Rugăciune de pocăință a Sfântului Ioan de Kronstadt

 Doamne, dă-mi să-mi văd păcatele mele, ca să nu-i disprețuiesc pe cei păcătoși asemenea mie și să nu port față de ei gând rău în inima mea, pentru păcatele lor. Ci să mă disprețuiesc pe mine însumi după vrednicie, ca pe cel dintâi dintre păcătoși, purtând mereu față de mine însumi - față de omul cel trupesc din mine - o neîmpăcată dușmănie. Amin.

 Făptura Ta sunt, mântuiește-mă!

Dumnezeule Preabune! Mântuiește-ne pe noi, păcătoșii, pentru numele Tău. Nu Te uita la nedreptățile noastre, pe care le săvârșim în fiecare zi, însă nu cu voia noastră, nu cu răutate, nu cu îndărătnicie, ci uită-Te la acele clipe ale vieții noastre când îți urmăm numai Ție, când lacrimile umilinței și ale dragostei curg către Tine din ochii noștri, când eu doresc din tot sufletul să zbor spre Tine, precum pasărea în munți, din lumea cea păcătoasă - de la mine însumi, de la păcatele mele, pentru a nu mai greși, pentru a nu Te mai mânia pe Tine, Preabunule Dumnezeu și Preadrepte Judecător al meu.ugăciune pentru izbăvirea de vrăjmași a Sfântului Ioan de Kronstadt

Doamne, Tu ești Judecătorul pământului, Tu nu iubești nedreptatea! Auzi nevrednica mea rugăciune și trimite puterea Ta și trimite ajutorul Tău acolo unde mă vor întâmpina vrăjmașii cei văzuți și cei nevăzuți și fă să se ridice stâlpi în locul unde îi va întâlni pe ei puterea Ta. Amin.Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Ioan de Kronstadt

Doamne, Tu ai venit să ne mântuiești prin credința cea întru Tine și cred Ție că ești Mântuitorul meu - mântuiește-mă! Tu ai venit să înnoiești firea mea cea stricată prin păcat - preînnoiește-mă pe mine cel ce m-am făcut pe mine însumi stricăcios prin patimi și pofte păcătoase, înnoiește-mă sufletește și trupește, ca să fiu curat la inimă și voinic la trup spre slava Numelui Tău. Tu ai venit să ne izbăvești de robia vrăjmașului - izbăvește-mă, dar, de robia vrăjmașului celui preamânios, necurat, spurcat și scârbos, care mă luptă întru mădularele mele și mă apleacă spre pământ, cu sila târându-mă către păcat. Tu ai venit să ne luminezi - luminează inima mea întunecată de patimi. Tu ai venit să le aduni pe cele risipite - adună gândurile mele, pe care mi le-a risipit vrăjmașul. Tu ai venit să ne întărești întru neputința noastră și Apostolul Tău a zis: „foarte bucuros mă voi lăuda mai degrabă întru slăbiciunile mele, pentru ca să locuiască întru mine puterea lui Hristos” (2 Corinteni 12,9). Eu sunt cel neputincios până în sfârșit și nu-mi este cu putință a face nimic bun fără Tine. Nu pot fără Tine nici să gândesc, nici să simt binele, nici să doresc binele, nici să-l grăiesc și nici să-l plinesc. Sunt cu desăvârșire neputincios de a face orice lucru bun fără Tine - dă-mi, dar, harul, dă-mi lumina și puterea de a gândi și a simți binele, și de a-l săvârși cu lesnire, precum și de a grăi și a face ceea ce-Ți este bineplăcut Ție. Așa, toată viața mea Ți-o dau Ție, lui Hristos Dumnezeu, Mântuitorului meu, Preînnoitorului meu. Curățește-mă, sfințește-mă și mă mântuiește. Ajută-mă, căci fără de Tine apropiată și grabnică este pieirea mea în fiece clipă. Amin.