Viata este oportunitate, foloseste-o.

 

Viata este oportunitate, foloseste-o.

Viata este frumusete, admir-o.

Viata este un vis, realizeaza-l.

Viata este o provocare, infrunt-o.

Viata este un joc, joaca-l.

Viata este o promisiune, realizeaz-o.

Viata este tristete, depaseste-o.

Viata este un cantec, canta-l.

Viata este o lupta, accept-o.

Viata este o tragedie, infrunt-o.

Viata este o aventura, indrazneste.

Viata este noroc, fa-ti-l.

Viata este viata, fii recunoscatoare pentru ea.

Maica Tereza

"Darul iubirii
Rãsãrind ca un boboc de energie,
Un singur dar ne este oferit:Cel al Iubirii.
Rezistînd cãlãtoriilor nesfîrsite si vietilor fãrã de numãr,
Rãdãcinile noastre sînt întãrite de o singurã sursã de luminã:
Lumina Iubirii.
Împãrtãsind, purtînd de grijã, dãruind si primind,
Energia noastrã este cultivatã într-o substantã si mai rafinatã:
Substanta Purã a Iubirii.
Înflorind, spre a ne deschide inimile si a face sã ne iasã la ivealã strãlucirea si profunzimea iubirii,nu avem decît o menire:
Sa iubim

Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul, rod al rugăciunii

 

”Stâlp al răbdării ai fost râvnind strămoşilor, cuvioase: Dreptului Iov întru patimi, Sfântului Iosif întru ispite; şi în trup viaţa celor fără de trup având, Sfinte Preacuvioase Daniil, părintele nostru, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufle­tele noastre!” (Tropar)

Sfântul Daniil, rod al rugăciunii

Mustrată și defăimată pentru că nu putea da naștere unui copil, mama sfântului a ieşit odată din casă încetişor, pe la miezul nopţii şi, ridicându-şi mâinile către cer, cu multe lacrimi s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: "Doamne, Împărate, Cela ce ai făcut dintru început bărbat şi femeie şi ai zis: Creşteţi şi vă înmulţiţi; Cela ce ai dăruit Sarei la bătrâneţe pe Isaac; Anei pe Samuil; Elisabetei, pe Ioan; milostiveşte-Te şi de necazul meu şi, căutând cu milostivire, dezleagă-mi nerodirea mea. Ia defăimarea mea şi dă rod pântecelui celui neroditor, ca, pe cel dăruit de Tine, să-l aduc Ţie, precum de demult Ana a născut pe Samuil". 

  Răspunsul rugăciunii avea să vină chiar în acea noapte pentru că  odată întoarsă în casă și după ce a adormit puţin, a văzut în vis două candele preastrălucite mari, pogorându-se încetişor din cer peste capul ei.

Sfântul Daniil Stâlpnicul, sărbătorit în fiecare an la data de 11 decembrie,  s-a născut în satul Vitaria din Mesopotamia, din părinţi creştini. Fiind singurul copil dăruit lor de Domnul, aceştia l-au închinat cu totul Lui, încă din perioada copilăriei. El a îmbrăţişat viaţa monahală la vârsta de doisprezece ani cu binecuvântarea Sfântului Simeon Stâlpnicul.

Sfântul Daniil a plecat din mănăstire şi s-a sălăşluit într-un templu păgân părăsit de la ţărmul Mării Negre. După o vreme, a urcat pe un stâlp pe care a rămas până la moartea sa, îndurând arşiţa, frigul, dar şi atacurile demonilor. În jurul acelui stâlp s-a strâns un număr mare de ucenici, pe care Sfântul i-a povăţuit prin pilda vieţii lui şi prin cuvânt.

Chiar împăratul Leon cel Mare a venit la stâlpul Sfântului Daniil, fiind însoţit de oaspeţi din străinătate, principi şi aristocraţi, cărora arătându-le stâlpul, a mărturisit: „Iată cea mai scumpă comoară a împărăţiei mele!”. 

Sfântul Daniil şi-a prorocit ziua morţii. La ieşirea sufletului lui, ucenicii au văzut pe sfinţii îngeri, proroci, apostoli şi mucenici deasupra stâlpului pe care vieţuise cuviosul.

”Suindu-te pe stâlp, fericite, ai luminat lumea cu sfintele tale fapte şi ca o stea mult strălucitoare, ai depărtat, părinte, în­tunericul înşelăciunii. Pentru aceasta te rugăm pe tine, luminează şi acum, în inimile robi­lor tăi, lumina cea neapusă a cunoştinţei”  (Condac)Două întâmplări din viața Sfântului Daniil Stâlpnicul
daniil-the-stylite in 0

Sfântul Daniil Stâlpnicul – Miniatură din Minologhionul Împăratului Vasile al II-lea

Femeia-ispită

După ce a urcat pe stâlpul de la Gelánios (la 4 mile nord de Constantinopol), care era foarte înalt, Sfântul Daniil (409-453) a dus o viață aspră și vrednică de uimire. Însă diavolul, văzându-i smerenia, l-a pizmuit, astfel că i-a pregătit niște piedici, îndemnându-i pe ereticii din Bizanț să-l supere și să-i facă rău. Au găsit o femeie necuviincioasă, pe nume Vasianí, care era de fel din Asia [Mică].

Au mituit-o cu mulți bani ca să încerce, de va putea, să molipsească pe Cuvios sau pe vreunul din ucenicii săi, astfel încât să facă vâlvă și să pricinuiască scandal. A plecat deci, acea necuviincioasă femeie, îmbrăcată în rochie frumoasă și cu bijuterii prețioase, a ajuns lângă stâlpul Cuviosului și s-a așezat alături, prefăcându-se bolnavă. Prin diverse tertipuri și viclenii a încercat să ademenească sufletul curat al Cuviosului. În zadar, însă, fapta sa păcătoasă nu l-a biruit nici pe Cuvios, nici pe vreunul din ucenicii săi.

Daniel Stylites in 1S-a întors în oraș fără să fi izbutit ceva, dar cu toate acestea, voia să ia banii care i se promiseseră, așa că a spus minciuni, cum că, deși Cuviosul ar fi dorit-o și le-a spus ucenicilor să pună scara, ea nu a catadicsit să urce și a plecat. Astfel, nemernica l-a defăimat pe Cuvios, dar judecata divină nu a răbdat calomnia făcută. A intrat în ea demonul, care fără să vrea, a mărturisit adevărul, adică minciuna și viclenia ereticilor. Oamenii orașului au dus-o la Cuvios, iar acesta, rob al lui Hristos și fără ranchiună, a vindecat-o și i-a iertat vina. Aceasta s-a minunat de bunătatea Cuviosului și, cu lacrimi, săruta neîncetat stâlpul. Atunci Dumnezeiescul Har a cuprins-o din nou, dorind ea să-și îndrepteze viața. Și de atunci, cu adevărat, această femeie necuviincioasă a trăit cu cinste și înțelepciune restul vieții ei.

Judecător al pricinilor Împăraților

După mult timp, a venit la Împăratul Bizanțului (Leon I, care a domnit între 457 și 474) Împăratul din Laziká [antica Colchída, Georgia], pentru a încheia pace. Împăratul Leon l-a luat pe Împăratul din Laziká și l-a dus să cunoască îndelunga-răbdare a Cuviosului Daniil. Atât de mult s-a minunat împăratul străin de Cuvios, încât a căzut și s-a închinat Cuviosului și stâlpului, zicând cu evlavie: „Îți mulțumesc, Cerescule Împărat, pentru că m-ai învrednicit de a mă bucura de acest om ceresc”. Și atât de mult l-au apreciat cei doi Împărați, încât l-au pus să le judece pricinile lor, iar acesta i-a adus la pace.

Simpli cetățeni și împărați, greci și barbari, cu evlavie l-au cinstit pe Cuviosul Daniil Stâlpnicul, ca pe un înger al lui Dumnezeu.

Sursă: Gheronda Harálambos Vasilópulos, Sfântul Daniil Stâlpnicul, Editura Orthódoxos Týpos, p. 23-25 și 29-30.

Este o zi in care ar trebui sa avem un singur scop... sa ne aducem bucurie unii altora!

Noi oamenii...

Autor:   Constantin Cambei

 

         A mai trecut o zi.....

         Ca si toate celelalte,.....

         A trecut si tot nu stii

         De ce vrei sa ai de toate?

               ............

         De ce vrei sa traiesti bine?

             ............

         Sa ai totul linga tine?

             ........

 

                                             noi oamenii........!!!!!!!

       Asa suntem noi oamenii,nu pretuim painea decat dupa foamete .Soarele care nu il 

suportam vara il iubim iarna ,dupa o furtuna ni se pare mult mai frumos de parca nu 

ar fi acelesi soare.o zi ploioasa este urata si ne intristeaza dar in timpul secetei este 

motiv de bucurie.Traim in pace si nu avem motiv de bucurie dar in timpul razboiului ,

pacea ,o dorim mai mult decat orice.Dupa o cearta in familie ni se pare mult mai 

frumoasa intelegerea.

         Asa suntem noi!!!!!!!!da ,asa suntem si nu de dam seama:ca sa pretuim binele trebuie  

sa ne amintim mereu ce este raul,ca sa recunoastem frumosul trebuie sa cunoastem mai intai 

uratul,iar apoi ne obijnuim cu frumosul  si va deveni si acesta urat.

        Daca vom reusi mereu sa pretuim pacea ca atunci cind se termina un razboi,daca painea

va avea merau acelasi gust ca dupa o foamete,daca soarele ni s.ar parea mereu asa frumos 

ca dupa o furtuna ,daca ploaia ar fi asa de placuta ca dupa o seceta,daca sanatatea ne.ar 

face mereu asa de fericiti ca atunci cind trece boala..........,..,atunci,...si numai atunci 

poate raul nu ar mai exista,caci rolul sau ,de a ne arata si aminti ce este binele,se va termina......

        De multe ori cautam fericirea prin locuri foarte indepartate,in lucruri marete ,scumpe si 

greu de obtinut......cind  ea se gaseste foarte aproape de noi si in lucruri foarte simple,trebuie 

doar sa iti dai seama de acestea si sa stii sa le scoti in evidenta.In viata ,ca sa iti indeplinesti 

dorintele,trebuie sa stii sa ti le alegi mai intai. Ca sa ajungi la ,,destinatie,, trebuie ,mai intai ,

sa stii care este aceasta.Pacat ca cei mai multi dintre noi muncesc asa de mult pentru a.si 

atinge scopul (ales gresit) astfelincat ,dupa un timp,ajung sa inverseze rolul muncii si cel al vietii:

traiesc pentru a munci si a face bani,in loc sa munceasca si sa faca bani pentru a trai.

     ..........

     Vrem cariera ,vrem o familie perfecta ,vrem vile cu gradini verzi si spatioase,vrem copii 

frumosi si sanatosi,vrem o viata de lux,masina ,piscina ,si daca s.ar putea sa facem si o munca 

simpla ,fara responsabilitati prea mari,dar sa ne cunoasca multa lume,........vrem ....vrem...si iar vrem..

dar niciodata nu ne intrebam :,,este cineva care sa aiba toate aceste lucruri la un loc?,,Cine are o parte 

din ele nu are cealalta parte,cine are bani multi nu are sanatate ,sau nu are familie ,cine are sanatate nu

 are bani sau nu este admirat ,si asa mai departe intelegem ca fiecaruia dintre noi ne lipseste acel ,,ceva,,

si facem orice pt. a.l obtine.Dar nu intelegem ca odata obtinut,acel ceva,ne face sa pierdem altceva din 

ceea ce aveam deja,.......totul are un pret bine definit.Exista un echilibru care ne inconjoara si fara 

de care  nu putem supravietui in societate.Cel mai greu lucru in viata este sa gasim acest echilibru

si sa reusim sa obtinem un lucru fara a pierde un altul mai important.

       Viata este foarte scurta pt.a putea sa faci tot ce iti propui,pt a ajunge unde iti doresti,si chiar 

daca o sa ajungi ,nu o sa mai ai timp sa te bucuri si sa beneficiezi de ceea ce ai realizat.

        Avem cu totii un scop bine definit inca din prima zi a vietii noastre  dar nu reusim sa ne dam seama 

care este acesta decat atunci cind vedem ca toate dorintele,visurile ,aspiratiile si telurile ,deja indeplinite

si traite ,nu ne aduc fericirea permanenta,este o fericire trecatoare care odata simtita iti provoaca alte

 dorinte .Cu cat obtinem mai greu un lucru cu atat il pretuim mai mult,de aceea cind avem totul aproape ,

nu mai pretuim nimic.

        Ar trebui ca toti dintre noi sa ne apropiem de Acel ce ne poate raspunde la orice intrebare,sa ne 

facem prieten pe Cel ce ne poate ajuta sa fecem alegerile corecte,sa ne punem speranta in Cel  ce ne.a

promis o singura data .Sa credem cu adevarat ca Cel ce ne ajuta a fost mereu linga noi si ca nu a aparut

din intaimplare acolo in acel moment,....sa simtim 

mereu prezenta acestui ,,Cel,, in fiecare moment al vietii noastre ....pentru ca el  este Dumnezeu si doar 

el va reusi sa ne dea fericirea permanenta,sa smulga nefericirea din sufletele noastre.Doar el reuseste sa

ne arate adevaratele motive de bucurie sau de tristete,doar el ne poate face zilele scurte atunci cind 

suntem departe de cei dragi,si le poate face nesfarsite linga persoanele iubite.Sa nu uitam niciodata ca

 El ne va ajuta ,intr.un fel sau altul,de cate ori o sa avem nevoie.......trebuie doar sa cerem ajutorul Sau.

        Dar noi ?.....ce facem noi pt.El ?....noi cum ii multumim ?....cum o sa reusim vreodata sa rasplatim 

toate aceste lucruri daca nici nu ne dam seama cind beneficiem de ele ?

E greu .....e greu ...pentru un om sa reuseasca sa faca totul de unul  singur,stim cu totii aceste lucruri

pe care le.am amintit ,le stim cu totii dar le uitam,se ascund printre graba noastra si viteza noastra de a obtine 

altele care ne folosesc mult mai putin.De aceea trebuie sa fim uniti si sa ne ajutam unii pe altii ,

sa ne amintim unii altora aceste lucruri si sa reusim sa ne atingem adevaratul scop al vietii.................

.....................................................................................

Există oameni care doar privind înspre tine îţi dau curaj, inspiraţie, sclipire şi şansă.

 

Există oameni care te ajută să te schimbi. 

Din oricine în cineva. 

Există oameni care doar privind înspre tine îţi dau curaj, inspiraţie, sclipire şi şansă. 

Există oameni cu care realizezi o legătură extrasenzorială ireversibilă şi irepetabilă. 

Oameni cu aceeaşi vibraţie cu a ta, oameni care îţi dau emoţii puternice încât intri în panică doar dacă îi ai în preajmă. 

Există oameni care-ţi taie răsuflarea atunci când îşi întind braţele către tine. 

Sunt cei care nu-şi cer îmbrăţisările înapoi, cei care dau şi atât. Fără alte obligaţii, fără troc de sentimente, fără risipă de orgolii personale. 

Există oameni care te simt. 

Dar te lasă să crezi că nu ştiu nimic despre tine. 

Există oameni care te înalţă, te îmbogăţesc şi te fac să te simţi aristrocrat pe de-a-ntregul, până sub piele şi dincolo de zbaterea sângelui. 

Există oameni care te iubesc la fel cât îi iubeşti şi tu, dar aleg să o facă pe ascuns, cu acea discreţie pe care o întâlneşti doar la graniţa dintre tăcere şi mister. 

Există oameni dincolo de care se întâmplă minuni şi se fabrică tablete de fericire cu gust de infinit. 

Există oameni care te învaţă drumul înapoi spre tine, pentru ca mai târziu să te lase acolo de unul singur şi să-ţi admire de departe … Înălţarea.

Frica slăbeşte tot ceea ce ar trebui întărit: credința, iertarea, înţelepciunea.

 Cel mai precis şi imposibil de înfrânt glonţ este frica. Acesta ajunge de acolo de unde este imposibil de luat o decizie care să aducă o soluție. Frica slăbeşte tot ceea ce ar trebui întărit: credința, iertarea, înţelepciunea.

Frica este letală: nu simți că mori. Din toate întâmplările din viața ta, frica ți le alege pe cele mai dezastruoase, pe care tu le vei culege cu grijă, şi le vei transforma în realitatea ta.

Viaţa separată de frică este experiența în starea ei pură, plus relaxarea de a observa ce este în afara fricii.

Când trăieşti în frică, deja ți-ai pus piedică singur: oricine sau orice vine către tine devine obstacol.

Frica nu are legătură cu responsabilitatea, grija, conştientizarea pericolului, efectiv este doar un mecanism de blocare.

O să spuneți "bine, da' unii oameni ştiu doar de frică, altfel ce ne-am face?"

Deci pentru că unii oameni nu au capacitatea de discernământ şi compasiune capabilă să asigure un răspuns la alt stimul în afară de frică, tu decizi că asta va fi viaţa ta? Neputința altor oameni de a coexista cu alte emoții în afară de frică?

Orice secundă petrecută în disperarea şi neputința pe care frica o aduce creează un vid emoțional, pe care îl vei umple cu tot ce rezonează cu el: furie, agresivitate, conflict, orgoliu, minciună.

Poți gândi un plan benefic pentru viața ta doar când ai ieşit complet din starea de frică. Altfel, cercurile vicioase devin prietenele tale care te însoţesc zi şi noapte, acasă şi la muncă, când eşti singur sau lângă cineva.

Mintea este pregătită şi în alertă să identifice pericolul şi dacă nu există tulburarea produsă de frică.

Suntem liberi când avem opțiuni dar din clipa în care apare frica, orice altă opțiune dispare.

Ceea ce actualizăm în trăirea noastră devine "setarea implicită" pentru fiecare răspuns emoțional în parte: cum vorbim, cum ne purtăm, cum iubim, cum ne vindecăm.

Din frică nu poți cunoaşte vreodată iubirea, pentru că ea înseamnă absenţa completă a fricii.

Ieşim din frică alegând să trăim în pacea simțirii noastre, în echilibrul minții trezite la propria sa limitare dar şi la potențialul său infinit de expansiune. Ieşim din frică prin alegerea prezentului, în locul incertitudinii viitorului, în locul durerii trecutului.

❤️Conectează-te cu oameni inspirați. ❤️

 

Conectează-te cu oameni inspirați. ❤️

⚡️

Spunem tot timpul că fericirea și bucuria sunt contagioase și invers. Ai cunoștințe care te inspiră? Concentrează-te asupra lor.

⚡️

Este important să fim alături de oameni care se descurcă mai bine decât noi. Starea noastră de spirit ne ajută să nu ne abatem de la calea către obiectivele noastre, să ne inspirăm și să credem în noi. Apreciază astfel de oameni.

⚡️

Totuși, dacă în jurul tău sunt mulți reclamanți și nu poți scăpa de ei, gândește-te. Poate că tu însuți te comporți uneori la fel și este timpul să schimbi ceva. 👍

🔥

Câteva exerciții utile pentru igiena posturală și corectarea poziției anatomice corecte a încheieturilor trenului inferior și nu numai ☝️☝️☝️

 

Catisma întâi

 

PSALMUL 1:
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei

1. Fericit barbatul, care n-a umblat in sfatul necredinciosilor si in calea pacatosilor nu a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sezut;
2. Ci in legea Domnului e voia lui si la legea Lui va cugeta ziua si noaptea.
3. Si va fi ca un pom rasadit langa izvoarele apelor, care rodul sau va da la vremea sa si frunza lui nu va cadea si toate cate va face vor spori.
4. Nu sunt asa necredinciosii, nu sunt asa ! Ci ca praful, ce-l spulbera vantul de pe fata pamantului.
5. De aceea nu se vor ridica necredinciosii la judecata, nici pacatosii in sfatul dreptilor.
6. Ca stie Domnul calea dreptilor, iar calea necredinciosilor va pieri.

PSALMUL 2:
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei

1. Pentru ce s-au intaratat neamurile si popoarele au cugetat desertaciuni ?
2. Ridicatu-s-au imparatii pamantului si capeteniile s-au adunat impreuna impotriva Domnului si a Unsului Sau, zicand :
3. ” Sa rupem legaturile lor si sa lepadam de la noi jugul lor “.
4. Cel Ce locuieste in ceruri va rade de dansii, si Domnul ii va batjocori pe ei !
5. Atunci va grai catre ei in urgia Lui si intru mania Lui ii va tulbura pe ei;
6. Iar Eu sunt pus imparat de El peste Sion, muntele cel sfant al Lui, vestind porunca Domnului.
7. Domnnul a zis catre Mine : ” Fiul Meu esti Tu, Eu astazi Te-am nascut !
8. Cere de la Mine si-Ti voi da neamurile mostenirea Ta; si stapanirea Ta, marginile pamantului.
9. Paste-vei pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi ! “.
10. Si acum, imparati, intelegeti ! Invatati-va toti, care judecati pamantul !
11. Slujiti Domnului cu frica si va bucurati de El cu cutremur.
12. Luati invatatura, ca nu cumva sa Se manie Domnul si sa pieriti din calea cea dreapta, cand se va aprinde degrab mania Lui ! Fericiti toti cei ce nadajduiesc in El !

PSALMUL 3:
Un psalm al lui David, cand a fugit din fata lui Avesalom, fiul sau

1. Doamne, cat s-au inmultit cei ce ma necajesc ! Multi se scoala asupra mea;
2. Multi zic sufletului meu : ” Nu este mantuire lui, intru Dumnezeul lui “!
3. Iar Tu Doamne, sprijinitorul meu esti, slava mea si Cel ce inalti capul meu.
4. Cu glasul meu catre Domnul am strigat si m-a auzit din muntele cel sfant al Lui.
5. Eu m-am culcat si am adormit; sculatu-m-am ca Domnul ma va sprijini.
6. Nu ma voi teme de mii de popoare, care imprejur ma impresoara.
7. Scoala, Doamne, mantuieste-ma Dumnezeul meu; ca Tu ai batut pe toti ce-mi vrajmasuiesc mie in desert; dintii pacatosilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mantuirea, si peste poporul Tau, binecuvantarea Ta.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste,
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

PSALMUL 4:
Un psalm al lui David; mai-marelui cantaretilor, pentru instrumente cu coarde

1. Cand Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptatii mele ! Intru necaz m-ai desfatat ! Milostiveste-Te spre mine si asulta rugaciunea mea .
2. Fiii oamenilor, pana cand grei la inima ? Pentru ce iubiti desertaciunea si cautati minciuna ?
3. Sa stiti ca minunat a facut Domnul pe cel cuvios al Sau; Domnul ma va auzi cand voi striga catre Dansul.
4. Maniati-va, dar nu gresiti; de cele ce ziceti in inimile voastre, in asternuturile voastre va caiti.
5. Jertfiti jertfa dreptatii si nadajduiti in Domnul.
6. Multi zic : ” Cine ne va arata noua cele bune ? “. Dar insemnatu-s-a peste noi lumina fetei Tale, Doamne !
7. Dat-ai veselie in inima mea, mai mare decat veselia pentru rodul lor de grau, de vin si de untdelemn ce s-a inmultit.
8. Cu pace, asa ma voi culca si voi adormi, ca Tu, Doamne, indeosebi intru nadejde m-ai asezat.

PSALMUL 5:
Un psalm al lui David; mai-marelui cantaretilor, pentru instrumente de suflat

1. Graiurile mele asculta-le, Doamne ! Intelege strigarea mea !
2. Ia aminte la glasul rugaciunii mele, Imparatul meu si Dumnezeul meu, caci catre Tine ma voi ruga, Doamne !
3. Dimineata vei auzi glasul meu; dimineata voi sta inaintea Ta si ma vei vedea.
4. Ca Tu esti Dumnezeu, Care nu voiesti faradelegea, nici nu va locui langa Tine cel ce vicleneste.
5. Nu vor sta calcatorii de lege in preajma ochilor Tai. Urat-ai pe toti cei ce lucreaza faradelege.
6. Pierde-vei pe toti cei ce graiesc minciuna; pe ucigas si pe viclean il uraste Domnul.
7. Iar eu intru multimea milei tale voi intra in casa Ta, inchina-ma-voi spre sfant locasul Tau, intru frica Ta.
8. Doamne, povatuieste-ma intru dreptatea Ta, din pricina dusmanilor mei ! Indrepteaza inaintea mea calea Ta.
9. Ca nu este in gura lor adevar, inima lor este desarta; groapa deschisa grumazul lor, cu limbile lor viclenesc.
10. Judeca-i pe ei, Dumnezeule; sa cada din sfaturile lor; dupa multimea nelegiuirilor lor, alunga-i pe ei, ca Te-au amarat, Doamne.
11 Si sa se veseleasca toti cei ce nadajduiesc intru Tine; in veac se vor bucura si le vei fi salas lor, si se vor lauda cu Tine toti cei ce iubesc numele Tau.
12. Ca Tu vei binecuvanta pe cel drept, Doamne, caci cu arma bunei voiri ne-ai incununat pe noi.

PSALMUL 6:
Un psalm al lui David; mai-marelui cantaretilor, pentru instrumente cu coarde

1. Doamne, nu cu mania Ta sa ma mustri pe mine, nici cu urgia Ta sa ma certi.
2. Miluieste-ma, Doamne, ca neputincios sunt; vindeca-ma, Doamne, ca s-au tulburat oasele mele.
3. Si sufletul meu s-a tulburat foarte, si Tu, Doamne, pana cand ?
4. Intoarce-Te, Doamne; izbaveste sufletul meu, mantuieste-ma, pentru mila Ta.
5. Ca nu este intru moarte cel ce Te pomeneste pe Tine. Si in iad cine Te va lauda pe Tine ?
6. Ostenit-am intru suspinul meu, spala-voi in fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele asternutul meu voi uda.
7. Tulburatu-s-a de intristare ochiul meu, imbatranit-am intre toti vrajmasii mei.
8. Departati-va de la mine toti cei ce lucrati faradelegea, ca a auzit Domnul glasul plangerii mele.
9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugaciunea mea a primit.
10. Sa se rusineze si sa se tulbure foarte toti vrajmasii mei; sa se intoarca si sa se rusineze foarte degraba.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste,
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

PSALMUL 7:
Un psalm al lui David, pe care l-a cantat Domnului, pentru cuvintele lui Husi, fiul lui Iemeni

1. Doamne, Dumnezeul meu, in Tine am nadajduit. Mantuieste-ma de toti cei ce ma prigonesc si ma izbaveste,
2. Ca nu cumva sa rapeasca sufletul meu ca un leu, nefiind cine sa ma izbaveasca, nici cine sa ma mantuiasca.
3. Doamne, Dumnezeul meu, de am facut aceasta, de este nedreptate in mainile mele,
4. De am rasplatit cu rau celor ce mi-au facut mie rau si de am jefuit pe vrajmasii mei fara temei,
5. Sa prigoneasca vrajmasul sufletul meu si sa-l prinda, sa calce la pamant viata mea si slava mea in tarana sa o aseze.
6. Scoala-Te, Doamne, intru mania Ta, inalta-Te pana la hotarele vrajmasilor mei; scoala-Te, Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai poruncit,
7. Si adunare de popoare Te va inconjura, si peste ea la inaltime Te intoarce.
8. Domnul va judeca pe popoare; judeca-ma, Doamne, dupa dreptatea mea si dupa nevinovatia mea.
9. Sfarseasca-se rautatea pacatosilor si intareste pe cel drept, Cel ce cerci inimile si rarunchii, Dumnezeule drepte.
10. Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mantuieste pe cei drepti la inima.
11. Dumnezeu este judecator drept, tare si indelung-rabdator, si nu Se manie in fiecare zi.
12. De nu va veti intoarce, sabia Sa o va luci, arcul Sau l-a incordat si l-a pregatit.
13. Si in el a gatit unelte de moarte; sagetile Lui pentru cei ce ard le-a lucrat.
14. Iata, a poftit nedreptatea, a zamislit silnicia si a nascut nelegiuirea.
15. Groapa a sapat si a adancit-o, si va cadea in groapa pe care a facut-o.
16. Sa se intoarca nedreptatea lui pe capul lui si pe crestetul lui silnicia lui sa se coboare.
17. Lauda-voi pe Domnul dupa dreptatea Lui si voi canta numele Domnului Celui Preainalt.

PSALMUL 8:
Un psalm al lui David; mai-marelui cantaretilor, pentru ghitith

1. Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul ! Ca s-a inaltat slava Ta mai presus de ceruri.
2. Din gura pruncilor si a celor ce sug ai savarsit lauda, pentru vrajmasii Tai, ca sa amutesti pe vrajmas si pe razbunator.
3. Cand privesc cerurile, lucrul mainilor Tale, luna si stelele pe care Tu le-ai intemeiat, imi zic :
4. Ce este omul ca-Ti amintesti de el ? Sau fiul omului ca-l cercetezi pe el ?
5. Micsoratu-l-ai pe dansul cu putin fata de ingeri, cu slava si cu cinste l-ai incununat pe el.
6. Pusu-l-ai pe dansul peste lucrul mainilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui.
7. Oile si boii, toate; inca si dobitoacele campului;
8. Pasarile cerului si pestii marii, cei ce strabat cararile marilor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul!

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste,
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

DUPA INTAIA CATISMA

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Apoi troparele ( glasul 1 ):

Intru faradelegi fiind zamislit, eu, pacatosul, nu cutez a cauta la inaltimea cerului; dar indraznind catre iubirea Ta de oameni, strig Tie : Dumnezeule, milostiv fii mie si ma mantuieste !

De vreme ce dreptul abia se mantuieste, cum ma voi arata eu, pacatosul, cel ce nu am purtat greutatea si zaduful zilei ? Ci numara-ma, Dumnezeule, cu cei din ceasul al unsprezecelea si ma mantuieste !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh

Bratele parintesti grabeste a mi le deschide, ca in pacate am cheltuit viata mea ! Si cautand, Mantuitorule, la bogatia cea neimputinata a indurarilor Tale, nu trece acum cu vederea inima mea cea saracita, caci catre Tine, Doamne, strig cu umilinta : gresit-am la cer si inaintea Ta !

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Fecioara, nadejdea crestinilor, pe Dumnezeu, pe Care L-ai nascut mai presus de minte si de cuvant, roaga-L neincetat, impreuna cu puterile cele de sus, sa ne dea iertare de pacate si indreptarea vietii, noua tuturor, celor ce cu credinta si cu dragoste te preamarim pururea.

Doamne miluieste (de 40 de ori) si rugaciunea aceasta:

Stapane atotputernice si necuprins, Putere incepatoare de lumina si nepatrunsa, Parintele Fiintei celei ipostatice si Purcezatorul Duhului Tau Celui de o putere, Care pentru indurarile milostivirii si pentru negraita bunatate nu ai trecut cu vederea firea omeneasca cea cuprinsa de intunericul pacatului, ci dumnezeiestile lumini ale sfintelor Tale invataturi le-ai stralucit in lume mai intai prin lege si prin prooroci, iar mai apoi prin Insusi Fiul Tau Cel Unul-Nascut , Care ai binevoit sa ne rasara noua trupeste si la stralucirea luminii Tale sa ne povatuiasca; fie urechile Tale luand aminte la glasul rugaciunii noastre si ne daruieste noua, Doamne, cu inima neadormita si treaza sa petrecem toata noaptea vietii acesteia asteptand venirea Fiului Tau si Dumnezeului nostru, Judecatorul tuturor, nu culcati si dormind, ci priveghind si cugetand la lucrarea poruncilor Tale sa ne aflam, si intru bucuria Lui impreuna sa intram, unde este glasul cel neincetat al celor ce praznuiesc si nespusa dulceata a celor ce privesc frumusetea fetei Tale celei negraite. Ca bun si iubitor de oameni Dumnezeu esti si Tie slava inaltam, Tatalui Celui fara de inceput, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau si Preasfantului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin !

Psaltirea lui David – Rugăciunile începătoare

 

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca, nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh

Cinstita praznuire a proorocului Tau, Doamne, cer arata Biserica Ta; ca ingerii cu oamenii impreuna se veselesc. Pentru rugaciunile lui, Hristoase Dumnezeule, in pace indrepteaza viata noastra.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Multe sunt multimile pacatelor mele, Nascatoare de Dumnezeu, dar catre tine nazuiesc, curata, cautand mantuire; cerceteaza neputinciosul meu suflet si te roaga Fiului tau si Dumnezeului nostru ca sa-mi dea iertare de rautatile ce am facut, ceea ce esti una binecuvantata.

Dupa aceea, Doamne miluieste ( de 40 de ori ) si fa inchinaciuni cate poti. Apoi rosteste rugaciunea aceasta :

Intrutot Sfanta Treime, Dumnezeule si Facatorule a toata lumea, ajuta-mi si indrepteaza inima mea, sa incep cu intelepciune si sa sfarsesc cu fapte bune acesti Psalmi, insuflati de Dumnezeu, pe care Duhul Sfant i-a rostit prin gura lui David si pe care si eu, nevrednicul, voiesc sa-i rostesc acum. Dar, cunoscandu-mi nepriceperea si cazand inaintea Ta, ma rog Tie si cer ajutor de la Tine. Indrepteaza mintea mea, Dumnezeule, si-mi intareste inima, sa nu ma ingreuiez de graiurile gurii, ci sa ma veselesc de intelegerea cuvintelor si sa ma gandesc la lucrarea faptelor bune, ca luminandu-ma cu faptele cele bune, sa ma invrednicesc la judecata de sederea de-a dreapta Ta, impreuna cu toti alesii Tai. Deci, binecuvinteaza-ma, Stapane, ca din inima sa rostesc cu limba mea asa:

Acatistul Sfintei Fericitei Maicii Matrona

 

Condacul 1

Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasa, fericita maica Matrona, orbirea si nepu tinta trupeasca pentru curatia duhovniceasca de la Dumnezeu primind cu darul inaintevederii si al minunilor te-ai imbogatit. Pentru aceasta si noi, cu multumire, cununa de lauda iti aducem, cantand: Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Icosul 1

Inger in trup te-ai aratat pe pamant, fericita Matrona, implinind voia lui Dumnezeu. Caci din nastere in orbire trupeasca ai fost, insa Dum nezeu, inteleptindu-i pe cei orbi si iubindu-i pe cei cuviosi, a luminat ochii tai duhovnicesti, ca sa slujesti oamenilor si lucrurile lui Dumnezeu sa se arate prin tine. Iar noi cu dragoste iti can tam tie acestea:

Bucura-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasa;

Bucura-te, din scutece cu harul Sfantului Duh fiind insemnata;

Bucura-te, din copilarie cu darul minunilor fi ind imbogatita;

Bucura-te, cu intelepciune de la Dumnezeu fi ind inzestrata;

Bucura-te, cu gandul voia lui Dumnezeu ai aflat;

Bucura-te ca pe inteleptii veacului orbi la minte ai rusinat;

Bucura-te ca sufletele ratacite la Dumnezeu le intorci;

Bucura-te ca scarbele si necazurile le alini;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 2-lea

Vazand oamenii si preotul cand te-ai botezat, fericito, un stalp de fum minunat inaltandu-se deasupra capului tau si simtind mirosul bine-placut, se minunau, ce va deveni acest prunc, cantand lui Dumnezeu: Aliluia.

 

Icosul al 2-lea

Minte avand luminata, slujitorul lui Dumnezeu Vasile a aflat ca cea botezata de el este va sul ales al lui Dumnezeu si pe tine, cuvioasa Ma trona, sfanta te-a numit. Iar noi din tot cugetul nostru iti aducem laudele acestea:

Bucura-te, ceea ce in cristelnita harul Sfantului Duh ai primit;

Bucura-te, ceea ce pe trupul tau crucea intipa rita ai avut;

Bucura-te, rugatoare, de la Dumnezeu oame nilor daruita;

Bucura-te, lumina arzatoare ce in fata lui Dumnezeu luminezi;

Bucura-te, ceea ce cu darul facerii de minuni Dumnezeu pe pamant te-a slavit;

Bucura-te, ceea ce cu cununa nevestejita de la Dumnezeu in cer te-ai impodobit;

Bucura-te, ca prin mila lui Dumnezeu pe cei pacatosi i-ai ridicat;

Bucura-te, ca din izvorul apei celei vii pe cei insetati i-ai adapat;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 3-lea

Puterea harului lui Dumnezeu simtind inca din pruncie, fericita Matrona, catre sfintele icoa ne te indreptai si, cu inima curata si cu buzele de prunc, lauda lui Dumnezeu inaltai, cantand: Aliluia.

 

Icosul al 3-lea

Avand din copilarie darul inainte-vederii, fericita maica, inimile ascunse celor ce veneau la tine cunoscand si viitorul ca pe cele de fata spu nand, pe multi pe calea mantuirii i-ai indreptat. Pentru aceasta pe Dumnezeu Cel ce a inteleptit orbii ii preamarim, cantand tie acestea:

Bucura-te, a Domnului stravazatoare;

Bucura-te, a pacatelor ascunse vaditoare;

Bucura-te, celor intristati cu sufletul, lumi nata povatuitoare;

Bucura-te, celor rataciti, milostiva calauzitoare;

Bucura-te, stea, celor credinciosi calea aratand;

Bucura-te, lumina, in intunericul veacului acestuia luminand;

Bucura-te, unului Dumnezeu slujitoare;

Bucura-te, a uneltirilor diavolesti cu darul Sfantului Duh pierzatoare;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi

 

Condacul al 4-lea

Viforul nedumeririlor si al tulburarilor despre minunile tale in oameni raspandindu-se, maica fericita, si acestia, pe care i-ai indreptat spre Dumnezeul Cel minunat intru sfintii Sai, preamarindu-te si laudandu-te, lui Dumnezeu cu multumire au cantat: Aliluia.

 

Icosul al 4-lea

Auzind oamenii, maica Matrona, ca aduci ajutor in boli sufletesti si trupesti, la tine vin cu nadejde si, primind sfat bineplacut si vindecare, ii multumesc lui Dumnezeu, cantand tie:

Bucura-te, ca pe cei bolnavi si suferinzi ii primesti;

Bucura-te, ca pace sufletelor indurerate daruiesti;

Bucura-te, celor in ratacire fiind indreptatoare;

Bucura-te, a evlaviei invatatoare;

Bucura-te, a necazurilor noastre alinare;

Bucura-te, in scarbe mangaietoare;

Bucura-te, doctorul cel fara de arginti:

Bucura-te, a oricaror neputinte tamaduitoare;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 5-lea

Ca o stea dumnezeiasca ai rasarit, maica fericita Matrona, in zilele grele in Patria noastra, caci, ca o noua marturisitoare, jugul lui Hristos cu indrazneala si fara frica toata viata ai purtat si, cu harul lui Dumnezeu fiind intarita, ai dat celor nedumeriti povatuire, celor slabi si bolnavi vindecare, tuturor celor ce cu multumire canta iui Dumnezeu: Aliluia.

 

Icosul al 5-lea

Vazand multi oameni rusi minunile si vin decarile date de harul lui Dumnezeu prin tine: celor schiopi – umblare, celor slabi si nemiscati – vindecare, celor indraciti – a duhurilor rele alun gare, indreptandu-ne catre tine, maica, ca si catre un izvor nesecat, din care adapandu-ne cu nesat, cu inima smerita, strigam tie acestea:

Bucura-te, din pruncie pe calea mantuirii fi ind chemata;

Bucura-te, cuvioasa, de Dumnezeu noua daruita;

Bucura-te, tamaduitoare ce bolile noastre le vindeci;

Bucura-te, in nevoile noastre, grabnica ajutatoare;

Bucura-te, ceea ce cu sfaturi folositoare de su flet ne povatuiesri;

Bucura-te, ceea ce nedumeririle noastre de graba le limpezesti;

Bucura-te, ceea ce duhurile necurate de la om le alungi;

Bucura-te, ceea ce de toata rautaiea cu ruga ciunile tale ne aperi;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda ru gatoare iui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 6-lea

Vestitorul sfinteniei si al cuvioseniei vietii tale, fericita maica, s-a aratat sfantul si cuviosul parinte Ioan din Kronstadt, cand te-a vazut in biserica si te-a numit mostenitoarea sa si al optulea stalp al Rusiei. Iar toti cei ce au auzit acestea l-au laudat pe Dumnezeu, inaltand Lui cantarea: Aliluia.

 

Icosul al 6-lea

Aprinde cu rugaciunile tale, maica Matrona, lumina harului lui Dumnezeu in inimile ce nu l-au aflat pe Dumnezeu si cu multe pacate pe El L-au suparat. Caci, vazand minunile savarsite de tine, ma indrept catre Dumnezeu, cantandu-ti:

Bucura-te, ceea ce cu faptele tale pe Dum nezeu L-ai slavit;

Bucura-te, ceea ce slava lui Dumnezeu ne-ai aratat;

Bucura-te, ceea ce pe calea cea drepta pe ne credinciosi i-ai indreptat;

Bucura-te, ceea ce intinaciunea pacatelor cu ruga ciunile tale ai curatat;

Bucura-te, ca la pocainta ne-ai indemnat;

Bucura-te, ca lui Dumnezeu pentru toate sa-i multumim ne-ai povatuit;

Bucura-te, ca biserica lui Dumnezeu s-o iu bim ne-ai invatat;

Bucura-te, ceea ce in ograda bisericii oile cele risipite ai adunat;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 7-lea

Vrand Preasfintei noastre Stapane, Maicii Domnului, sa-i placi, maica Matrona, ai poruncit oamenilor sa zugraveasca preacinstitul chip al Ei, numit Aflarea celor pierduti, si in biserica lui Dumnezeu sa-l asezi, ca toti cei ce privesc chipul luminat al Preacuratei, cu umilinta, s-o laude, iar lui Dumnezeu sa cante: Aliluia.

 

Icosul al 7-lea

O noua aparatoare, rugatoare si mijlocitoare catre Domnul ni te-a daruit in anii grei tuturor rusilor, caci multi s-au indepartat de Sfanta Bise rica, insa tu, maica, pe cei necredinciosi si rata citi ii invatai cu fapta si cu cuvantul, aratandu-le minuni de la Dumnezeu. De aceea iti cantam tie acestea:

Bucura-te, pentru tara noastra ruseasca nein cetata nevoitoare;

Bucura-te, pentru mantuirea noastra mijloci toare;

Bucura-te, al Dumnezeului Drept Judecator imblanzire;

Bucura-te, celor bolnavi si jigniti ocrotire;

Bucura-te, celor neputinciosi si deznadajduiti ajutatoare;

Bucura-te, impotriva duhurilor rele neince tata luptatoare;

Bucura-te, caci tremura in fata ta diavolii;

Bucura-te, caci se bucura pentru tine ingerii si oamenii;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 8-lea

Pe cei putin credinciosi si nechibzuiti i-ai mi nunat, cum, oarba din nastere fiind, vezi si cu nosti nu numai cele din prezent, ci si cele viitoa re, nevazand ei puterea lui Dumnezeu ce lucrea za in neputintele oamenilor. Pentru aceasta si noi, fericita maica, intelepciunea lui Dumnezeu in tine vazand, ii cantam lui Dumnezeu: Aliluia.

 

Icosul al 8-lea

Toate supararile si jignirile, prigonirile si mustrarile ai rabdat, fericita maica, insa nu te-ai tanguit, ci pentru toate lui Dumnezeu ai multumit. Cu aceasta invatandu-ne noi cu rabdare sa ne purtam crucea, iti aducem laudele acestea:

Bucura-te, ceea ce in rugaciune neincetata staruiai;

Bucura-te, ceea ce duhurile rele cu post si ru gaciune le alungai;

Bucura-te, ceea ce pacea binecuvantata dobandeai;

Bucura-te, ceea ce cu dragostea ta pe multi ii mantuiai;

Bucura-te, ceea ce prin viata ta oamenilor ai slujit;

Bucura-te, ca si dupa moarte pe oameni neincetat ii ajuti;

Bucura-te, ceea ce acum rugamintile noastre le asculti;

Bucura-te, ca pe cei ce se incred in tine nu-i parasesti;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 9-lea

Toate necazurile si durerile le-ai rabdat, mai ca Matrona, neincetat luptand cu puterile intu nericului, uneltirile si vicleniile lor vadind si pe diavoli din indraciti alungand, pana la sfarsitul vietii pe cei indurerati, bolnavi si intristati i-ai ajutat; pururea cantand lui Dumnezeu: Aliluia.

 

Icosul al 9-lea

Ritorii cei multgraitori nu vor putea cu vred nicie sa-ti preamareasca sfanta ta viata si minu nile tale cele cu puterea lui Dumnezeu de tine savarsite, sfanta maica. Insa noi, dorind pe Dumnezeu cu psalmi sa-l laudam si indemnati de iubire curata, indraznim sa cantam acestea:

Bucura-te, ceea ce calea cea stramta si poarta ingusta ai ales;

Bucura-te, ceea ce cu multe fapte bune te-ai luminat;

Bucura-te, ceea ce toate cele stricacioase din viata le-ai lepadat;

Bucura-te, ceea ce cu cununa smereniei te-ai impodobit;

Bucura-te, ceea ce dupa Evanghelie, ca pasa rile cerului, pe pamant ai locuit;

Bucura-te, ceea ce Fiului, ce nu avea unde sa-si plece capul, i-ai urmat;

Bucura-te, ceea ce acum in lacasurile raiului te desfatezi;

Bucura-te, ceea ce pe noi, pacatosii, catre tine rugandu-ne, nu ne lasi;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 10-lea

Dorind sa-i scapi pe multi de suferintele tru pesti si de bolile sufletesti, cuvioasa lui Dumnezeu, toata noaptea petreceai in rugaciune, rugan du-te pentru ajutorul si intarirea lor Domnului nostru Iisus Hristos, cantandu-i: Aliluia.

 

Icosul al 10-lea

Zid si acoperamant erai in timpul vietii tale, fericita maica, tuturor celor ce alergau la tine si dupa moarte nu incetezi sa mijlocesti inaintea lui Dum nezeu pentru cei ce cu credinta vin la morman tul tau. Pentru aceasta, auzindu-ne pe noi, paca tosii, indurerati si de multe necazuri fiind stapa niti si nadajduind toti in ajutorul rugaciunilor tale, iti cantam:

Bucura-te, celor jigniti grabnica aparatoare;

Bucura-te, celor saraci mangaiere;

Bucura-te, a casatoriei cinstite ocrotitoare;

Bucura-te, celor certati impacare;

Bucura-te, celor judecati pe nedrept apara toare;

Bucura-te, si a celor vinovati fata de judecata lumeasca catre Dumnezeu milostiva mijloci toare;

Bucura-te, celor fara casa adapostire;

Bucura-te, tuturor celor ce te cheama in ajutor ocrotire;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 11-lea

Cantare ingereasca auzeai, cinstita maica Matrona, inca pe pamant fiind. Invata-ne si pe noi, nevrednicii, cum trebuie sa-L slavim pe Dumnezeu, Cel slavit in Treime, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Caruia ostirile ceresti intr-un glas ii canta: Aliluia.

 

Icosul al 11-lea

Cu lumina stralucitoare lumineaza viata ta, fe ricita Matrona, gonind intunericul lumii aces teia desarte, si ne atrage sufletele noastre: ca si noi cu razele harului lui Dumnezeu sa ne lu minam si calea plina de scarbe a acestei vieti trecatoare sa o trecem si in imparatia Cerurilor sa ajungem, unde tu, maica, acum te desfatezi, auzind glasul nostru catre tine, strigand:

Bucura-te, lumina lui Dumnezeu pururea arzatoare;

Bucura-te, margaritar scump, cu stralucirea sfinteniei tale luminandu-ne;

Bucura-te, floare binemirositoare, ce mireas ma Duhului Sfant o raspandesti;

Bucura-te, piatra a credintei, care pe cei slabi de fire in evlavie ii intaresti;

Bucura-te, stea preastralucita, ce calea dreap ta ne-o arati;

Bucura-te, luptatoare neinfricata a lui Hristos, ce cu sabia rugaciunii armatele demonilor in spaimanti;

Bucura-te, caci ai avut o viata sfanta si curata;

Bucura-te, caci in fata lui Dumnezeu ai avut o moarte cinstita;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 12-lea

Harul lui Dumnezeu din belsug inca din scutece ai primit, maica fericita, care a fost cu tine toata viata. Credem neclintit ca si dupa moarte acest har e cu tine. Pentru aceasta, cazand la tine, ne rugam: nu ne lasa pe noi, calatori inca pe pamant, lipsiti de ajutorul si ocrotirea ta, rugan du-L pe Dumnezeu sa ne miluiasca pe toti cei ce-I cantam: Aliluia.

 

Icosul al 12-lea

Cantam minunile tale cele multe, maica Ma trona, il laudam pe Dumnezeu Care te-a daruit orasului Moscova si Patriei noastre, in zilele grele si de prigoana, pe tine, stalpul neclintit al evlaviei si credintei. Si acum, maica fericita, cu inima recunoscatoare iti cantam tie acestea:

Bucura-te, ceea ce pacea lui Hristos in suflet ai dobandit;

Bucura-te, ceea ce pentru lume jertfa lui Dumnezeu te-ai adus;

Bucura-te, ceea ce in trup neputincios puterea harului dumnezeiesc ai aratat;

Bucura-te, ceea ce la aflarea cinstitelor tale moaste mila lui Dumnezeu ne-ai aratat;

Bucura-te, a cetei sfintilor din Moscova minu nata inflorire;

Bucura-te, a orasului Moscova preaslavita podoaba;

Bucura-te, pentru Patria noastra inaintea lui Dumnezeu neincetata rugatoare;

Bucura-te, la pocainta si rugaciune pentru tara Rusiei indemnare;

Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

 

Condacul al 13-lea

O fericita maica, asculta aceasta cantare de lauda pe care ti-o aducem tie si cere pentru noi de la Domnul nostru Iisus Hristos iertarea pacatelor, sfarsit bun crestinesc si raspuns bun la infricosatoarea Lui judecata, ca sa ne invred nicim si noi in lacasurile raiului sa slavim Sfanta Treime, cantand: Aliluia.

( Acest Condac se spune de 3 ori, apoi, Icosul 1 si Condacul 1.)

 

Rugaciune

 

O, fericita maica Matrona, cu sufletul in cer, in fata Tronului lui Dumnezeu stand, iar cu trupul pe pamant odihnind si cu binefacere de sus inzestrata multe minuni savarsind. Coboara ochii tai milostivi spre noi, pacatosii, cei ce in scarbe, dureri si pacate viata ne-o petrecem, alina-ne pe noi, cei deznadajduiti, vindeca-ne de bolile noastre cumplite pe care pentru pacatele noastre de la Dumnezeu le primim; izbaveste-ne de multimea necazurilor si a primejdiilor, roaga-L pe Domnul nostru Iisus Hristos sa ne ierte toate pacatele si faradelegile pe care din tineretile noastre si pana acum le-am savarsit, ca, primind cu rugaciunile tale binefacere si mare mila, sa slavim pe Dumnezeu Cel Unul in Treime, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Dăruind, simultan primeşti.

Îţi dai tu ţie stare de bine prin secreţia de endorfine. 

Nu este nici o lege karmică aici şi nici bumerangul Universului pe care trebuie să le aştepţi, se întâmplă pur şi simplu simultan! 

Şi nu este vorba despre a dărui nu-ştiu-ce cadouri scumpe, ci şi atunci când dăruieşti o vorbă bună, un zâmbet, o îmbrăţişare, o mângâiere!

Iar în privinţa mângâierii, am mai aflat ceva fascinant: atunci când mângâiem pe cineva, de fapt, ne mângâiem pe noi înşine. 

Mângâierea are un efect dublu pozitiv pentru că atunci când o facem, dăruim şi celuilalt, dar ne dăruim mai ales nouă înşine, iar prin acest dar pe care ni-l facem, ne şi vindecăm din exterior spre interior. 

Toate traumele, bolile şi afecţiunile noastre din prezent au ca sursă ceea ce s-a întâmplat în viaţa noastră până la vârsta de 7 ani. 

Acolo am învăţat şi iubirea şi frica, dar şi lipsa lor. 

Prin mângâierea pe care o oferim cuiva, creăm legătura cu copilul din noi care a suferit că nu a primit suficientă iubire.

Un alt mod de a ne stimula creierul să secrete neurotransmiţători benefici este să ne simţim bine cu noi înşine fără a fi dependenţi de ceilalţi, făcând lucruri care ne fac plăcere constant, adică în fiecare zi, ori de câte ori putem. 

Iar atunci când facem lucruri care nu ne plac, dar pe care trebuie să le facem (că asta este!), măcar să ne amintim să ne apreciem pe noi înşine.

Majoritatea dintre noi am fost educaţi să primim aprecierea din afară, adică de la ceilalţi. Ori, atunci când facem ceva, numai noi ştim cât efort real, câtă muncă a fost necesară pentru a reuşi acel lucru. 

Aşa că este necesar să ne recunoaştem mai întâi noi înşine succesul, să ne aplaudăm şi să ne spunem “Bravo!”. 

Că va veni şi de la ceilalţi, este doar un bonus. Dar, atunci când faci lucrurile doar pentru aprecierea celorlalţi, nu faci decât să îţi aduci tu ţie însăţi motive de dezămagire.

Deci, avem tot ce ne trebuie ca în fiecare clipă să trăim frumos şi să ne simţim bine. Noi, cu noi înşine. Şi noi cu ceilalţi. Şi tot timpul avem puterea de a alege. Iar creierul şi chimia corpului nostru va reacţiona ca atare.

Mecanismele sunt automate şi se întâmplă. Fie că vorbim de mecanismul stresului, fie de cel al stării de bine.

Este demonstrat de zeci de ani că nu putem trăi simultan două stări emoţionale opuse. Nu putem fi şi furioşi şi veseli. Nu există “zâmbet trist”. Este doar o expresie. Zâmbetul trist este doar tristeţe şi atât. Sau regret. Oricum, nu este nimic pozitiv într-un zâmbet trist.

Şi dacă ţi-ai conştientizat zâmbetul trist sau furia, regretul, nevozitatea, iritarea, îndoiala şi orice altă emoţie negativă… vino în prezent şi spune “Stop. Eu aleg. Eu sunt dintotdeauna stăpân pe viaţa mea. Eu sunt dintotdeauna echilibru mental şi emoţional. Eu sunt dintotdeauna bucurie. Eu aleg dintotdeauna să fiu în pace.” sau orice altă afirmaţie. 

Nu se vor schimba lucrurile instantaneu. Dar chimia din corpul tău se va schimba uşor-uşor. Spunându-ţi aceste afirmaţii, vei stopa secreţia de neurotransmiţători care îţi fac rău şi vei da şansa celor care îţi fac bine. E ca şi cum te opreşti din mâncat fast food sau băut cola şi alegi să mănânci o salată şi să bei apă. Şi este la fel de simplu să o faci. E doar o alegere şi atât.

Stai în starea de prezenţă! Dăruieşte!

Râzi!

Fă măcar de câteva ori pe zi lucruri care îţi plac! Zâmbeşte! 

Îmbrăţişează!

Plimbă-te într-un parc!

Uită-te la un copil care se joacă!

Mănâncă ceva delicios! Pune-ţi pe tine culori vesele! Dă cuiva un mesaj de drag şi dor!

Respiră, pur şi simplu, respiră şi fii atent doar la propria ta respiraţie, la cum se umflă cavitatea toracică şi abdominală şi chiar imaginează-ţi organele interne cum primesc aerul!

Acesta este un moment de prezenţă simplă care îţi schimbă chimia corpului şi te umple de starea de bine.