miercuri, 27 aprilie 2022

 Despre nerecunoștință


Femeia anunță din bucătărie, așa cum făcea de obicei:

– E gata masa!

Soțul, care citea ziarul, și cei doi băieți, care se uitau la televizor și ascultau muzică, se așezară cu mult zgomot la masă și înfășcară cu nerăbdare farfuriile.

Femeia intră. Dar, în locul obișnuitelor platouri care miroseau bine, așeză la mijlocul mesei un mănuchi de fân.

– Dar… ce e ăsta? Întrebară cei trei bărbați. Ce-ți veni?

Femeia se uită la ei și le răspunse cu un chip de înger:

– Ei bine, nu mi-am închipuit că aveați să băgați de seamă…

Vă gătesc de douăzeci de ani și, în tot acest răstimp, nu am auzit din partea voastră vreun cuvânt care să mă facă să înțeleg că mâncați altceva decât fân.


Fiecare avem o putere uriașă, și anume aceea de a-i face fericiți ori nefericiți pe cei de lângă noi.

În genere, ajunge pentru aceasta fie și un, , mulțumesc” rostit sau din priviri."


Legenda Rozmarinului!

 Legenda Rozmarinului!

Parfumata plantă de rozmarin , folosită cu sârg de gospodinele avand ambiția de a adăuga un plus de savoare mâncării, este încărcată de un simbolism aparte , asociat mai ales cu Fecioara Maria.

Numit și "iarba aducerii aminte" , rozmarinul provine din zona mediteraneana , din țări precum Portugalia și Spania.

La origine , numele acestei plante se trage din latinescul "ros" , însemnând "rouă" și "marinus" , adica "mare" , de unde denumirea de "roua mării".

La începuturile creștinismului , rozmarinul a fost numit "Roza / trandafirul Mariei", în onoarea Maicii Domnului.


Potrivit legendei , floarea rozmarinului , inițial albă, și-a împrumutat culoarea de la mantia albastră a Fecioarei Maria.


Se spune că , în timpul fugii în Egipt a lui Iosif, a copilului Iisus și a Fecioarei Maria, aceasta din urmă și-a așezat mantia peste un tufiș de flori albe de rozmarin , iar acestea au devenit , ca prin minune , albastre.


Într-o altă legendă, se istorisește că Maica Domnului a spălat într-un râu hainele lui Iisus și le-a pus apoi la uscat pe o tufă de rozmarin.Drept recompensă a serviciului făcut astfel lui Iisus , florile tufișului au fost dăruite cu culoarea albastră.


O poveste populară relatează că, în fuga către Egipt a Sfintei Familii, ramurile tuturor plantelor trosneau și pocneau sub apăsarea picioarelor, excepție făcând doar rozmarinul , ale cărui crengi nu tulburau deloc liniștea, nepunându-i astfel în pericol pe fugari.Din această cauză, se spune , rozmarinul nu crește mai înalt decât statura avută în acea perioadă de catre Iisus și nu vietuiește mai mult de 33 de ani, asemeni lui Hristos.


Un mit din antichitate povestește despre o frumoasă fată din Sicilia transformată într-un rozmarin.În vremea acestei metamorfoze , Sicilia era sub stăpânirea lui Circe, care făcea vulcanii să erupă și aducea plantele către ofilire și moarte.Mai mult decât atât, vrăjitoarea i-a fermecat pe oameni astfel încât aceștia să se arunce și să se înece în mare.Fata cu ochi albaștri preschimbată în rozmarin a stat de veghe însă lângă țărmuri, redându-le oamenilor luciditatea și amintindu-le de puterea niciodată secatuită a binelui în lume.


O altă legendă spune ca la miezul nopții plantele de rozmarin înfloresc brusc, în Ajunul Crăciunului, celebrând astfel nașterea lui Iisus.Trebuie menționat că în vechime, în occident , rozmarinul era una din plantele tradiționale ale Crăciunului, cu acest prilej el fiind așternut pe podelele caselor.Oamenii călcau peste frunzele de rozmarin, împrăștiindu-i parfumul în toată locuința.


Legenda "apei ungurești" (un remediu celebru, care datează din Evul Mediu) are drept subiect o prințesă ale cărei farmece s-au stins înainte de vreme dar care, într-o bună zi, a primit în dar câteva crenguțe de rozmarin, folosite apoi la crearea unei loțiuni ce i-a îndepărtat povara anilor ca prin farmec și a aureolat-o cu o frumusețe nemaivăzută ce i-a câștigat drept soț un rege.

Rozmarinul a fost simbolul amintirii , dragostei și morții încă din vremea Greciei și Romei antice , când era folosit ca ornament la înmormântări și nunți, având semnificația unei afecțiuni nepieritoare.


Învățăceii greci purtau rozmarin în păr pentru a fi ajutați în timpul examenelor.La nunțile romane, această plantă garanta amintirea juramintelor de căsătorie, era purtată într-o cunună de către mireasă și era dăruită oaspeților sub forma unor coronițe împletite cu panglici.

Un bărbat incapabil să simta parfumul acestei plante se zicea că nu are puterea de a dărui iubire autentică unei femei.

Iartă-mă, Doamne:🙏

„Iartă-mă, Doamne:🙏
- pentru tot ce puteam să văd și nu am văzut!
- pentru tot ce puteam să aud și nu am auzit!
- pentru tot ce puteam să simt și nu am simțit!
- pentru tot ce aș fi putut să înțeleg și nu am înțeles!
- pentru tot ce puteam să conștientizez și nu am conștientizat!
- pentru iertarea pe care aș fi putut să o dau și nu am dat-o!
- pentru bucuria pe care aș fi putut să o trăiesc și nu am trăit-o!
- pentru Lumina pe care aș fi putut să o primesc și nu am primit-o!
- pentru viața pe care aș fi putut să o ocrotesc și nu am ocrotit-o!
- pentru visele pe care mi le-aș fi putut împlini și nu le-am împlinit!
- pentru necunoscutul în care aș fi putut să pășesc și din teamă, nu am îndrăznit să pășesc!
- pentru iubirea pe care aș fi putut să o exprim și nu am exprimat-o!
- pentru tot ce puteam să creez bun și frumos și nu am creat pentru gloria Ta, Doamne, și a Împărăției Tale Divine!
Pentru tot ce știu și nu știu că am greșit, pe Tine, Doamne, care ești Mila
și Iubirea infinită, Te rog, iartă-mă și mă îmbracă cu nesfârșita Ta Iubire și Lumină!
Îți mulțumesc, Doamne:
- pentru toată frumusețea pe care am văzut-o izvorând din Tine!
- pentru muzica tăcută a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvăluit-o auzului!
- pentru tot ce am simțit bun și minunat în viața mea!
- pentru tot ce prin harul Tău am înțeles!
- pentru lumina pe care am sorbit-o în adâncul meu!
- pentru iertarea pe care dăruind-o, am dobândit pace!
- pentru bucuria fiecărei clipe trăite în Tine, Doamne!
- pentru toate cadourile spirituale care mi-au îmbogățit ființa!
- pentru viața mea, care e a Ta, o mică parte a simfoniei existenței!
- pentru visele care au prins formă prin armonia iubirii Tale pentru mine!
- pentru necunoscutul în care am pășit plin de curaj, regăsindu-Te!
- pentru iubirea copleșitoare cu care mă dezmierzi clipă de clipă!
- pentru tot ce am creat prin Tine bun și frumos, aducând cu umilință laudă Împărăției Tale divine!
Dumnezeu, Tatăl nostru, plimbându-se prin casa mea îmi va lua toate grijile și va vindeca toate bolile mele și ale familiei mele în Numele lui Iisus, Amin!“
Preot Ilarion Argatu (1913 – 1999)


 

🌸Legenda păpădiei🌸

🌸"Dumnezeu a trimis un înger să întrebe florile cum vor să arate. Fiecare dintre ele au vrut să fie frumoase, unele roşii sau albe cu flori mari, sau plăpânde ca un vis de vară, albastre ca seninul cerului, numai păpădie nu ştia cum vrea să arate, aşa că îngerul i-a mai lăsat o zi să se gândească. Rugându-se, si-a înălțat ochii spre cer si a văzut soarele si s-a hotărât că vrea să fie ca el ,galbenă si frumoasă. Apoi văzu luna si se răzgândi. Ar fi vrut să fie ca ea ,albă, rotundă si diafană. Apoi văzu stelele, si-i plăcută nespus de mult . Când veni îngerul nu ştia ce să-i spună, să fie ca soarele ,luna sau stelele. Nu era hotărâtă. Aşa că Dumnezeu i-a îndeplinit toate dorințele. De aceea la început este galbenă ca soarele, apoi albă si dacă sufli peste ea se împrăștie precum stelele."

luni, 25 aprilie 2022

Ține post:

 


Ține post:
"Ține post de la a-i judeca pe ceilalți
Ține post de la cuvinte care rănesc
Ține post de la a fi nemulțumit
Ține post de la a te enerva
Ține post de la bârfă
Tine post de la minciună
Ține post de la patimile tale
Ține post de la a-ți acorda atâta importanță
Ține post de la a te îngrijora pentru orice fleac
Ține post de la a te descuraja
Ține post de la tot ce te desparte de Dumnezeu!
Însă:
Nu ține post de la rugăciune
Nu ține post de la a face fapte bune
Nu ține post de la a face milostenie
Nu ține post de la a participa la Sfintele slujbe
Nu ține post de la iertare
Nu ține post de la răbdare
Nu ține post de la nădejdie
Nu ține post de la a înțelege pe celălalt
Nu ține post de la tot ce te apropie de Dumnezeu!"

 

“Bunico, cum faci față durerii? ”
“Cu mâinile tale, dragă. Dacă o faci cu mintea în loc să alini durerea, se întărește și mai tare. ”
“Cu mâinile, bunico? ”
"Da, mâinile noastre sunt antenele sufletului nostru. Dacă le muți; tricotat, gătit, pictat, jucându-le sau scufundându-le în pământ, trimiți semne de îngrijire în partea cea mai adâncă a ta și sufletul ți se luminează pentru că ești atent la el. Atunci semnele durerii nu vor mai fi necesare. ”
“Mâinile sunt chiar atât de importante? ”
“Da, fiica mea. Gândește-te la bebeluși: ei încep să cunoască lumea prin atingerea mâinilor lor. Dacă te uiți la mâinile bătrânilor, ei îți spun mai multe despre viața lor decât despre orice parte a corpului. Tot ce se face manual se spune ca se face cu inima. Pentru că chiar așa este: mâinile și inima sunt conectate. Maseurii știu bine: atunci când ating pe cineva cu mâinile lor, creează o conexiune profundă. Tocmai din această legătură vine vindecarea. Gândește-te la îndrăgostiți: când își ating mâinile, fac dragoste într-un mod mai sublim. ”
“Mâinile mele, bunico... de când nu le-am mai folosit așa! ”
“Mută-le, iubirea mea. Începe să creezi cu ei și totul în tine va începe să se miște. Durerea nu va trece. Si in schimb ce faci cu ele va deveni cea mai frumoasa capodopera si nu va mai durea. Pentru că ai reușit să-i transformi esența.

Un copil de 5 ani m-a întrebat: "Părinte, ce e aia credință?"

 Un copil de 5 ani m-a întrebat: "Părinte, ce e aia credință?"
I-am răspuns: Ții minte când erai mic și stăteai mereu lângă mama? Credința e să fii mereu de mână cu Dumnezeu. Dacă nu te rogi, nu vei simți niciodată cu adevărat durerea altora, și nici pustia neiubirii care se înstăpânește peste univers.

 Dacă Îl avem pe Hristos Dumnezeu în noi prin Sfânta Împărtășanie și Îl păstrăm prin iubire, nimic din univers nu ne poate ucide sufletul!

CEA MAI FRUMOASĂ RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI


O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, Împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul, dacă tu, Stăpână, nu-L vei milostivi asupra noastră. Ție toate sunt cu putință de la Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.
Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstorilor noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; soților, dragoste și înțelegere; fiilor, ascultare; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății.
Așa, Doamnă Preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.



duminică, 24 aprilie 2022

Indulcitorul Green Sugar a primit o certificare internationala importanta

 Green Sugar este un indulcitor 100% natural, cu 0 calorii si 0 indice glicemic. Este produs in Romania, de catre Laboratoarele Remedia, fiind marca inregistrata la nivelul Uniunii Europene. De curand, Green Sugar a primit Certificarea Toothfriendly, in urma unor teste de laborator efectuate la Universitatea din Zurich, Elvetia. Aceasta certificare reprezinta un indicator international pentru produsele sigure pentru dinti.

Indulcitorul Green Sugar este un amestec din extract de inalta puritate din frunze de Stevia Rebaudiana si Eritritol. Astfel, toate produsele Green Sugar sunt garantat naturale, provenind din surse naturale de calitate, atent analizate fizico-chimic si microbiologic. Green Sugar Cooking este prezentat sub forma de pulbere, in diferite gramaje si ambalaje. Exista si sub forma de pudra, simpla sau cu diferite arome - Vanilie Bourbon, rom, scortisoara. De asemenea, exista si in variantele Green Sugar Gold si Green Sugar Premium, precum si Green Sugar Gelifiant cu pectina din citrice. Green Sugar stick-uri este ideal pentru cei mai comozi sau pentru restaurante si cafenele.

Exista si Green Sugar lichid, simplu si cu aroma de Vanilie Bourbon sau caramel, si Green Sugar comprimate, prezentat sub forma unui dispenser. Oferta include si praf de ciocolata cu Green Sugar - ciocolata alba cu aroma de caramel, ciocolata calda cu aroma de menta, scortisoara sau mirodenii. De asemenea, Laboratoarele Remedia va ofera si mixuri Keto cu Green Sugar pentru briose, gofre, brownies (cu sau fara gluten) sau cake cu cacao. Sunt retete simple, fara coloranti sau conservanti, bogate in fibre, cu continut redus de carbohidrati, care pot fi preparate cu usurinta acasa.
De altfel, toate extractele din plante utilizate de Laboratoarele Remedia sunt standardizate conform farmacopeelor internationale, iar spatiul de lucru, precum si procedurile implementate respecta normele de bune practici de fabricatie (conforme GMP). Echipa din cadrul companiei include farmacisti, biologi si chimisti, fito- si aromaterapeuti care au o vasta experienta in domeniu, iar furnizorii Laboratoarelor Remedia sunt firme de renume din Italia, Elvetia, Norvegia, Spania si Statele Unite ale Americii.
Gasiti produsele Green Sugar, precum si celelalte produse ale Laboratoarelor Remedia pe website-ul companiei, laboratoareleremedia.ro.


https://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/alimentatie-sanatoasa/10303-indulcitorul-green-sugar-a-primit-o-certificare-internationala-importanta?fbclid=IwAR1lRjLVsI59UrssI10k6jAP30Hf-xjWHZS6lUAz2tYGaCpo-Swr5azHb5w

Venim in sprijinul celor care aleg sa isi promoveze articolele si afacerea pe Facebook cu o lista de grupuri care va ofera acces la potentiali clienti de interes.

 

Venim in sprijinul celor care aleg sa isi promoveze articolele si afacerea pe Facebook cu o lista de grupuri care va ofera acces la potentiali clienti de interes.
Mai jos aveti lista completa:

Îndemnul Sfânt:" Veniți de luați Lumină!"

Este invitația Cerului pentru ca fiecare să-și aprindă Candela Sufletului, să renască sub razele speranței Învierii Celui care ne-a adus Legea Iubirii și a Iertării!
A făcut miracole indemnandu-ne să credem că oricine crede în Tatăl, poate înfăptui miracolul!
A vindecat boli grave, arătând că îndepărtând răul, ne putem vindeca ușor!
A dat dovada smereniei, arătând că toți suntem egali în fața Tatălui Ceresc!
A oferit Iertarea tâlharului de pe cruce în schimbul credintei și pocăinței acestuia, dorind să înțelegem că Iertarea face parte din misiunea fiecăruia!
Păstrează aprinsă Candela Sufletului și urmează
" Calea, Adevarul si Viața veșnică ".
Hristos ne-a Înviat!


 

HRISTOS ESTE VIU!
Hristos nu învie de Paște.
El este viu dintotdeauna și se află în fiecare ființă, în fiecare piatră, în fiecare respirație a Universului.
El nu moare și reînvie în fiecare an doar pentru ca oamenii să aibă motive să sărbătorească prin mâncare multă, băutură multă, și să preamărească iepurașul.
Binețe, Om înțelept!

sâmbătă, 23 aprilie 2022

Oamenii...

 "Cum recunosti Oamenii fericiti:

1. Oamenii fericiti nu barfesc

Singurii oameni care nu barfesc sunt aceia care in adancul lor simt ca viata lor este destul de implinita. Daca esti fericit si implinit cu viata ta, de ce ti-ar mai pasa ce se intampla in viata altcuiva? Nu e nevoie sa ne ocupam vietile cu un astfel de comportament, caci acesta nu face decat sa ne portretizeze intr-un mod patetic, ne face sa parem gelosi.


2. Oamenii fericiti nu isi bat capul cu problemele altora

Oamenii care nu reusesc sa isi vada de treburile lor, se simt, cel mai probabil, "mizerabil". Cauta greselile altora doar ca sa se simta intr-un fel, mai bine. Acesti oameni nu prea stiu sa isi pigmenteze viata cu activitati interesante si atunci isi consuma timpul "preocupandu-se" de cele care li se intampla celorlalti.


3. Oamenii fericiti nu gandesc negativ

Exista oameni care, simtindu-se mereu neimpliniti, se plang mereu de orice, iar de cealalta parte ii avem pe oamenii fericiti care vad mereu, mai degraba jumatatea plina a paharului si cauta in mod constant lucruri din ce in ce mai interesante in viata lor. Sa gandesti pozitiv este o conditie esentiala in economia unei vieti fericite. Concentreaza-te pe aspectele pozitive din viata ta si nu asupra celor negative!


4. Oamenii fericiti nu sunt invidiosi

Pentru ca un om fericit nu are absolut niciun motiv sa fie invidios pe alti oameni. Ei recunosc aspectele pozitive din viata lor, care nu trebuie sa fie identice cu ale celorlalti si le pretuiesc. Ei nu se compara cu ceilalti, pentru ca sunt multumiti cu propriul drum in viata, cu ceea ce au. In loc sa se poarte cu invidie, ei se bucura sincer pentru succesul celor din jur si celebreaza reusitele alaturi de ei.


5. Oamenii fericiti nu au nevoie de confirmarile altora

Oamenii fericiti nu isi doresc cu ardoare aprecierea si confirmarile celorlalti. Ei isi recunosc propria valoare, au un auto-respect bine definit, valori bine fundamentate si nu traiesc in functie de asteptarile celorlalti. Ei stiu ca trebuie sa faca lucruri pentru ei insisi, lucruri care sa ii ajute sa evolueze in viata iar, faptul ca nu sunt preocupati de parerile celorlalti ii ajuta sa isi traseze un drum al evolutiei personale.


6. Oamenii fericiti nu cauta razbunare

Asta o fac pentru ca nu ar trebui sa existe niciun motiv pentru care ne-am dori sa ne razbunam pe o alta persoana. E mai bine sa lasam lucrurile asa cum sunt, in voia legilor universale, iar noi sa ne continuam viata, fara a ne lasa coplesiti de ganduri negative si dorinta de razbunare. Singura metoda prin care poti sa te desprinzi de dorinta de razbunare este a renunta si a accepta o persoana sau o situatie, exact asa cum este.


7. Oamenii fericiti nu au resentimente

Oamenii fericiti nu au resentimente. Daca te tot gandesti la ceva care te-a marcat intr-un fel, nu faci decat sa iti amplifici suferinta interioara, iar oamenii pozitivi stiu acest lucru si in consecinta prefera sa nu se mai gandeasca la ceea ce le-ar putea face rau. Invata sa renunti! Sentimentul de a renunta la furie este unul cu adevarat eliberator.


8. Oamenii fericiti nu tin neaparat sa aiba ei dreptate

Foarte multi oameni au tendinta de a tine cu dintii de convingerile lor, pentru ca nu isi doresc decat sa aiba doar ei dreptate. Multi nu renunta la ceea ce cred nici macar atunci cand le sunt prezentate argumente solide, astfel incat in fata unor astfel de oameni este mai bine sa nu deschizi subiecte asupra carora stii ca nu vor deloc sa reflecteze, pentru ca discutiile cu ei nu sunt decat o risipa de energie. A nu accepta si alte perspective tradeaza un ego puternic, infatuare. Este mai bine sa ne mentinem opiniile cu mult calm stiind sa ascultam argumentele celorlalti. In final, ambele parti pot fi de acord ca pot fi de acord.


9. Oamenii fericiti nu au asteptari

Una dintre cele mai mari provocari ale vietii este aceea de a-i accepta pe oameni exact asa cum sunt. Odata ce inveti ca asteptarile pe care le ai tu nu ii vor schimba pe ceilalti, viata ta va fi din ce in ce mai buna. Problemele apar atunci cand asteptarile nu se materializeaza. Asteptarile nerealiste duc de cele mai multe ori catre mari dezamgiri in legatura cu ceilalti. A nu avea asteptari te ajuta sa traiesti liber, fara presiunea imensa a preconceptiilor despre ce ar trebui sa fie o situatie, sau cum ar trebui sa fie ceilalti.


10. Oamenii fericiti nu evita problemele pe care le au

Atunci cand se ivesc probleme, cum este de altfel şi normal in viata fiecaruia, unii oameni au tendinta de "a le ascunde sub pres", in loc sa gaseasca metode pentru a le solutiona. A ignora problemele inseamna sa te ingropi si mai tare in sentimente de anxietate si stres.


11. Oamenii fericiti cauta fericirea in adancul lor si nu in exterior

Astfel, pentru acesti oameni, fericirea nu depinde de felul cum arata, de masina pe care o detin, sau geanta de firma pe care si-au achizitionat-o. Pentru acesti oameni, fericirea este in interior. Avem puterea de a da noi o conotatie lumii inconjuratoare, ceea ce este crucial pentru a ramane pozitivi. Cauta in interiorul tau pentru a gasi fericirea. Ea nu depinde de nimeni altcineva, nici de partener/a, de nimeni, nici macar de posesiunile materiale, ea depinde doar de tine. Sa iti cauti fericirea in exterior este o greseala pe care o fac atat de multi oameni in viata lor.


12. Oamenii fericiti nu se gandesc atat de mult la probleme

Sa te gandesti necontenit la ceva care iti cauzeaza un incovenient nu este cea mai buna solutie. De multe ori, modul in care supra-exageram o problema cauzeaza si dispute, certuri intre oameni. Nu prea avem beneficii din acest obicei al exagerarii unei situatii. Cu cat analizam mai tare, cu atat avem tendinta de a deveni mai negativi, mai anxiosi, iar solutia va intarzia sa apara. Este mai bine sa tratam totul cu mai multa detasare si incredere in viata, ca totul este si va fi bine.


13. Oamenii fericiti nu traiesc in trecut

Trecutul este trecut dintr-un bun motiv. Chiar nu avem de ce sa ramanem acolo, agatati mintal, de vreme ce el nu poate fi schimbat. Persoanele fericite au facut pace cu trecutul lor, sau se afla pe acest drum, traind cu intensitate tot ceea ce le ofera prezentul si creindu-si un viitor asa cum si-l doresc. In mod activ ei incearca sa obtina tot ce este mai frumos in vietile lor.


14. Oamenii fericiti nu urmeaza turma

Increderea in ei insisi, in tot ceea ce isi doresc este esentiala pentru acesti oameni. Ei sunt atat de increzatori in valorile pe care le au incat nimic nu pare sa ii zdruncine. Au inclinatia de a deveni lideri pentru cei din jurul lor.


15. Oamenii fericiti nu iau totul personal

Si, in final, dar nu lipsit de importanta, este faptul ca oamenii fericiti nu iau ceea ce li se spune, personal. Nu exagereaza o situatie sau un comentariu la adresa lor. Asculta cu atentie ce au ceilalti sa le transmita, fie ca este "de bine", fie ca este o critica. Unii oameni traiesc chiar mici drame neintelegand un mesaj exact asa cum a fost transmis, ceea ce nu este tocmai bine pentru starea lor emotionala. De fapt, noi avem controlul asupra modului cum interpretam lucrurile. Gandeste-te cat de mult ai de castigat atunci cand privesti o perspectiva noua asupra unei situatii, decat daca ai fi privit doar prin proprii ochi.

LEGENDA OULUI ROȘU

 

Se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul Iisus Cristos a fost pedepsit la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota. Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Isus l-a vindecat odată pe fiul ei care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota unde Iisus era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele lui curgeau stropi mari de sânge. Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos,lângă crucea Domnului şi a început să se roage plângând de durere. Ea a spus:- Doamne Sfinte, Tu care ai făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm iartă-ne pe noi păcătoşii şi lasă-ne un semn să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care picurase pe ele din rănile lui Iisus.
După trei zile de la răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult spunând: Cristos a înviat!
De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşte şi să fie dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului"



În mine am trei comori:

 

Toată lumea spune că învăţătura mea este mare, dar nu potrivită firii omeneşti. Eu consider însă că tocmai pentru aceasta ea este mare. Cât priveşte celelalte învăţături ce par fireşti, de mult s-a văzut într-adevăr micimea lor.
În mine am trei comori:
- blândeţea, care îmi îngăduie să fac adeseori lucruri măreţe;
- umilinţa, mulţumită căreia pot oricând deveni primul;
- cumpătarea, care-mi permite să fiu retras şi totuşi să mă găsesc în faţă.
Datorită pervertirii oamenilor, astăzi se caută mai ales curajul, nu blândeţea, ambiţia şi nu cumpătarea. Azi se urmăreşte cel mai adesea a fi mereu în faţă şi nu de a fi modest şi retras. Totuşi blândeţea este biruitoare atât în atac cât şi în apărare. Cerul a dat omului blândeţea spre mântuire şi iluminare. Blândeţea este o comoară nepreţuită.
__________________

O persoana disciplinata își stăpânește gândurile cu liniște și emoțiile cu calm. Lao Tze


 O persoana disciplinata își stăpânește gândurile cu liniște și emoțiile cu calm.
Lao Tze

ȘTIAȚI DESPRE CĂMAȘA LUI IISUS ?

ȘTIAȚI DESPRE CĂMAȘA LUI IISUS ?
Stiati despre cămașa, în care era îmbrăcat Iisus când a fost răstignit și s-a tras la sorti pentru ea la poalele Sfintei Cruci... ?!? Ea a fost țesută de înseși mâinile Maicii Domnului...
" Era seară tarzie si Sfânta Fecioara privea ingandurata frumoasa camasa...
-Oare voi mai tese altă cămașă Fiului meu ?"... gandea Sfânta Maria ...
Iisus s-a apropiat pe neobservate de mama Lui si privirea minunata a ochilor Săi Dumnezeiești au cazut pe cămașă si inima Lui Sfântă a inceput sa bata cu putere...
-Cămașa aceasta va fi înroșită cu Sangele Meu de Răscumpărător, si la poalele Crucii , calaii Mei vor trage sorti asupra ei , gandea Iisus....
- Dar nu și-a descoperit aceste ganduri mamei Sale .
-Maria s-a intors cutremurata, văzându-L pe Iisus la spatele ei ...
Ea il îmbrățișă si lăsându-și capul pe pieptul Lui incepu sa planga incetisor .
El sărută fruntea Sfintei Sale Mame ."
"Iata roaba Domnului , Fie mie dupa cuvantul Tau , zise Fecioara cu deplina resemnare " ....
"Din viata Maicii Domnului"
CĂMAȘA LUI IISUS
Se povestește într-o carte veche a bisericii, cum că Sfânta Fecioară Maria a făcut Fiului său Iisus, o cămașă foarte frumoasă, cum era obiceiul să poarte oamenii la nuntă.
Și Pruncul Iisus fiind îmbrăcat cu acea cămașă, Îi ședea foarte bine, căci nu era nici largă, nici strâmtă, nici nu se învechea, nici nu se rupea și lucru de mirare era că pe măsură ce creștea Pruncul Iisus, creștea și cămașa împreună, până a ajuns la timpul Răstignirii. În acea vreme, când L-au răstignit pe Cruce, soldații au aruncat sorți ca să câștige cămașa Lui, și au câștigat tocmai această cămașă făcută de Sfânta Fecioară Maria de când era El Prunc. Fecioara Maria a povestit sfintelor femei multe minuni pe care le-a făcut Iisus pe când era copil. Ea a spus cum Pruncul a mers în picioare de prima dată, neținându-se de nimic, și a început a vorbi fără vreo împiedicare de prima dată.
Odată, sfătuindu-L Fecioara să Se joace cu alți copii, Iisus a ascultat-o și S-a dus și El între copii, arătându-le niște jocuri minunate, căci toți Îl iubeau și L-au ales de Împărat. Așternând o haină lungă sub un pom, L-au pus pe Iisus să șadă pe dânsa și mergeau copiii pe rând de i se închinau și ziceau: „Acesta este Împăratul nostru și Sfântul nostru!” Într-o zi, jucându-Se cu mai mulți copii, unul a căzut și și-a rupt piciorul. Iisus văzându-l a alergat la el, i S-a făcut milă, l-a luat de mână și i-a zis: „Scoală-te și fii sănătos și hai să ne jucăm cu toții!” Iar copilul s-a sculat îndată sănătos. Oamenii care au văzut, s-au mirat și au zis: „Cu adevărat Acesta este Fiul lui Dumnezeu!”
Era în Nazaret un profesor, și întâlnindu-se într-o zi cu Iosif îi zise să-L lase pe Iisus la școală ca să învețe a scrie și a citi și El. „Am auzit că Pruncul este foarte deștept, dar trebuie să învețe și legea noastră.” Iosif a răspuns: „Da, să întreb și eu pe Maria, Maica Sa, să vedem ce zice și ea.” Întrebând Iosif pe Sfânta Fecioară Maria, Fecioara a rugat pe Iisus să meargă la școală, și Iisus S-a dus. Profesorul i-a dat o carte în mână și poftea să-L învețe, dar Iisus știa mai bine decât profesorul. Atunci profesorul arătându-i litera A, L-a întrebat dacă cunoaște această literă. Copilul Iisus i-a răspuns: „Vă rog, de iertare, să-mi spuneți dvs. mai întâi ce semnifică această literă A?” Profesorul a stat mult pe gânduri, nedumerit, tăcând… și s-a tot uitat la Iisus. Deci Iisus văzându-l tăcând fără răspuns îi zise: „Această slovă A este începutul a tot binele, adică Acela care este în vecii vecilor, Acesta este Sfântul din ceruri care Mă adeverește pe Mine Profesor, Dascăl Adevărat.” Și L-a întrebat pe Iisus: „Dar cine ești Tu, ești oare înger, ești cumva Iisus, Fiul lui Dumnezeu? Tu ești un profesor mai bun decât mine, caci Tu m-ai învățat pe mine, nu eu pe Tine! Du-Te acasă și fii liniștit, copilule bun, căci eu nu știu ce să Te mai întreb.” Și așa a venit Iisus acasă, povestind cu bucurie Maicii Sale cele întâmplate. Așa ne spune și Sfânta Evanghelie, că dacă ar fi fost scrise toate minunile pe care le-a făcut Iisus, nu ar fi încăput în toate cărțile din lumea întreagă.

 

Și înveți și înveți...


 
"După un timp înveți diferența subtilă dintre a ține o mână și a lega un suflet,
Și înveți că iubirea nu înseamnă să te apleci
Și companie nu înseamnă securitate,
Și începi să înveți că săruturile nu sunt contracte
Și cadourile nu sunt promisiuni,
Și începi să-ți accepți înfrângerile
Cu fruntea sus și ochii deschiși
Cu harul unei femei, nu jalea unui copil,
Și înveți să-ți construiești toate drumurile azi,
Pentru că terenul de mâine este prea incert pentru planuri,
Și viitorul are un mod de a cădea în mijlocul zborului
După un timp înveți
Că până și soarele arde dacă primești prea mult.
Așa că îți plantezi propria grădină și îți decorezi propriul suflet,
În loc să aștepți pe cineva să-ți aducă flori.
Și înveți că poți îndura cu adevărat...
Că ești cu adevărat puternic,
Și tu chiar ai valoare.
Și înveți și înveți...
Cu fiecare rămas bun înveți. "~

Pentru unii nu mai valorezi nimic pentru alții ești un infinit!

Pentru unii nu mai valorezi nimic pentru alții ești un infinit!
Pentru unii ești un ghimpe și durere pentru alții ești iubire și plăcere.
Pentru unii ești neinteresant, pentru alții ești de neuitat!
Tu omule sa fii în fata Lui Dumnezeu ca o floare căci ceea ce ești în fata oamenilor moare!
Cauta să-I placi Lui Dumnezeu, pentru ca oamenii te vor judeca mereu!

 

Cum știi că ai iertat?
Iertarea nu este despre uitare. Niciodata.
Iertarea este despre a întelege.
Este amintirea fără furie.

 

Degeaba aveți casa curată de Paște dacă sufletul vă este murdar..

Degeaba aveți casa curată de Paște dacă sufletul vă este murdar..

 

joi, 21 aprilie 2022

Sfaturi duhovnicești - Sfântul Paisie Aghioritul
Rău gândești , rău vorbești și rău vei face.
Astăzi , deși există numeroase probleme și necazuri, noi înșine ne creăm nefericirea și suferința prin propria minte întunecată de păcate și gânduri rele. Suntem stresați , plini de griji, furioși , emotivi, tulburați , neliniștiți , nesiguri, complexați , pesimiști , răutăcioși , dezbinați , și din cauza păcatelor și a războiului pricinuit de gândurile cele rele, nu ne bucurăm din toata inima de succesele și realizările , ci mai de grabă de insuccesele și nerealizarile semenilor noștri .
Sunt numeroși creștini care, asemenea unui avion, au motor bun, aripi bune (se roagă , postesc, priveghiază, se spovedesc, se împărtășesc , fac milostenie…), dar direcția este stricată și se prăbușesc . Iar daca repară direcția , adică vor face din mintea lor o fabrică de gânduri bune, având ca temelie smerita cugetare, iar gândurile rele le vor transforma în ganduri bune, atunci vor merge ușor și sigur pe calea mântuirii .
Cu alte cuvinte, rău gândești , rău vorbești și rău vei face. Pentru că din minte, gândurile omenești și diavolești se pogoară în inimă și-l fac pe om fiarâ. Gândul , vorba și fapta cea rea se întorc amplificate împotriva autorului lor. Iar dacă gândești bine, de bine vei vorbi și bine vei face. Pentru că din minte, gândurile bune omenești și îngerești se pogoară în inimă și-l fac pe creștin înger . Iar dacă vrei să faci rânduială în viața ta, trebuie să-ți faci mai întâi ordine în mintea ta.
Pentru ca un creștin să vadă și să priceapă lucrarea dumnezeiască , el trebuie sa aibă ochiul sufletului (mintea) curat și curăție lăuntrică . Pentru că Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne spune: Luminătorul trupului este ochiul; deci, dacă ochiul tău e curat, tot trupul tău va fi luminat; dar daca ochiul tău e rău , tot trupul tău va fi întunecat … (Matei 6, 22-23).
Iată de ce același lucru pentru un creștin este binecuvântare , iar pentru altul, nenorocire. Pentru că fiecare îl explică potrivit cu gândul său (bun sau rău ), iar aceasta va depinde de curăția lăuntrică a fiecăruia , pentru că fiecare lucru poate fi vazut fie din latura lui cea bună , fie din cea rea.
Spre exemplu, în loc să învățăm din experiența celorlalți și să facem ceva mai bun, acționăm pentru a distruge, cheltuind energie, sănătate și timp, iar apoi ne bucurăm de insuccesele și necazurile lor. Construiește cineva o casă frumoasă , iar cei care îl zăvistuiesc, în loc să învețe din experiența lui și să construiască o casă mai frumoasă , îndemnați de diavol, caută să-l distrugă și pentru aceasta își consumă toate puterile îmbolnavindu-se.
Trebuie să amintim aici un lucru foarte important: Omul este făcut ca în mod firesc să tinda spre bine. Așa a rânduit Dumnezeu ca omul să se dezvolte în mod normal și să poată ajunge la desăvârșire .
Dacă face cele rele, atunci strică acest scop și se deteriorează puterile lui sufletești care trebuie să se dezvolte, astfel încât să ajungă din ce în ce mai bun, și se produce neorânduiala și urmează suferința și boala sufleteasa și trupească .
Un alt lucru foarte important: tot ceea ce se face fără credință in Dumnezeu și fără smerenie este deșertăciune și goană după vânt .
Studiind istoria neamului omenesc, vom vedea ceea ce s-a facut fără smerenie și fără binecuvântarea lui Dumnezeu s-a construit greu, cu mari jertfe umane și materiale și a dispărut , cu îngăduința lui Dumnezeu, repede.
Unde este astăzi marele imperiu sovietic, unde este marele Imperiu Roman, unde este Imperiul Austro-Ungar, unde este al III-lea Reich german, unde sunt industria și agricultura comunistă …? Praf și cenușă !
Dar Sfânta Scriptură ne spune că Pomenirea drepților e cu laude, dar numele necredincioșilor se stinge (Proverbe 10, 😎. Bisericile ctitorite de voievozii noștri , victoriile dobândite cu ajutorul lui Dumnezeu împotriva dușmanilor , sunt pomenite din neam în neam. Pentru că tot ceea ce se face cu smerenie și binecuvântarea Harului Dumnezeiesc are veșnicie .
Motivul principal pentru care mulți români nu au verticalitate și nu sporesc nici duhovnicește , nici material este că nu gândesc creștinește și că au mintea întunecată și plină de gânduri rele, omenești și diavolești .
Din nefericire, azi, mulți dintre cei aflați la conducere educă și lucrează prin gânduri , cuvinte și fapte rele.
Dumnezeu vrea, însă , mai înainte de toate, schimbarea minții noastre, dintr-o minte mândră , întunecată și plină de gânduri rele, într-o minte smerită , luminată de darul Duhului Sfânt și plină de gânduri bune.
Dumnezeu vrea ca noi să avem inima curată (Psalm 50, 10). Iar inima este curată atunci când nu îngăduim să treacă prin mintea noastră gândurile cele rele.
Când gândim rău , permitem diavolului sa intre în noi și să lucreze prin noi. Pentru că diavolul, vrăjmașul mântuirii noastre, mai întâi îl bombardează pe creștin cu gândurile cele rele, apoi îl atacă și-l robește cu păcatele . Dar dacă ne vom apăra cu gândul cel bun și cu rugăciunea , diavolul nu va mai putea să ne strice mintea și să ne robească în păcate .
Din calitatea gândurilor pe care le avem putem să vedem starea noastra duhovnicească , deoarece noi judecăm lucrurile dupa curăția noastră sufletească . Iar daca nu avem curăție lăuntrică , vom trage concluzii greșite și-l vom nedreptăți pe semenul nostru.
Prin gândurile rele pe care le avem față de aproapele împiedicăm venirea Harului Dumnezeiesc si lăsăm pe diavol sa lucreze liber asupra noastră . Pentru că din minte, gândurile rele se pogoară în inimă și-l fac pe om fiara.
Nu ajunge numai rugăciunea pentru a ne curăța mintea. Nu ne vom folosi duhovnicește dacă ne rugăm zile intregi, iar in minte avem gânduri rele față de semenul nostru. Pentru că după cum puțin oțet strică tot vinul, tot așa și un gând rău va strica starea noastră duhovnicească . Deci curăția sufletească trebuie să pornească de la gândurile noastre bune.
Cuviosul Paisie Aghioritul spune: „
Cea mai buna lucrare a creștinului este să-și facă o fabrică de gânduri bune
din mintea sa, creștinul trebuie să fabrice gânduri bune și sa transforme gândurile rele în gânduri bune, având ca temelie smerita cugetare.

 

 Recunostinta este una dintre cele mai puternice forte din univers!
Recunoştinţa este o stare. Este ceva ce vine şi pleacă, dar poţi ajunge la ea oricând. Împreună cu experienţa de viaţă, dragoste, înţelegere, apreciere...
Recunoştinţa este una dintre forţele speciale din viaţă care creşte pe măsură ce o dăruieşti. Recunoştinţa este o energie a tărâmului spiritual ...
Sa fim Recunoscatori si sa ne bucuram de aceste Sarbatori Luminate !🙏❤️🥰🤗


După ce se sting luminile, mă plec și întru în prima încăpere a Sfântului Mormânt al Mântuitorului. De acolo merg încet prin întuneric spre cealaltă încăpere a Sfântului Mormânt, unde a fost așezat Trupul Domnului nostru Iisus Hristos.
Acolo îngenunchez, cu frică sfântă și rostesc rugăciunile rânduite, care ni s-au transmis cu mare strictețe, de-a lungul veacurilor, după care aștept…
Uneori se întâmplă să aștept câteva minute, dar de obicei, Marea Minune se săvârșește îndată ce rostesc rugăciunile.
Din miezul pietrei pe care a stat Trupul Domnului nostru Iisus Hristos, o lumină nedefinită iese afară. De obicei are o culoare care se arată albastru deschis, dar culoarea se poate schimba și capătă mai multe nuanțe diferite. Nu se pot zugrăvi în cuvinte omenești aceste momente unice!
Lumina iese din piatră ca și cum ar ieși dintr-un lac. Piatra Sfântului Mormânt arată ca și cum ar fi acoperită de un nor umed, dar este lumină pură.
Această Lumină se comportă diferit în fiecare an. Uneori acoperă numai placa de pe Sfântul Mormânt, în timp ce alteori umple de Lumină tot baldachinul, încât oamenii care stau afară și privesc înăuntru văd cum toate sunt pline de Lumină.
Această Lumină nu arde! Niciodată nu mi-a ars barba în cei 16 ani de când sunt Patriarh în Ierusalim și am primit Sfânta Lumină.
Lumina are o structură foarte diferită de cea a unei lumini obișnuite, care arde într-o candelă. Într-un anume loc, Lumina se ridică și alcătuiește un stâlp, a cărui flacără are o natură diferită, astfel încât îmi este cu putință să-mi aprind lumânările de la ea.
După aceasta ies și împart Sfânta Lumină tuturor celor care se află în Biserică. Trăim foarte multe minuni în Bisericile noastre și minunile nu sunt ceva străin pentru noi, creștinii ortodocși, însă niciuna din aceste minuni nu are puterea și simbolul Sfintei Lumini.
Minunea este cu adevărat o Taină Dumnezeiască.
Preschimbă Învierea lui Hristos în ceva atât de viu și de frumos pentru noi, ca și cum s-ar fi petrecut doar cu câțiva ani în urmă...
Mă aflu la Ierusalim din 1939 și am venit aici la vârsta de 15 ani. Am urmărit Slujba de Pogorâre a Sfintei Lumini în toți acești ani, așa că sunt un martor ocular al minunii. Mai exact, am asistat la acest Sfânt fenomen de 61 de ori.
Pentru mine nu se pune problema dacă cred sau nu în această mare minune Dumnezeiască. Eu știu că este o realitate! Este adevărată!
Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!
Mărturia lui Diodor, Patriarhul Ierusalimului

miercuri, 20 aprilie 2022

Dumnezeu cu traista-n băț!

 Maica Maria era trecută de optzeci de ani. În ciuda neputințelor fizice, mintea îi rămăsese lucidă și spiritul vioi. 
Într-o zi, cu puțin înainte de a muri, m-a chemat să-mi spună un păcat vechi, care-i apăsase sufletul din tinerețe.
Cu mulți ani în urmă, la o nedeie, avea musafiri numeroși, ca de obicei. Era familie înstărită, iar bărbatu-său avea funcții în comună, așa că nedeia la ei era prilej de mare chef. Maica Maria alerga în dreapta și în stânga, ca o adevărată Marta, ca să le împlinească pe toate, după cuviință.
Iată că, la un moment dat, cineva i-a bătut la poartă. Era un cerșetor. Un bătrân albit de vreme, slăbit și petecit, ostenit și flămânzit. I-a cerut Mariei ceva de mâncare. Copleșită de griji și alergătură, femeia l-a repezit și i-a închis poarta în nas. Omul a plecat legănându-se.
Trecuse mai bine de o jumătate de veac de atunci și imaginea rămăsese vie în mintea bătrânei. 
,,- Nu-i pot uita ochii, părinte! Mă urmăresc mereu! Cred că avea o mare suferință, că-i erau plini de lacrimi!”
Am încercat s-o liniștesc. Zadarnic.
,,- M-am interesat în zilele următoare la vecini, pe mahala, să văd dacă a intrat la cineva, dacă i-a dat cineva să mănânce. Nimeni nu-l văzuse, nimeni nu știa de el. Acela cu siguranță a fost Dumnezeu!”
M-am înfiorat. Imaginea era extraordinară:
              Dumnezeu cu traista-n băț,
              Rătăcind pe Malovăț
              Și cerșind din casă-n casă
              O fărâmă de pe masă!”
Numai în fața unei asemenea revelații poți înțelege proverbiala ospitalitate românească, spiritul de frățietate și într-ajutorare, mila față de cel în suferință și nevoi. În persoana semenului poate fi Însuși Dumnezeu, Care ne cere mână de ajutor. Numai un popor care s-a născut creștin, care de două mii de ani s-a înfruptat din învățătura creștină, poate gândi și simți astfel. În duminici și sărbători, prin Sfânta Evanghelie și sfintele predanii a auzit glasul Mântuitorului spunând: ,,Flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc, gol am fost și M-ați îmbrăcat, însetat am fost și Mi-ați dat să beau, bolnav am fost și M-ați cercetat, în temniță am fost și ați venit la Mine!”
Dacă acea femeie a păstrat în cugetul ei mai bine de cincizeci de ani imaginea unui cerșetor, care i-a bătut în poartă într-o zi, dacă faptul că, din motive de moment, i-a întors spatele acelui om, îl considera cel mai greu păcat al vieții ei și-l mărturisea cu limbă de moarte, nu-i totul pierdut. Puterea de regenerare a poporului nostru este imensă.
Ajută-l, Doamne!
(Dumnezeu cu traista-n băț, în vol. Al. Stănciulescu-Bârda, Istoria clipei, Bârda, Editura , Cuget Românesc”, 1999, pp. 213-215; în vol. Scrisoare pastorală, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. I, 2004, pp. 81 – 82; în vol. Inima mamei, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2002, pp. 72-73; în vol. Rugăciuni și poezii pentru copii, editat de Episcopia Alexandriei și Teleormanului, f. a., pp.  189-190).



Povestea picaturii


 A fost odată ca niciodată un discipol care îl întrebă pe maestrul său: - Care este lucrul ce mă separă de adevăr ? Maestrul îi spuse: - Nu eşti singurul care este separat de adevăr, mai sunt şi alţii. Îţi voi spune douăsprezece povestioare care îţi vor părea simple. Trebuie să meditezi asupra acestora tot timpul şi chiar de ţi se va părea că le-ai înţeles, nu te opri din a medita asupra lor pâna ce aceste simple poveşti vor căpăta proporţii uriaşe şi până vor deveni din nou simple. Prima poveste: A fost odată ca niciodată o picătură într-un Ocean ce spunea că nu există Ocean. Tot astfel se întâmpla cu mulţi oameni. Trăiesc înlăuntrul lui Dumnezeu şi spun că nu există Dumnezeu. A doua poveste: "Vreau să fiu liberă" spuse picătura de apă din mijlocul Oceanului; şi oceanul în compasiunea sa a ridicat-o la suprafaţă. "Vreau să fiu liberă" spuse din nou picătura de apă şi soarele auzindu-i glasul o aşeză într-un nor. "Vreau să fiu liberă" spuse picătura încă o dată şi norul o eliberă, iar aceasta căzu din nou în Ocean. A treia poveste: O picătură intelectuală este o picătură intelectuală, dar nu mai aparţine Oceanului. A patra poveste: " Nici o picatura nu are nici o valoare" spuse picatura din mijlocul Oceanului. A cincea poveste: " Fără nici o îndoială, există un lucru de care eu mi-am dat seama, eu sunt mai importantă decât oceanul." spuse picătura din ocean. A sasea poveste: " Nu voi putea niciodata să ajung la Ocean" spuse picătura din Ocean. A saptea poveste: " Oh, ce-mi pasă mie de Ocean " spuse picătura din Ocean. A opta poveste: Era odată o picătură care-şi regreta soarta, la urma urmei, ea era în mijlocul Oceanului şi nu ştia nimic despre Ocean. A noua poveste: O picătură din Ocean chema toate celelalte picături să i se alăture pentru a se răscula împotriva Oceanului. A zecea poveste: " Prin puterea cu care am fost investită" spuse picătura din Ocean, "prin puterea cu care am fost investită, de astăzi sunteţi excluse din Ocean." A unsprezecea poveste: " Tu te afli în mijlocul iubirii mele" îi spuse Oceanul picăturii de apă. Dar picătura nu auzi Oceanul pentru ca era plină de iubire pentru altă picătură. A doisprezecea poveste: " Dacă aş putea cuprinde" gândi o picătură " fiecare picătură cu dragostea mea atunci aş deveni Oceanul." Cum gândi aceasta, picătura începu să reverse dragostea sa asupra tuturor picăturilor, pe rând. Dar era o picătură care îi făcuse un mare rău şi deşi era capabilă de o mare iubire, picătura nu putu să o ierte. Şi pentru că nu putu să-şi reverse dragostea sa asupra acesteia nu putu să devină Oceanul. Discipolul îl întreba pe maestrul său: - A existat vreodată o picătură care a devenit Oceanul ? Şi maestrul îi spuse ultima sa poveste: Era odată o picătură care căuta Pacea Oceanului, ce căuta Profunzimea Oceanului. Dorinţa îi era mare şi puterea de iertare îi era mare şi deodată Oceanul îi spuse: " Tu şi cu mine, noi suntem una." Şi Oceanul îşi deschise larg braţele şi îmbrăţişă picătura, şi tot ce aparţinea Oceanului deveni şi al picăturii. Ea se pătrunse de pacea Oceanului, se întinse pe toată suprafaţa Oceanului şi prin profunzimea sa deveni salvarea lumii. " Află astfel, o ucenicule, că Oceanul este plin de iubire pentru cei ce-l iubesc şi că-i primeşte în mareţia sa pe cei ce o doresc cu adevărat." " Dar ce se va întâmpla dacă o astfel de picătură devine murdară?" întrebă discipolul. Maestrul râse din toata inima: "O picătură nu poate deveni atât de murdară încât oceanul să nu o poată curăţa."


Bunica mea a spus

 Bunica mea a spus: Nu lăsa tigăile să strălucească mai tare decât tine. Nu lua curățenia casei atât de în serios. Șterge praful atunci când e nevoie, dar fă-ți timp să pictezi o imagine sau să scrii o poezie, să faci o plimbare sau să vizitezi un prieten. Gătește ceea ce vrei, îngrijește-ți plantele. Fă-ți timp să bei o cafea, un ceai, înoată, mergi pe munte, fă mișcare. Poți să te joci cu un câine, să citești o carte și să-ți petreci timp valoros cu prietenii. Șterge praful dacă e nevoie, dar amintește-ți că viața are nevoie să fie trăită și afară. Știi că această zi nu se va mai intoarce vreodată. Șterge praful daca e nevoie, dar nu uita că îmbătrânești și multe lucruri pe care le poți face acum nu sunt de făcut atât de ușor la bătrânețe. Și când va veni vremea să pleci, cum vom pleca cu toții la un moment, vei deveni și tu praf... Și nimeni nu își va aminti câte facturi ai plătit, nici măcar de casa ta curată, dar își vor aminti prietenia ta, comportamentul tău și ceea ce i-ai învățat.

Când dormi....

 

Știai că atunci când dormi, inconstient îți așezi mâinile pe părțile corpului care necesită vindecare?
1. Deasupra capului tău: cauți o legătură spirituală mai mare.
2. La piept: ai sentimente pe care încă trebuie să le vindeci.
3. Pe stomac: furie, răutate, agresivitate etc
4. Între picioare: frică, sentimente de goliciune.
5. Sub perna ta: emoții ascunse, fără să arătăm ceea ce simțim cu adevărat sau adevăratele noastre intenții.
6. Îmbrățișări: lipsă de afecțiune sau sprijin din partea celor dragi.
7. umeri: burnout, lipsa de energie.
8. Mâinile între cap și pernă: există liniște în tine.
Dacă nu pui mâinile pe corp în timp ce dormi, înseamnă că ești bine și împăcat cu tine.

marți, 19 aprilie 2022

- Dacă o persoană își cunoaște propria valoare, nu trebuie să-și facă griji pentru ceea ce cred alții. De aceea este important să ne cunoaștem... pentru că doar ego-ul este cel care depinde de părerile celorlalți... Ego-ul trebuie să facă compromisuri pentru a arăta bine... dar nu adevăratul Sine ! Pentru a transcende ego-ul trebuie să te împaci cu tine însuți. Găsește-ți echilibrul interior în tot ceea ce faci în viața ta, descoperă ceea ce ești cu adevărat și revino la esența ta. Această cale de muncă interioară te va face să crești și să accesezi acea lumină pe care o adăpostești și pe care ego-ul nu o lasă să strălucească.

 

RUGĂCIUNEA CELOR „TREI BUCURII ”


"La cine să mă plâng, Stăpână?!
La cine să alerg în durerea mea, dacă nu la Tine, Împărăteasă Cerească?!
Cine va primi plânsul meu şi oftarea mea, dacă nu tu, Preacurată, nădejdea creştinilor şi scăpare pentru noi păcătoşii?
Cine, dacă nu Tu, ne va apăra mai bine în nevoi?
Ascultă oftarea mea şi apleacă urechea Ta la rugăciunea mea!
Stăpână, Maica Dumnezeului meu, nu mă trece cu vederea pe mine, care cer ajutorul Tău, şi nu mă respinge pe mine, păcătosul/a!
Luminează-mi mintea şi învaţă-mă, Împărăteasă Cerească!
Nu mă lepăda, Stăpână, pe mine, robul tău/roaba ta (numele…..) pentru nemulţumirea mea.
Fii pentru mine Maică şi Protectoare!
Mă încredinţez acoperământului Tău milostiv, dacă nu o să vrei să mă mai ajuţi, du-mă pe mine păcătosul/a (numele…..) la o viaţă liniştită şi fără de necazuri, ca să plâng de păcatele mele!
Vai, mie! La cine să alerg eu, vinovatul/a, (numele…..) dacă nu la Tine, la care toţi păcătoşii caută nădejdea şi scăparea, aşteptând mila Ta cea nespusă şi darurile Tale! Ce cuvânt, pentru păcatul meu, voi putea spune la slava Ta cea prea mare?
O, Stăpână, Împărăteasă Cerească, Tu îmi eşti Maica şi nădejdea, Tu îmi eşti speranţa şi scăparea mea, acoperământul, apărarea şi ajutorul meu!
Împărăteasa mea cea prea bună şi grabnic apărătoare, acoperă-mă cu rugăciunea Ta pe mine care am călcat poruncile Fiului şi Dumnezeului Tău!
Apără-mă de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, îmblănzeşte inimile oamenilor răi, care se ridică asupra mea.
O, Maica Domnului şi a Făcătorului meu! Tu eşti rădăcina Fecioriei şi floarea care nu se vestejeşte a curăţeniei.
O, Născătoare de Dumnezeu! Ajută-mă pe mine, (numele…..) care sunt stăpânit/ă de patimile trupeşti şi de durerile inimii! Numai de la Tine şi împreună cu Tine, a Fiului Tău şi a Dumnezeului nostru, voi avea apărarea şi, prin apărarea Ta cea prea mare, voi fi ajutat/ă şi voi scăpa de orice nenorociri şi necazuri, cu rugăciunile Tale cele mai puternice, Prea Curată, fără de păcat şi Prea Slăvită Maria, Maica lui Dumnezeu.
Bucură-te, Cea plină de dar!
Bucură-te, Cea îmbucurată!
Bucură-te, Prea Blagoslovită
Domnul este cu Tine!
Această rugăciune se numeşte “Rugăciunea celor TREI BUCURII” şi este deosebit de puternică mai ales pentru cei care o citesc de mai multe ori. Se pune ca aceia care o citesc de mai multe ori vor primi trei bucurii de la Maica Domnului.


luni, 18 aprilie 2022

Duhovnicul trebuie ca cel puţin o dată pe zi să se mânie în chip mincinos

 Părintele Gavriil era un exemplu viu de blândeţe, dar atunci când sesiza că cineva deforma sau falsifica înţelesurile credinţei ortodoxe se înnora în priviri şi te lovea ca trăsnetul cu cuvântul său. Cu acest prilej, un fiu duhovnicesc de-al său l-a întrebat odată:
           – Când vă vedem mânios, vă mâniaţi cu-adevărat?
           – Inima mea niciodată nu este atinsă de mânie. Aceasta este doar exterioară.
           Odată însă a lăsat impresia că s-a mâniat cu-adevărat. Atunci s-a ridicat în picioare şi-a strigat înfuriat:
           – Nu se cade să-mi deformaţi cuvintele. Vorbesc cu puterea Sfântului Duh.
           În acelaşi moment nori negri au acoperit cerul, soarele s-a ascuns şi toate arătau că va ploua. Cei răspunzători pentru aceasta au înţeles, s-au pocăit pentru greşeala lor şi i-au cerut iertare. Atunci stareţul a zâmbit şi soarele s-a arătat din nou pe cer.
           – Nu-mi deformați cuvintele! Vedeţi, asta influenţează şi vremea! Duhovnicul trebuie ca cel puţin o dată pe zi să se mânie în chip mincinos.