Învăț de la viață zi de zi

  Că pot fi destul de fericit încât să fiu Bun, că pot înfrunta destule greutăți încât să devin Puternic, că pot simți destulă durere încât să știu că sunt Om, că pot avea destule speranțe încât să fiu Fericit! Fă bine de câte ori Poți! Chiar dacă primești rău, tu Fă Bine. Cel puțin in inima ta ai satisfacția că nu ești că ceilalți. Și să nu uiți: răul îl pot face toți, binele, doar anumite persoane speciale! Fiecare om pe care îl ierți vindecă o parte din tine. Frumusețea și gingășia inimii fac un om frumos. Bunul simț și corectitudinea îl fac special!

Pr. Arsenie Boca

 " Ascultați-mă ce vă spun !
Să ne spovedim și să ne împărtășim mai des, că va sosi timpul când se va lua Sfânta Liturghie la Cer și nu se va mai săvârși pe pământ.
  Și să știți că, sfârșitul lumii nu va fi așa cum gândim noi, că va muri toată lumea odată.
Ci vor muri pe rând !
  Într-o parte de lume vor fi războaie, în altă parte cutremure, în altă înecare, vor fi accidente peste accidente, vor fi boli necunoscute si fără de leac.

  Atunci când va veni marea prigoană, atunci, se va vedea care este creștin adevărat, care le va răbda pe toate !
Care nu, va cădea în valul lumii.
Ei sunt îngăduiți de Dumnezeu și vor pune stăpânire pe întregul pământul. Nu te pune cu ei rău, ci să fii credincios, că Dumnezeu este în orice loc, ca și la Ierusalim, ca și la noi.
 
  Căci Biserica din ini­ma noastră nimeni nu o poate dărâma.
 Însă Dumnezeu cere de la noi faptele bune și sufletele, atât !

  Trebuie să fim dezbrăcați de orice și numai pe Dumnezeu să-l avem în suflet !"

 Pr. Arsenie Boca

Semne de iubire

 În toamna lui 1976 m-am internat în spital din cauza unei hepatite. Acolo, la salonul în care am fost repartizat, am cunoscut pe Idita Gheorghe din Pătule. Avea în jur de 65 de ani. Era destul de viguros, de vioi, dar nu asta m-a impresionat, ci cultura lui. Deși țăran, absolvent de șapte clase, citise și citea mult. Era abonat la revista ,,Contemporanul”, spre exemplu, spunea c-o are în colecție de la apariție. Avea o cultură generală vastă. În acea perioadă era preocupat de probleme de antropologie și paleontologie. Să tot fi vorbit cu dânsul. Semăna cu o enciclopedie ambulantă.
Într-o zi a venit pe la el soția. O țărancă obișnuită. Spre surprinderea tuturor celor din salon, Idita a început s-o drăcuie. Gura îi turuia repede-repede, ca o mitralieră. Femeia venise îngrijorată, neștiind care-i situația sănătății lui. Când l-a auzit drăcuind-o, deodată s-a luminat la față și a început să râdă. El o drăcuia, dânsa râdea. La un moment dat el a întrebat-o:
,,- La ce veniși, fă, la mine, fire-a dracului….!”
Femeia râdea și ochii îi pluteau în lacrimi. A răspuns sfios:
,,- N-avea cine să mă dea dracului acasă!”
Era un răspuns sincer și plin de candoare, tocmai prin spontaneitatea lui. Cei doi s-au luat în brațe și au stat așa o vreme, a o statuie dăltuită în piatră.
În acel moment se regăsiseră. Își dădeau seama că, deși în vârstă, se iubesc. Viața trecuse pe lângă ei ca vântul, ca lumina și nu observaseră. Nu avuseseră vreme să-și facă declarații de iubire. Se drăcuiseră șăgalnic, se drăcuiseră la post și la sărbătoare, la bine și la greu, la mânie și la voie bună. Vorba rea devenise pentru ei un mod de-a fi, un mijloc de a-și comunica reciproc sentimentele. Era, de fapt, o vorbă cifrată, era un semn de iubire.
Peste câțiva ani am aflat că nea Gherghe murise între timp. Nu știu nici azi dacă soția lui mai trăiește, dar cred că de multe ori, în visele ei, nea Gheorghe a venit s-o mângâie și s-o mai drăcuie un pic!
(Semne de iubire, în ,,Datina", Tr. Severin, an. IX(1997), nr. 1897(2 iul.), p. 6; în vol. Al. Stănciulescu-Bârda, Lumini și umbre, Bârda, Editura Cuget Românesc, 1998, pp. 87-88; ed. a II-a, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc, 2013, pp. 86 – 87; în vol. Al. Stănciulescu-Bârda, Momente și schițe, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2000, pp. 234 - 235; în vol. Inima mamei, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2002, p. 94).
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

Nu te alarma!

Nu te alarma!

"Nu te alarma!", adica nu intra in panica, nu iti pierde increderea in purtarea de grija a lui Dumnezeu, indiferent de cat de grea este situatia prin care trebuie sa treci. Nu te pierde cu firea, adica ramai cat se poate de linistit, indiferent de cate valuri ale vietii se napustesc asupra ta. Mai ales in greutatile si necazurile vietii se vede grija lui Dumnezeu, atunci cand omul nu mai gaseste nici o solutie de scapare.

Teama, frica, tulburarea gandurilor, pierderea linistii sufletesti si imputinarea curajului sunt trairi ale celor care nu cred in Dumnezeu sau Il socotesc pe Acesta mult prea departe de aceasta lume care pare parasita de El. Acestia se cred si se simt singuri.

Cuviosul Ghelasie spune: "Tine-te tare, fii rabdator, suferinta si boala sunt in Taina Crucii; stai cu nadejde neclintita in Dumnezeu, in aceasta rastignire vie." Ceea ce numeste parintele "Taina Crucii" este tocmai planul de mantuire al lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Din nici o cale de mantuire nu poate lipsi Taina Crucii.

Nu te contrazice!

"Nu te contrazice!", adica nu intra in conflict cu aproapele tau. Puterea mintii de a intelege un anumit lucru, de a-si verifica propria stare si de a primi o invatatura este un dar de la Dumnezeu. Astfel, tacerea, mai ales in intalnirile cu persoane care gandesc in mod diferit, este un semn al intelepciunii.

Cand aproapele greseste, dar nu accepta sub nici un chip faptul ca se poate insela in faptele sau gandirea lui, atunci nu mai are rost sa ne folosim de cuvinte sau argumente pentru a-l ajuta sa inteleaga ce anume greseste. Mintea lui este deja mult prea incordata spre a se apara, deci nu mai poate privi liber lucrurile.

Se intampla de multe ori ca acelasi lucru sa fie vazut de oameni in moduri diferite, in functie de experientele si trairea fiecaruia. Trebuie sa stim ca nu este obligatoriu ca sa existe un singur mod de a vedea un anumit lucru. Pot fi mai multe unghiuri bune de a privi acelasi lucru.

Prin contrazicere se cade foarte usor in mandrie, iar de la mandrie si pana la aprinderea cu manie impotriva aproapelui nu mai este decat foarte putin. Pentru aceasta, Cuviosul Ghelasie spunea: "Cand esti manios si patimas, in loc sa te descarci, cere iertare, macar si formal, ca sa imblanzesti fiarele patimii ce cauta sa te sfasie."

Inima

 

“

Inima

Doamne,

Este un „ochi” în piept,

Urma degetului Tău

Când m-ai făcut

Din „lut”

Şi „sărutul” Suflării,

Când pe suflet

Mi-ai pecetluit

Chipul dumnezeiesc

Prin care

Să Te pot vedea: inima”.

Avva Ghelasie Gheorghe

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

 

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

O, Preasfântă Fecioară, primeşte această rugăciune de la nevrednicii robii Tăi şi roagă-L pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru ca şi nouă tuturor, celor ce ne închinăm cu credinţă şi cu umilinţă înaintea icoanelor Tale, să ne dăruiască bucurie neaşteptată după trebuinţa fiecăruia.

Păzeşte în bunătate pe cei ce până la sfârşitul lor vieţuiesc în dreapta credinţă! Pe cei răi fă-i buni! Pe cei rătăciţi întoarce-i pe calea cea dreaptă! Căsniciile în dragoste şi unire le păzeşte! Pe soţii care se află în duşmănie şi despărţire împacă-i! Uneşte-i unul cu altul şi pune-le lor dragoste nestricată! Maicilor născătoare de fii dăruieşte-le grabnică dezlegare! Pe prunci creşte-i! Pe tineri înţelepţeşte-i şi deschide-le mintea spre primirea învățăturilor folositoare, povăţuieşte-i spre frica de Dumnezeu! Pe cei de un sânge, prin pace şi dragoste izbăveşte-i de ceartă şi de vrăjmăşii!

Fii toiag bătrâneţilor!

De moartea cea fără de veste şi fără de pocăinţă pe toţi izbăveşte-ne şi ne dăruieşte nouă tuturor sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, în pace şi răspuns bun la Înfricoșătoarea Judecată a Lui Hristos! Pe cei mutaţi din viaţă, în credinţă şi pocăinţă, fă-i să locuiască împreună cu Îngerii şi cu toţi Sfinţii! Roagă-L pe Fiul Tău, pentru cei ce s-au sfârşit de moarte năpraznică, să le fie milostiv!

Pentru toţi cei răposaţi fără să aibă rudenii care să roage pe Fiul tău pentru odihna lor, singură fii neîncetată şi caldă rugătoare, ca toţi, în Cer şi pe pământ, să te cunoască ca pe o sprijinitoare neînfruntată a neamului creştinesc şi cunoscându-te, să te slăvească pe tine şi prin tine pe Fiul tău, cu Cel fără-de-început al Său Părinte şi cu Preasfântul şi de Viaţă Făcătorul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!!

Bună dimineața, viață!🌱

 

*Text foarte frumos al lui Pierre Teilhard de Chardin (Născut în Orcines, 1 mai 1881 – A murit la New York, 10 aprilie 1955), care a fost un preot , teolog, filosof și paleontolog care a încercat să construiască o viziune integrativă pentru știință și Theologie.

*"Religia nu este doar una, sunt sute. * * *

*Spiritualitatea este una singură. * * *

*Religia este pentru cei adormiți. * * *

*Spiritualitatea este pentru cei treji. * * *

*Religia este pentru cei care au nevoie de cineva care să le spună ce să facă și vor să fie ghidați. * * *

*Spiritualitatea este pentru cei care sunt atenți la Vocea lor interioară. * * *

*Religia are un set de reguli dogmatice. * * *

* Spiritualitatea te invită să raționezi despre orice, să pui la îndoială totul. * * *

* Religia amenință și intimidează. * * *

*Spiritualitatea îți oferă pace interioară. * * *

*Religia vorbește despre păcat și vină. * * *

*Spiritualitatea îți spune: "învață din greșeală".. * * *

*Religia reprimă totul, te face fals. * * *

*Spiritualitatea le depășește pe toate, te face real! * * *

*Religia nu este Dumnezeu. *

*Spiritualitatea este Totul și, prin urmare, este Dumnezeu. *

* Religia compensează. * * *

*Spiritualitatea află. *

*Religia nu investighează și nu pune întrebări. * * *

* Spiritualitatea pune la îndoială totul. * * *

*Religia este umană, este o organizație cu reguli. * * *

*Spiritualitatea este Divină, fără reguli. * * *

*Religia este cauza dezbinărilor. * * *

*Spiritualitatea este cauza Unirii. * * *

*Religia te caută să crezi. * * *

*Spiritualitatea trebuie să o cauți. * * *

*Religia urmează preceptele unei cărți sfinte. * * *

*Spiritualitatea caută sacrul în toate cărțile. * * *

*Religia se hrănește cu frică. * * *

*Spiritualitatea se hrănește cu încredere și credință. * * *

*Religia face gândul să trăiască. * * *

*Spiritualitatea te face să trăiești în conștiință.. * * *

*Religia se face. * * *

*Spiritualitatea are grijă de Ființă. * * *

*Religia hrănește ego-ul. * * *

*Spiritualitatea ne face să transcendem. * * *

*Religia ne face să renunțăm la lume. * * *

*Spiritualitatea ne face să trăim în Dumnezeu, nu să-L abandonăm.*

* Religia este venerație. * * *

* Spiritualitatea este o meditație. * * *

*Religia visează la glorie și rai. * * *

*Spiritualitatea ne face să experimentăm gloria și raiul aici și acum. * * *

*Religia trăiește în trecut și viitor. * * *

*Spiritualitatea trăiește în prezent. * * *

*Religia ne încapsulează memoria. * * *

*Spiritualitatea ne eliberează conștiința. * * *

*Religia crede în viața veșnică. * * *

Spiritualitatea ne face conștienți de viața veșnică. * * *

*Religia promisiuni pentru după moarte. * * *

* Spiritualitatea este găsirea lui Dumnezeu în interiorul nostru în timpul vieții. * * *

*"Nu suntem ființe umane care trec printr-o experiență spirituală... * * *

*Suntem ființe spirituale care trec printr-o experiență umană... "*

Credința

 

Credința O femeie săracă dintr-o familie mică era foarte credincioasă. Într-o zi, când banii nu mai erau suficienți, nici măcar pentru a hrăni copiii, ea a sunat la un post de radio și a lăsat acolo un apel către Dumnezeu. În timp ce angajații de la radio au compătimit femeia credincioasă, unul dintre ascultători a fost, însă, foarte furios. Acest ascultător era un ateu convins și a decis să-și satisfacă plăcerea, batjocorind femeia credincioasă. Bărbatul a aflat adresa la care locuia aceasta, apoi a sunat-o pe secretară și a instruit-o să cumpere multe daruri și produse alimentare. Puțin mai târziu, secretara s-a întors la el cu cea mai bună carne, cu brânzeturi și multe dulciuri. Nu mică i-a fost uimirea, deci, atunci când șeful ei i-a dat următorul ordin: - Livrează produsele la această adresă, iar în cazul în care femeia întreabă cine a trimis alimentele, să-i spui că Diavolul! Când secretara i-a dat femeii pachetul cu produse alimentare, a fost foarte emoționată. Femeia era atât de recunoscătoare, încât lacrimile îi curgeau pe obrajii nestăvilite. Nu a încetat nici o clipă să-i mulțumească și să o binecuvânteze pe fată. Dar, când și-a luat rămas bun, secretara a întrebat-o, totuși, pe femeie: - Nu vreți să aflați cine a trimis aceste produse? Femeia a răspuns: - Nu. Nu are absolut nicio importanță, pentru că atunci când Dumnezeu dă ordinul, chiar și Diavolul se supune!

Ce este

 

Ce este otrava?

Tot ce depășește ceea ce avem nevoie este otravă. Poate fi putere, lene, mâncare, ego, ambiție, frică, furie sau orice altceva.

Ce este frica?

Neacceptarea incertitudinii. Dacă acceptăm incertitudinea, devine o aventură.

Ce este invidia?

Neacceptarea fericirii în celălalt. Dacă acceptăm asta, devine inspirație.

Ce este furia?

Neacceptarea a ceea ce este dincolo de controlul nostru. Dacă acceptăm, devine toleranță.

Ce este ura?

Neacceptarea oamenilor așa cum sunt. Dacă le acceptăm necondiționat, atunci devine iubire.

- Rumi -

Învață

 

"Învață să nu ripostezi, să nu te justifici, să nu ai ultimul cuvânt, să te rogi pentru cei care te jignesc, să accepți că te poți înșela chiar și când ești sigură, sigură că ai dreptate."

Monahia Siluana Vlad

Viața

 

"Viața te ia de lângă oamenii pe care îi iubești, până când înțelegi că nu suntem acest trup, ci sufletul pe care îl conține. "

Viața râde de tine de atâtea ori, până când încetezi să mai iei totul atât de în serios și râzi de tine.

Viața te dărâmă și te doboară în câte părți sunt necesare pentru ca tu să treci lumina.

Viața se ocupă de rebeli, până când încetezi să mai încerci să controlezi.

Viața îți repetă același mesaj, chiar și cu țipete și palme, până când în sfârșit asculți.

Viața îți trimite fulgere și furtuni, să te trezească.

Viața te umilește și te învinge iar și iar până când decizi să-ți lași EGO-ul să moară.

Viața îți neagă bunurile și măreția până când nu mai vrei bunuri și măreție și începi să servești.

Viața îți taie aripile și îți taie rădăcinile, până când nu ai nevoie nici de aripi, nici de rădăcini, ci doar dispari în forme și zbori din A FI.

Viața îți neagă miracole, până când înțelegi că totul este un miracol.

Viața îți scurtează timpul, așa că te grăbești să înveți să trăiești.

Viața te ridiculizează până când devii nimic, până când devii un nimeni, apoi devii totul.

Viața nu îți dă ceea ce vrei, ci ceea ce ai nevoie pentru a revoluționa.

Viața te rănește, te rănește, te chinuie, până când îți lași capriciile și tantrumurile și ești recunoscător că respiri.

Viața îți ascunde comori, până când faci călătoria, până când ieși să le găsești.

Viața ți-l neagă pe DUMNEZEU, până când îl vezi în toate și în toți.. "

Fii o candelă aprinsă

 ”Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi... Lipim şi dezlipim etichete pe oameni. Tragem pe unii sau pe alţii de mânecă încercând să schimbăm păreri. Ne consumăm energia preocupându-ne de ceea ce gândesc alţii despre noi. Acumulăm frustrări, ne încărcăm sufletele cu griji inutile şi ne alimentăm imaginaţia cu tot felul de închipuiri. Ne îmbolnăvim pentru că ne stresăm prea mult şi uităm să fim fericiţi. Datul cu părerea despre orice, oricând, oriunde, încurajat de mass-media devine o a doua fire a omului mic. Prejudecăţi. Utopii. După ce malaxorul vieţii ne frământă bine, uneori și cea mai amărâtă bucățică de pâine ți se pare cea mai dulce. Mai ales după ce viața ți-a dat jos „ochelarii de cal”, acele apărătoare care nu îţi permit să vezi lateral ceea ce ar trebui: suferinţele şi nevoile celor de lângă noi, frumosul din jurul nostru, binele şi intenţiile bune, şansele care ni se acordă, oamenii care merg alături de noi, natura. Astăzi greșesc eu și tu mă ierți. Mâine greșești tu și eu te iert. Poimâine greșim amândoi și alții ne iartă și tot așa. Și deasupra tuturor și în noi adie Duhul Sfânt în Lumină lină. Ne emoţionează orice este frumos, o floare, o melodie, un zâmbet, vocea unui copil, tandreţea unui bătrân, amintirea cuiva drag… Ai adus ceva frumos și bun pe lume? Ai făcut pe cineva fericit astăzi? Iubești sau urăști? Acționezi sau ești indiferent? Înțelegi fără explicații? Crezi fără să vezi? Auzi fără cuvinte? Vezi cu ochii închiși? Simți fără atingeri? Când te uiţi în oglină ce vezi?! Când viața îți rupe paginile viselor, râzi de mulțimea viselor ce apar după? Sufletul nu este limitat la un număr fix de iubiri. Nu rămâne într-o baltă de pierzanie. Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea, încerc să învăț câte ceva de la fiecare. Și, Doamne, ce minune este viața! Mai ales după ce îți tragi sufletul că ai alergat de tine ca să te întâlnești cu Tine… Am să iubesc până la sfârșitul lumii. Iar sfârșitul lumii e sfârșitul meu. Când am murit, lumea mea s-a sfârșit. Așadar, se cuvine să mă preocupe sfârșitul meu, nu sfârșitul lumii. A semnat cineva vreun contract că trăiește 70 sau 80 de ani?! Oricând povestea vieții noastre se poate încheia, brusc sau lin. „Apocalipsele” contemporane sunt în mintea și în inima mea, când urăsc, mint, invidiez, judec, etc. În mine e Raiul, în mine e iadul. În mine e lumina și în mine e întunericul. Așadar, suflet drag, trăiește fiecare zi ca și cum ar fi ultima zi din viața ta. Astăzi poate fi cea mai frumoasă zi, de tine depinde ce alegi. Fii o candelă aprinsă, iar prin pilda propriei vieți fă lumea mai frumoasă în jur. Iartă, iubește, binecuvântează! Ești o minune!" Pr. Ieromonah Hrisostom Filipescu

Cumpărați ceapă și mâncați-o crudă, coaptă, fiartă

Cumpărați ceapă și mâncați-o crudă, coaptă, fiartă ... chiar zilnic, indiferent cât de mare este prețul ... mâncați ceapă!!! Dr. Dawood Al-Rubaie, proprietarul Enciclopediei arabe de terapie pe bază de plante medicinale, spune: "Am scris mai multe articole despre ceapă și beneficiile ei terapeutice și nutriționale și, de câte ori am citit un nou raport, am fost motivat să scriu mai multe despre acesta. Și când discuția despre aceasta a devenit lungă, m-am gândit să o scriu sub titlul ... 

Știai*: 

 * Știai * Ceapa este una dintre cele mai bogate legume și fructe cu un compus importantă numită Quercitina, și numai germenii de capere concurează cu aceasta? 

 * Știai * Că antioxidantul (Quercitina) din ceapă rezistă inflamațiilor oriunde se găsește, în special în sinusuri și plămâni? 

 * Știai * Faptul că, consumul de ceapă împiedică dezvoltarea diabetului de la tipul (2), care este tratat cu tablete iar la tipul (1) care necesită injecție cu insulină? 

 * Știai * Că ceapa previne cancerul de sân, prostată, uter și ovarian și, de asemenea, previne creșterea și numărului de leziuni precanceroase? 

 * Știai * Că ceapa combate atacurile de astm? 

 * Știai * Ceapa protejează celulele nervoase de leziuni și de bolile rezultate legate de sistemul nervos? 

 * Știai * Ceapa previne deteriorarea și întărirea vaselor de sânge și previne multe boli de inimă? 

 * Știai * Că ceapa sporește prezența și reproducerea bacteriilor naturale în intestin, ceea ce îmbunătățește absorbția nutrienților, crește sistemul imunitar și previne creșterea excesiva în greutate? 

 * Știai * Ceapa ucide multe tipuri de germeni și bacterii din gât și plămâni? 

 * Știai * Ceapa subțiază sângele și previne formarea cheagurilor, mai ales atunci când este la grătar și că avertizează împotriva consumului de diluanți farmaceutici de sânge, cum ar fi aspirina și warfarina cu ceapă la grătar sau prăjite, deoarece provoacă o creștere excesivă a fluidității sângelui? 

 * Știai * Că ceapa reduce presiunea arterială la pacienții hipertensivi? 

 * Știai * Ceapa aduce starea de somnolență? 

 * Știai * Ceapa previne creșterea germenului H. Pylori și îl elimină? 

 * Știai * Că ceapa reduce colesterolul și trigliceridele? 

 * Știai * Că ceapa previne apariția bolilor asociate diabetului? 

 * Știai * Ceapa previne reproducerea virusului SIDA? 

 * Știai * Că ceapa previne osteoporoza? 

 * Știai * Ceapa conține cantități ample de compuși de sulf care mențin prospețimea pielii, rezistența și frumusețea părului și a unghiilor? Note: Zicala populară spune: - 

 “Mănâncă ceapă și uită ce rău s-a întâmplat” - de fapt ceapa îmbunătățește starea de spirit și relaxează inima. 

 Cojile de ceapă sunt cele mai bogate în antioxidanți chorcetinici. Ceapa nu își pierde proprietățile medicinale la punctul de fierbere. 

Supa de ceapă este tipică pentru a obține toate beneficiile cepei.

O PILDĂ DESPRE MÂNIE

 

Într-o zi, un om a mers la duhovnicul său pentru a-i cere sfatul. – Părinte, eu întotdeauna vă văd calm și bine dispus, învățați-mă și pe mine să fiu așa, să nu mă înfurii și să nu mă supăr pe nimeni.

– Bine, băiete. Fă rost de o pungă și de un cartof. – Și ce să fac cu ele? – Atunci când te vei supăra pe cineva, ia un cartof, scrie pe el numele acelei persoane, pune-l în pungă și poart-o cu tine peste tot. Așa vei face de fiecare dată când te vei supăra pe cineva. Trecuse ceva timp. Punga s-a umplut de cartofi, o parte au început să se strice, a devenit foarte grea și urât mirositoare. Omul indignat a mers la duhovnicul său, ca să afle ce să facă mai departe. – Părinte, punga asta e foarte grea și împuțită, nu mai pot s-o port cu mine. Pot s-o arunc? – O s-o arunci atunci când vei arunca și supărările tale împuțite din suflet și o să înveți că nu trebuie să le mai aduni, pentru că te strici pe dinăuntru.

Părintele Mihail Deliorga

Atât de des îmi spuneai:

„Fiule, acestea trei mereu să le conştientizezi:

– ţinta unde trebuie să ajungi,

– starea de fapt în care eşti,

– calea de urmat de a ajunge de la ce eşti la ce ar trebui să fii, la ce Treimea din veci şi-a dorit pentru tine să fii”.

Mi-ai dat reperele, m-ai îndreptat pe cale zicându-mi: „una e să ştii calea, alta e să mergi pe ea şi alta e să o fi şi parcurs până-n finalul ei, în veşnicie”.

Răspunsul meu de fiu spre tine, Moş Avva, e tocmai să nu trădez calea ce mi-ai deschis-o, să n-o reneg şi-ncrâncenat chiar de „rănit” să mă menţin pe drum. Cândva-mi spuneai că e un fel de legământ, un jurământ al practicii, o asumare conştientă definitivă a căii de urmat, cum şi Părintele Sofronie zicea: „Să

Puterea cuvintelor ,,Doamne miluieşte”

 Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici: Puterea cuvintelor ,,Doamne miluieşte” Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici: Puterea cuvintelor ,,Doamne miluieşte” Rosteşte cuvintele acestea atât la singular cât şi la plural. Strigă ca orbul Bartimeu: Doamne, miluieşte-mă! Dar strigă şi precum cei zece leproşi: Doamne, miluieşte-ne! Roagă-te pentru tine, roagă-te şi pentru toţi oamenii. Rogu-mă Ţie, Doamne, pentru mine, cel născut întru neputinţă: Doamne, miluieşte-mă! Şi pentru toţi oamenii, născuţi întru neputinţă: Doamne, miluieşte-ne! Amăgitu-m-a lumea şi am călcat legea Ta cea de viaţă făcătoare: Doamne, miluieşte-mă! Şi pentru toţi cei ce au călcat legea Ta cea de viaţă făcătoare: Doamne, miluiește--ne! Încă o zi sau două voi mai fi oaspetele Tău în această lume, după care ca umbra mă voi duce şi mă voi număra între răposaţi: Doamne, miluieşte-mă! Şi pentru toţi cei adormiţi întru Credinţă rogu-mă Ţie: Doamne, miluieşte-ne! Doamne, miluieşte-i pe cei ce sunt la putere, de trei ori mă rog Ţie, fiindcă sunt în primejdie să ajungă oameni ai silniciei. Doamne, miluieşte-i pe cei ce sunt întru bogăţie, de trei ori mă rog Ţie, fiindcă sunt în primejdie să ajungă desfrânaţi. Doamne, miluieşte-i pe săraci şi pe orfani, de trei ori mă rog Ţie, fiindcă sunt în primejdie să cadă în deznădejde. Doamne, miluieşte-i pe cei ce au ştiinţă lumească, de trei ori mă rog Ţie, fiindcă sunt în primejdie să-şi facă dumnezei din sine, iar de Tine să uite. Şi de îţi va veni în minte când te rogi tu vreuna dintre fiinţele omeneşti, fie ea dintre răposaţi sau dintre cei vii sau dintre cei nenăscuţi încă, să spui îndată: Doamne, miluieşte! Şi de îţi va veni în minte un om vrăjmaş al tău, spune: Doamne, miluieşte! Iar ce putere e în cuvintele acestea îţi va spune când vă veţi întâlni cu orbul Bartimeu: orb am fost, şi am văzut! Îţi vor spune leproşii: leproşi am fost şi ne-am curăţit! Îţi vor spune îndrăciţii: nebuni am fost şi ne-am înţelepţit! Îţi vor spune slăbănogii: bolnavi am fost şi ne-am însănătoşit! Îţi vor spune morţii: morţi am fost şi am înviat! Îţi vor spune apostolii: furtună a fost şi s-a potolit! Îţi va spune păcătoasa care s-a pocăit: am păcătuit şi am primit iertare! Îţi va spune tâlharul de pe cruce: răufăcător am fost şi am intrat cel dintâi în Rai! (Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 2, Editura Sophia, Bucureşti, 2003, pp. 145-146)

Rosteşte cuvintele acestea atât la singular cât şi la plural. Strigă ca orbul Bartimeu: Doamne, miluieşte-mă! Dar strigă şi precum cei zece leproşi: Doamne, miluieşte-ne! Roagă-te pentru tine, roagă-te şi pentru toţi oamenii. Rogu-mă Ţie, Doamne, pentru mine, cel născut întru neputinţă: Doamne, miluieşte-mă! Şi pentru toţi oamenii, născuţi întru neputinţă: Doamne, miluieşte-ne! Amăgitu-m-a lumea şi am călcat legea Ta cea de viaţă făcătoare: Doamne, miluieşte-mă! Şi pentru toţi cei ce au călcat legea Ta cea de viaţă făcătoare: Doamne, miluiește--ne! Încă o zi sau două voi mai fi oaspetele Tău în această lume, după care ca umbra mă voi duce şi mă voi număra între răposaţi: Doamne, miluieşte-mă! Şi pentru toţi cei adormiţi întru Credinţă rogu-mă Ţie: Doamne, miluieşte-ne! Doamne, miluieşte-i pe cei ce sunt la putere, de trei ori mă rog Ţie, fiindcă sunt în primejdie să ajungă oameni ai silniciei. Doamne, miluieşte-i pe cei ce sunt întru bogăţie, de trei ori mă rog Ţie, fiindcă sunt în primejdie să ajungă desfrânaţi. Doamne, miluieşte-i pe săraci şi pe orfani, de trei ori mă rog Ţie, fiindcă sunt în primejdie să cadă în deznădejde. Doamne, miluieşte-i pe cei ce au ştiinţă lumească, de trei ori mă rog Ţie, fiindcă sunt în primejdie să-şi facă dumnezei din sine, iar de Tine să uite. Şi de îţi va veni în minte când te rogi tu vreuna dintre fiinţele omeneşti, fie ea dintre răposaţi sau dintre cei vii sau dintre cei nenăscuţi încă, să spui îndată: Doamne, miluieşte! Şi de îţi va veni în minte un om vrăjmaş al tău, spune: Doamne, miluieşte! Iar ce putere e în cuvintele acestea îţi va spune când vă veţi întâlni cu orbul Bartimeu: orb am fost, şi am văzut! Îţi vor spune leproşii: leproşi am fost şi ne-am curăţit! Îţi vor spune îndrăciţii: nebuni am fost şi ne-am înţelepţit! Îţi vor spune slăbănogii: bolnavi am fost şi ne-am însănătoşit! Îţi vor spune morţii: morţi am fost şi am înviat! Îţi vor spune apostolii: furtună a fost şi s-a potolit! Îţi va spune păcătoasa care s-a pocăit: am păcătuit şi am primit iertare! Îţi va spune tâlharul de pe cruce: răufăcător am fost şi am intrat cel dintâi în Rai! (Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 2, Editura Sophia, Bucureşti, 2003, pp. 145-146)

Uneori nu ai nevoie să escaladezi cei mai înalți munți, ci doar să ai curajul de a sta cu tine în liniște....

 A fost odată un fermier care și- a dat seama că și- a pierdut ceasul în fân. Nu era un ceas oarecare. Pentru fermier acest ceas avea o valoare sentimentală. După o lungă căutare prin hambarul cu fân el a renunțat. Afară era un grup de copii. S- a îndreptat către ei și le- a spus că cel care va gasi ceasul va primi un premiu deosebit. Auzind asta, copiii s- au dus în hambar și au început să caute peste tot. Când toți erau pe punctul de a renunța, un copil a venit la fermier și l-a … rugat să il lase singur în hambar pentru a căuta ceasul. După puțin timp, băiatul s- a întors la fermier cu ceasul în mână. Fermierul a ramas uimit și l- a întrebat: – Cum ai reușit să- l găsești? Eu și ceilalți copii îl căutăm de foarte mult timp. Baiatul i- a răspuns: – Nu am facut nimic special. M- am așezat și am început să ascult. În liniște am auzit clinchetul acelor de ceas, iar apoi am mers în direcția indicată de sunet”. Liniștea stă oricând la dispoziția ta. Bucură- te de câteva clipe de liniște pe care să ți le acorzi zilnic. O minte liniștită poate gândi, evalua și lua decizii mai ușor decât una agitată. Uneori nu ai nevoie să escaladezi cei mai înalți munți, ci doar să ai curajul de a sta cu tine în liniște....

Doamne, miluieşte-mă!

– Cruce sfântă, culcă-mă,

Cruce sfântă, scoală-mă,

Înger sfânt, păzeşte-mă,

Doamne, miluieşte-mă!

 

 Sfântă Cruce, armă tare,
Feri-mă de supărare;
Sfântă Cruce, armă dulce,
Fii cu mine încotro m-oi duce;
Sfântă Cruce a lui Hristos,
Să-mi fii mie de folos.
Cruce-n casă, cruce-n masă,
Cruce în toți patru cornuri de casă.
Dumnezeu îi cu noi la masă,
Maica Sfântă-i la fereastră,
Îngerii împrejur de casă,
Maica Sfântă îi cu poala întinsă
Și pe noi toți ne cuprinsă.
Cruce în patul nost,
Dumnezeu îi la capul nost,
Dumnezeu ne-o apărat,
De vrăjmașul necurat,
De șarpele înveninat,
De iadul întunecat.
Cruce Sfântă, trezește-mă,
Maică Sfântă, acoperi-mă,
Înger bun, păzește-mă,
Doamne, mântuiește-mă.
Amin. 

 

 

 

 

 

Sfântă cruce culcă-mă, Duhule deşteaptă-mă, Fiule umbreşte-mă, Precesto păzeşte-mă!
Pre prea sfântă cruce-o fac şi mă culc noaptea cu drag,
Şi o fac pe trupul meu, numele lui Dumnezeu,
Biserică cerească, cântare îngerească,
Dumnezeu Sfântul, de boală să ne pazească şi să ne mântuiască.

 Fără Cruce n-ar fi existat Jertfa şi Învierea!

 Fără Cruce nu există mântuire. 

La mântuire nu putem ajunge decât prin Cruce!

 Crucea este tiparul care, singurul, ne îngăduie să înţelegem taina lumii şi a vieţii, e singura cheie de care dispunem.

Rugaciunea Sfintei Cruci

 

Sa se scoale Dumnezeu, si sa se risipeasca vrajmasii Lui, si sa fuga de la fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul. Sa piara cum piere fumul, cum se topeste ceara de fata focului, asa sa piara demonii de la fata celor ce-L iubesc pe Dumnezeu si se insemneaza cu semnul Crucii, zicand:

Bucura-te, preacinstita si de viata facatoare CRUCE

A Domnului, care gonesti demonii cu puterea Celui ce S-a rastignit pe tine, a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorat la iad, si a calcat puterea diavolului, si te-a daruit noua pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrajmasul.

O, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, ajuta-mi mie cu Sfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu si cu toti Sfintii, in veci. Amin.

 

 

 

 

 

„Milostiva sa-mi fii mie Preasfanta Treime; Milostiva sa-mi fii mie Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu; Milostivi sa-mi fiti mie cei 4 Evanghelisti ai Domnului; Milostiv sa-mi fii mie Sfinte Ioane Botezatorule al Domnului; Milostivi sa-mi fiti mie cei 12 Apostoli ai Domnului; Milostivi sa-mi fiti mie cei 70 Apostoli ai Domnului; Milostivi sa-mi fiti mie toti sfintii din ceruri si toate puterile ceresti;

Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Parinti din ceruri; Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Mucenici din ceruri; Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Cuviosi din ceruri; Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Parinti Ierarhi din ceruri; Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Martiri din ceruri; Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Prooroci din ceruri; Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Pustnici din ceruri; Milostive sa-mi fiti mie toate Sfintele Cuvioase Femei din ceruri; Milostive sa-mi fiti mie toate Sfintele Mucenite Fecioare din ceruri;

Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Arhangheli din ceruri; Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii Ingeri din ceruri; Milostivi sa-mi fiti mie toti Sfintii zilei de astazi; Milostiva sa-mi fii mie toata puterea cea lucratoare a cerului; Milostiv sa-mi fii mie Sfinte Patron al meu (numele); Milostiv sa-mi fii mie Sfinte Patron al casei (numele); Milostiv sa-mi fii mie ingerasul meu sfant pazitor”.

RUGĂCIUNEA SFINTEI CRUCI...

Cruce Sfântă, armă dulce

Să-mi ajuţi pe unde m-oi duce.

Cruce Sfântă, luminoasă

Să-mi ajuţi când plec de acasă.

Cruce tu să străluceşti

De dușmani să mă ferești

Cruce tu mă însoţeşti

Ce e sfânt să-mi făureşti.

Cruce în a ta credinţă

Eu să fiu cu biruinţă.

Cruce Dreaptă, lucitoare

Să mă ierţi în sărbătoare.

Cruce cu lumina ta

Tu să-mi iei durerea mea.

Cruce tu să străluceşti

Inima să-mi veseleşti.

Cruce cu a ta lumină

Sufletul meu îmi alină.

Cruce Sfântă, Cruce Dreaptă

Bucurie îmi arată.

Cruce tu mă însoţeşte

Şi de cei răi mă păzeşte.

Cruce intră-n sufletul meu

Să ajung la Dumnezeu.

Amin!

Acatistul Sfintei Cruci

 

Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta; biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește și cu Crucea Ta păzește poporul Tău.

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 2:

Văzându-se Elena pe sineși întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „Lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele”. Căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia!

Icos 2:

Cunoștința cea necunoscută mai înainte împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „Din sânurile pământului siliți-vă în grabă a afla și Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând așa:
Bucură-te, semnul adevăratei bucurii;
Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem;
Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă;
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită;
Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului;
Bucură-te, scară pe înălțime rezemată, mai înainte oarecând arătată;
Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită;
Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;
Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului;
Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiților;
Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 3:

Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredințare a tuturor, și pe cea fără de glas și moartă spre viață a sculat-o: înfricoșătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, și cu săltările ca și cu niște cântări, zicea către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieții;
Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;
Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare;
Bucură-te, masă care ții ca pe o Jertfă pe Hristos;
Bucură-te, viță ce porți Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic;
Bucură-te, că păzești sceptrele împăraților;
Bucură-te, că zdrobești capetele balaurilor;
Bucură-te, strălucită cunoștință a credinței;
Bucură-te, păzitoarea a toată lumea;
Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori;
Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 4:

Dumnezeiasca râvnă întru sineși luând Elena, cu osârdie a căutat și a aflat Crucea care în pământ era ascunsă și pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icos 4:

În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, și toți de luminare umplându-se, și ca spre o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăți, în mâinile cele sfinte, înălțată, pe care lăudând-o au zis:
Bucură-te, raza Soarelui celui gândit;
Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeșertat;
Bucură-te, chemarea lui Adam și a Evei;
Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului;
Bucură-te, că înălțându-te, împreună acum, pe noi ne înalți;
Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfințești;
Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită;
Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor;
Bucură-te, lauda credincioșilor;
Bucură-te, prin care s-a surpat iadul;
Bucură-te, prin care a răsărit Darul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 5:

Lemnul cel de Dumnezeu dăruit privindu-l toți, la acoperământul lui acum să alergăm, și ca pe o armă ținându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmașilor și, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icos 5:

Văzut-a lumină din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care și biruind mulțimea vrăjmașilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii și a zis către dânsul unele ca acestea:
Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit;
Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat;
Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmașilor;
Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;
Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteștii oști;
Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oști;
Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor;
Bucură-te, ceea ce ocârmuiești sufletele oamenilor;
Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăți;
Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăți;
Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos;
Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 6:

Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toți suindu-i de la pământ către înălțimea cerului, ca să locuiască împreună și totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt și știind ei a cânta: Aliluia!

Icos 6:

Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toți cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos, iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niște morți au căzut, și cei ce s-au izbăvit de dânșii, acum, văzând Crucea, cântă așa:
Bucură-te, învierea celor omorâți;
Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc;
Bucură-te, deșertarea vistieriilor iadului;
Bucură-te, câștigarea desfătării raiului;
Bucură-te, toiag care ai afundat oastea egipteană;
Bucură-te, că iarăși pe poporul israelitean l-ai adăpat;
Bucură-te, lemn însuflețit, a tâlharului mântuire;
Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioșilor mireasmă;
Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul;
Bucură-te, pecetea pe care oamenii au luat-o;
Bucură-te, Cinstită Cruce, ușa tainelor;
Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 7:

Moise, voind a izbăvi din stricăciune preamult truditul neam, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai arătat lui și semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a înspăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce S-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbații cei fără de lege și blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o, toți acum să cânte:
Bucură-te, ridicarea celor căzuți;
Bucură-te, îndreptarea celor robiți de patimile lumești;
Bucură-te, înnoirea Învierii lui Hristos;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;
Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioșii;
Bucură-te, Lemn de prooroci vestit a fi pe pământ sădit;
Bucură-te, ajutorul împărăției împotriva vrăjmașilor;
Bucură-te, apărare tare a cetății;
Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare;
Bucură-te, a greșiților osândire;
Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, îmbogățirea săracilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 8:

Străină minune văzând, nouă viață să viețuim, mintea la cer înălțând-o, că pentru aceasta Hristos pe Cruce S-a pironit și cu trupul a pătimit, vrând a-i ridica spre El pe cei ce cântă Lui: Aliluia!

Icos 8:

Tot a venit din înălțime, avându-și Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri și născându-Se din Fecioară Maică și lumii arătându-Se om smerit și Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma păcii;
Bucură-te, semnul călătorilor;
Bucură-te, înțelepciunea și întărirea celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, nebunia și sfărâmarea celor ce prigonesc;
Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor și de viață purtător;
Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră;
Bucură-te, că unești pe cele de pe pământ cu cele de sus;
Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos;
Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat;
Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut;
Bucură-te, bogăția bunătăților celor înmiite;
Bucură-te, lauda credincioșilor cea de mii de ori numită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 9:

Acăzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeți întrarmată și neamul evreilor s-a rușinat, văzând ei că, de către toți, cu dor Crucea este închinată și că de-a pururea izvorăște tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icos 9:

Râurile cugetelor celor de rea-credință s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase; căci, cu adevărat, nu se pricep cum și cruce ai suferit și de stricăciune ai scăpat, iar noi, Învierea slăvind-o, cântăm:
Bucură-te, înălțimea înțelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, adâncimea Proniei Lui;
Bucură-te, necunoștința necuvântătorilor bârfitori;
Bucură-te, pierderea nebunilor în stele cititori;
Bucură-te, că arăți Învierea lui Hristos;
Bucură-te, că pătimirile Lui le înnoiești;
Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiți ai dezlegat-o;
Bucură-te, ceea ce intrările Raiului le-ai deschis;
Bucură-te, Cinstită Cruce, cea de toți cei dreptcredincioși cinstită;
Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică;
Bucură-te, Cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc;
Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ție;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 10:

Lumea vrând a o mântui, Împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit și, întrupat fiind, Crucea a suferit, și pentru noi pe toate ca noi le primește. Pentru aceea, și izbăvindu-ne pe noi, de la toți aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid nebiruit și dumnezeiesc al lumii te înțelegem, o, purtătoare de viață Cruce, că Făcătorul cerului și al pământului pe tine gătindu-te, își întinde mâinile – străină auzire – și pe toți învață a cânta:
Bucură-te, temeiul dreptei credințe;
Bucură-te, biruința creștinilor;
Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt;
Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit;
Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit;
Bucură-te, că tu cuvintele cele de prooroci vestite le-ai împlinit;
Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor;
Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor;
Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit;
Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit;
Bucură-te, că cinstindu-te, ție ne închinăm;
Bucură-te, că strigând ție glăsuim;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 11:

Cântarea toată se micșorează, vrând a lăuda mulțimea minunilor tale, fiindcă de-ți vom aduce ție, o, preacinstită Cruce, mulțime de laude, nimic vrednic nu împlinim, față de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruiește Crucea aceasta de viață dătătoare. Că lumina cea nematerialnică a primit-o și spre cunoștință dumnezeiască pe toți povățuiește și, înălțându-se acum, mintea noastră o înalță a cânta acestea:
Bucură-te, luminătorul ce te arăți celor ce sunt întru întuneric;
Bucură-te, stea care luminezi lumea;
Bucură-te, fulger care orbești pe ucigașii lui Hristos;
Bucură-te, trăsnet care slăbești pe cei necredincioși;
Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor;
Bucură-te, că ai risipit templele idolilor;
Bucură-te, cea al cărei chip din cer s-a arătat;
Bucură-te, cea al cărei dar vicleșugurile le-a gonit;
Bucură-te, ceea ce însemnezi omorârea trupului;
Bucură-te, ceea ce omori pornirea patimilor;
Bucură-te, Lemn pe care Hristos S-a răstignit;
Bucură-te, Lemn prin care toată lumea s-a mântuit;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 12:

Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn Își întinde și neamurile toate împreună le cheamă, și Împărăția cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie și cu credință cântă cântare: Aliluia!

Icos 12:

Cântând cântarea ta, te lăudăm cu dor pe tine, Lemnul Domnului, ca pe un însuflețit. Că pe tine pironindu-Se cu trupul Cel ce stăpânește peste puterile cele de sus, ne-a sfințit, ne-a mărit și ne-a învățat a zice acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma cea înțelegătoare;
Bucură-te, sfântă privire a sfinților;
Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor și a drepților;
Bucură-te, purtătoare de lumină, meșteșugire a lui Hristos;
Bucură-te, frumusețea și cununa dreptcredincioșilor cârmuitori;
Bucură-te, stăpânirea și întărirea cuvioșilor preoți;
Bucură-te, podoaba cea prealăudată a adevărului;
Bucură-te, începutul cel preabun al mântuirii;
Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor;
Bucură-te, izgonirea agarienilor;
Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate;
Bucură-te, veselia sufletului meu;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 13:

O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai sfânt decât toți sfinții, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toți izbăvește-ne și de chinurile veșnice scapă pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Îngerii din cer... și Condacul întâi: O, de trei ori fericită...

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

După aceea se citește această

Rugăciune către Domnul Hristos

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta, întru această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit și ai primit moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstignit cu păcatele noastre cele multe și cu fărădelegile noastre cele rele. De aceea, ne rugăm bunătății Tale celei nemărginite să ne faci și pe noi părtași sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru ca să ne învrednicim, prin darul Tău, să câștigăm și noi asemenea Ție, pentru dragostea Ta, precum Tu, Cel Milostiv, le-ai răbdat pentru mântuirea noastră, întărindu-ne pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulțumitorii evrei.

Și ne înviază simțirile noastre cele sufletești, ca să cunoaștem moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidirile cele neînsuflețite, care s-au mișcat la răstignirea Ta, cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, rugându-Ți-se, l-ai primit în Rai. De aceea întărește-ne, Doamne, ca să putem ridica cu bucurie, de astăzi înainte, Crucea Ta cu deplină pocăință. Întristarea morții Tale să o simțim, precum au simțit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi și mironosițele femei.

Dă-ne, Doamne, și nouă, darul Tău, precum ai dat atunci tâlharului celui rău, și iartă păcatele noastre pentru sfintele Tale Patimi, și ne primește prin pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce ne ești. Asemenea fă cu toți creștinii, vii și morți, precum se roagă Ție, în toate zilele, Sfânta Biserică și le iartă lor toate păcatele și-i învrednicește pe ei de Împărăția Ta ca să vadă lumina Ta și să mărească slava Ta. Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase, și zicem către dânsa: mărire ei pentru dragostea Ta.

Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus țintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ținut Rodul vieții Ce ne-a mântuit din moartea păcatului.

Bucură-te, toiagul cel tare care ai sfărâmat ușile iadului. Bucură-te, cheia împărătească ce ai deschis ușa Raiului. Ne bucurăm și noi pentru că vedem pe vrăjmașii Tăi surpați jos, iar pe prietenii Tăi împărățind în ceruri, pe vrăjmașii Tăi biruiți de puterea Ta, iar pe creștinii ce Ți se închină, înarmați cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri și câtă necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceea, cum putem noi să fugim de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să ne pară grele chinurile, văzând pe Stăpânul nostru că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste? Rușine ne este, cu adevărat, de ne vom întrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii sau de ispitele ce ni le aduc diavolii, trupul și gândurile noastre cele rele, sau pentru sărăcia și bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să ne apropie mai mult de El, pentru ca să-L slăvim și să ne pedepsim în această viață pentru binele nostru, pentru ca să ne odihnim cu mai multă mărire întru Împărăția Lui cea veșnică. Și, de vreme ce este așa, înmulțește-ne, Doamne, ostenelile, ispitele și durerile, dar să ne înmulțești împreună și să ne prisosești și răbdarea și puterea, ca să putem răbda toate câte ni s-ar întâmpla. Pentru că recunoaștem că suntem neputincioși de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei lumina, legați de nu ne vei dezlega, fricoși de nu ne vei face îndrăzneți, răi de nu ne vei preface în buni, pierduți de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia ne închinăm și o mărim, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Iti multumesc Doamne Dumnezeul meu

Iti multumesc Doamne Dumnezeul meu pentru tot ce mi-ai dat in viata asta,in primul rand iti multumesc ca sunt sanatos,ca am ochi sa vad minunatiile pe care Tu le-ai creat pentru noi,am urechi sa pot auzi de Tine si sa te pot cunoaste mai bine,iti multumesc din suflet ca ai fost tot timpul alaturi de mine si m-ai pazit de toate cele rele,mi-ai ajutat sa trec cu bine peste greutatile vietii si ai ascultat tot timpul rugaciunile mele chiar daca eu sunt un nevrednic si un mare pacatos.Te rog din tot sufletul meu nu te departa de la mine Doamne ca fara Tine simt un gol in sufletul meu si simt ca nu am nici un rost in viata asta ca toate sunt doar prin Tine Doamne Dumnezeul meu,toata speranta si toata nadejdea doar Tu esti pentru mine.Te mai rog Doamne sa ai grija de noi de toti,ca toti suntem fii Tai asa cum suntem noi mai buni sau mai rai,si iarta-ne noua gresalele noastre,ca pacatosi suntem de nu mai stim de noi.Spala-ne Doamne sufletele noastre,curateste inimile si gandurile noastre de cele rele si pune in noi un duh nou,curat si statornic sa te putem primi pe Tine ca fara Tine nu exista mantuire.Doamne Dumnezeul nostru ai grija de noi de toti si iarta-ne pe noi nevrednicii. AMIN .