Știi ce înseamnă să iubești? Înseamnă să-ți dăruiești complet mintea, inima, întreaga ta ființă și să nu ceri nimic în schimb, să nu scoți un bol de cerșit pentru a primi iubire. Înțelegeți?
Când există acest tip de iubire, există furie?
Și de ce ne înfuriem atunci când iubim pe cineva cu așa-zisa iubire obișnuită? Este pentru că nu primim ceva ce așteptăm de la acea persoană, nu-i așa?
Îmi iubesc soția sau soțul, fiul sau fiica, dar în momentul în care fac ceva "greșit" mă înfurii. De ce?
De ce se supără tatăl pe fiul sau fiica sa? Pentru că el vrea ca acel copil să fie sau să facă ceva, să se încadreze într-un anume tipar, iar copilul se răzvrătește.
Părinții încearcă să se împlinească, să-și creeze o imagine prin bunurile lor, prin copiii lor și, atunci când copilul face ceva cu care ei nu sunt de acord, se înfurie, devin violenți.
Ei au un ideal despre ceea ce ar trebui să fie copilul și, prin acest ideal, se împlinesc pe ei înșiși; și se înfurie atunci când copilul nu se încadrează în modelul care reprezintă împlinirea lor.
Ați observat cât de mult vă enervați uneori pe un prieten de-al vostru? Este același proces care are loc.
Aștepți ceva de la el, iar când această așteptare nu este îndeplinită ești dezamăgit - ceea ce înseamnă, de fapt, că în interior, din punct de vedere psihologic, depinzi de acea persoană.
Așadar, oriunde există dependență psihologică, trebuie să existe frustrare; iar frustrarea generează inevitabil furie, amărăciune, gelozie și diverse alte forme de conflict.
De aceea este foarte important, mai ales cât ești tânăr, să iubești ceva cu toată ființa ta - un copac, un animal, profesorul tău, părintele tău - pentru că atunci vei afla singur ce înseamnă să fii fără conflict, fără teamă.
Dar vedeți, educatorul este în general preocupat de el însuși, este prins în grijile sale personale legate de familie, de bani, de poziția sa.
El nu are dragoste în inimă, iar aceasta este una dintre dificultățile în educație.
Poți avea iubire în inimă, pentru că a iubi este un lucru natural când ești tânăr; dar ea este curând distrusă de părinți, de educator, de mediul social.
Pentru a menține această inocență, această iubire care este parfumul vieții, este extraordinar de greu; este nevoie de multă inteligență, de perspicacitate.
Gândiți-vă la aceste lucruri.
___
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.