă ție mai ales la sărbătoarea Adormirii Tale, Preafericită, ca să îi scoți din lanțurile robiei și cu buzele recunoscătoare te laudă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9

Ritorii mult grăitori nu pot înțelege cum viețuiești atât de vie la Lavra Poceaev, prin Icoana cea sfântă și Urma Tălpii tale celei minunate. Dar noi credem si mărturisim că de la răsăritul soarelui până la apus numele tău slăvit este scris în Cer și pe pământ, și te chemăm:

Bucură-te, zorii luminii tainice a lui Dumnezeu;

Bucură-te, lumânare ce arzi cu flacăra dumnezeiască a Ortodoxiei și împrăștii căldura minunilor Tale;

Bucură-te, Stăpâna de la Poceaev, care ai întors în mod miraculos inima nobilului conte spre Dumnezeu;

Bucură-te, că acesta ți-a construit bisercă nouă la Poceaev;

Bucură-te, ajutându-i grabnic pe cei ce Te cheamă din sfinții Tăi munți;

Bucură-te, ca harul sfintei Tale icoane este tămăduitor în lumea întreagă;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 10

Ca să-i mântuieşti pe cei ce se încred în Tine i-ai scăpat de jugul necredincioșilor, Născătoare de Dumnezeu, când cu milă ai întors Icoana cea făcătoare de minuni la Lavra Poceaev. Urma Tălpii tale a rămas însă întipărită în stâncă de demult, împlinind promisiunea lui Dumnezeu de a fi cu oamenii până la sfârșitul veacurilor, iar noi ne bucurăm: Aliluia!

Icos 10

Mărturisim că ești cu adevărat zidul și mijlocirea noastră, Fecioară Mamă, ocrotindu-ne de aproape în toate nevoile și împrejurările. De nu te-ai fi arătat, Doamnă, rugându-te pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit de atâtea necazuri? Cine ne-ar fi ținut slobozi în sânul sfintelor biserici ortodoxe? Nu ascundem faptele Tale bune, ci slăvind cu mulțumire mila Ta, strigăm către Tine din plinătatea inimii:

Bucură-te, că mulți s-au uns cu apa ce izvorăște din Talpa ta și s-au vindecat;

Bucură-te, că l-ai vindecat pe un tânăr de crustele otrăvitoare de pe trup;

Bucură-te, că l-ai readus la viață pe pruncul care murise, adus în fața icoanei tale de părinții îndurerați dar mult credincoși;

Bucură-te, că pe doctorul necredincios care a îndrăznit te hulească în fața icoana Ta făcătoare de minuni l-ai pedepsit cu o groaznică nebunie;

Bucură-te, că l-ai liniștit pe șoferul nobilului ucis pe nedrept;

Bucură-te, mântuind orașul Kiev de ciumă;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 11

Pe tine te cântă toate semințiile pământești și cerești, Împărăteasa Noastră, pentru toate faptele bune, semnele și minunile nenumărate pe care le dăruiești celor care se închină Icoanei și Urmei Talpei Tale. La fel și noi Îți aducem, Preasfântă Maică, un sincer omagiu de laudă și compasiune, iar în bucuria inimii înaintea Chipului Tău neprihănit Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11

Te vedem ca o lumânarea dătătoare de lumină, Preacurată Fecioară, strălucind de nedescris cu razele harului Dumnezeiesc. Sărutăm Urma Tălpii tale care a păstrat în stâncă urma Milei dumnezeiești, și te rugăm să ne scoți din întunericul păcatelor noastre, luminându-ne pe calea strălucitoare a virtuții și a mântuirii iar noi te slăvim:

Bucură-te, și împreună cu Sfântul Mucenic Ștefan și Cuviosul Avraam mântuiește-ne din forfota acestei lumi răzvrătite;

Bucură-te, împreună cu Ilie Proorocul, cel plin de râvnă pentru Dumnezeu, aprinzând în noi focul râvnei pentru credință;

Bucură-te, împreună cu Sfântul Mucenic Mina, biruind patimile trupului;  

Bucură-te, lauda Marii Mucenice Ecaterina, mângâierea noastră în toate durerile;

Bucură-te, slava Sfintei Mucenice Irina și a Sfintei Cuvioase Paracheva, nădejdea credincioșilor în necazuri și întristare;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 12

Prin harul pe care ți l-a dat Fiul täu și Dumnezeul nostru, faci minuni pe sfântul munte Poceaev, Preacurată. Nu ne părăsi, Doamnă, pe noii robii Tăi nici în vreumrile aceasta, ci ca în vremurile străvechi dă vederea orbilor, pricepere la cei săraci cu duhul, mângâiere la cei ce plâng, fii mijlocitoare pentru cei răniți sufletește, alungă mânia duhurilor rele; salvează-ne de incendii, de potop de ape, de tâlharii văzuți și nevăzuți, de ucigașii sufletelor și trupurilor noastre, ca avându-te rugătoare la Dumnezeu să se facă lumină în întunericul ce ne înconjoară și să te lăudăm: Aliluia!

Icos 12

Cântând mila și minunile Tale pentru mântuirea noastră, Născătoare de Dumnezeu, ne închinăm Urmei Tălpii tale tămăduitoare care izvorăște apă sfințită și Icoanei Tale făcătoare de minuni, și ne rugăm la bunătatea Ta: ajută-ne ca în această viață și la sfârșitul ei să primim milostivirea lui Dumnezeu, ca El să ne fie mângâiere, uşurare şi mântuire, și Îţi mulţumim că mijlocești pentru mântuirea noastră în vecii vecilor:

Bucură-te, că rugăciunile Tale mântuiesc neamul omenesc;

Bucură-te, mijlocind pentru tot universul cu harul din Icoana Ta;

Bucură-te, că toți cei care au nevoie de vindecare primesc, hrănindu-se cu apa sfântă ce izvorăște din Talpa ta;

Bucură-te, aranjând în bine viața noastră, cu rugăciunile iubitului Tău Iov;

Bucură-te, că ne dai sfârșit pașnic al vieții noastre;

Bucură-te, că ne salvezi din chinurile iadului, curățând văzduhul de demoni în drumul sufletului spre Împărăția Fiului Tău veșnic;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 13

O, Mamă Atot-Cântătoare, Împărăteasa Cerului și a pământului! Privește cu ochiul Tău milostiv asupra noastră care ne plecăm înaintea sfintei Tale Icoane și a Urmei Tălpii tale celei binecuvântate și prin rugăciunile Tale de Mamă izbăvește-ne de toate necazurile, durerile și ispitele, să trăim fără păcat, cu pace și cu evlavie în acest veac și cel viitor să primim toate binecuvântările cereşti şi veşnice de la Domnul, Mântuitorul şi Judecătorul nostru, cântând Celui ce Te slăveşte în vecii vecilor: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icos 1

Îngerii și oamenii sunt uimiți de nespusa Ta îngăduință, Fecioară Preacurată: așa cum Domnul i s-a arătat lui Moise în Sinai, într-un tufiș arzător care nu se mistuia, așa Te-a arătat și Tu, Maică Minunată, pe stânca de la Poceaev într-un stâlp de foc, și plină de bunăvoință ai lăsat Urma piciorului Tău care izvorăște apă vindecătoare iar toți cei care au văzut minunea strigă spre Tine:

Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu curată, ce ne veghezi din înălțimea locașului Tău ceresc;

Bucură-te, Bună Îndrumătoare, ajungând pentru mântuirea noastră până la capătul pământului;

Bucură-te, ca prin înfățișarea Ta purtătoare de lumină pe muntele Poceaev, ai înălțat acest munte deasupra multor munți;

Bucură-te, căci prin Mila Ta sălașul Poceaev a primit faimă în toată lumea;

Bucură-te, lăsându-ne un izvor ce umple neîncetat Urma piciorului Tău cu apă tămăduitoare;

Bucură-te, îndrumătoare Înțeleaptă, care ne înveți să ne închinăm cu evlavie la acest loc, stând în fața Urmei Piciorului Tău Neprihănit;

Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Condacul 1

Împărătesei celei alese, care a binecuvântat muntele Poceaev ca loc de aşezare al rugăciunii, Îi aducem laudă noi, slujitorii ei. Născătoare de Dumnezeu, tu din cele mai vechi timpuri ai slăvit acest loc binecuvântat de Dumnezeu, dându-ne în dar Urma Piciorului tău tămăduitor si Icoana cea făcătoare de minuni. Asa cum ai scăpat mănăstirea ta de năvălirea agarenilor, izbăvește-ne și pe noi de toate necazurile și nenorocirile, ajută-ne să trăim în libertatea lui Dumnezeu, ca prin spijinul tău să primim izbăvirea sufletului, iar noi Te strigăm: Bucură-te, Maica Domnului de la Poceaev, lăsând Urma binecuvântării Tale în inimile noastre!

Prima rugăciune:

Preasfântă Fecioară, Doamnă Născătoare de Dumnezeu, Îți mulțumim din adâncul inimii că ne-ai îngăduit să ne rugăm ție.  Ne minunăm, Preacurată, de acest izvor tămăduitor al harului Tău, pe care cu multe veacuri în urmă l-ai descoperit lăsându-ți Urma sfântului tău picior în stâncă, și înclinându-ne cu evlavie sufletele și trupurile te rugăm să ne speli cu apa ta tămăduitoare de orice necurăție a trupului și a sufletului, stinge toate patimile inimii noastre cu râurile Tale pline de har, vindecă cu picături din izvorul Tău toate bolile trupești, să fim vindecați și salvați prin tine, Izvorul bucuriei neîncetate.

Bucură-te, cea plină de nespusă bunătate! Bucură-te, înecând dorințele necurate! Bucură-te, spălând necurăția glasului! Bucură-te, șuvoi de lumină ce dai sănătate credincioșilor prin potirul harurilor tale tămăduitoare! Bucură-te, rouă a cerului ce îi adăpi pe cei însetați de înțelepciunea adevăratei cunoașteri!  Bucură-te, lauda Poceaevului, mântuiește-ne pe noi cei care ne rugăm Ție, nădejdea și mângâierea noastră! Amin.

A doua rugăciune:

O, Doamnă Atotmilostivă, Împărăteasă și Stăpână, aleasă din toate neamurile și iubită de toate cetele cerești și pământești! Miluiește-i pe oamenii care vin înaintea sfintei Tale Icoane și a Urmei piciorului tău și care se roagă cu sârguință Ție. Mijlocește la Fiul Tău și Dumnezeul nostru, să nu plece nimeni rușinat de la tine, să primească mântuirea sufletului și sănătatea trupului, acoperă-ne cu Sfântul tău Acoperământ și privește-ne cu milă.

Mare ne este credința în Sfânta ta Icoană și în Urma Tălpii tale tămăduitoare, și te rugăm să ne aperi de năvălirile vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, ca mântuiți să slăvim Numele Sfânt al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. 

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!