Satana însuşi s-a pogorât ca să vă piardă, Sfinţilor Mărturisitori

Satana însuşi s-a pogorât ca să vă piardă, Sfinţilor Mărturisitori, în grozava temniţă de la Piteşti, iar călăul cel îndrăcit tocmit să vă zdrobească sufletele striga blasfemii; însă voi, Sfinţilor, având nădejde de izbăvire la Dumnezeu, Acestuia cu lacrimi Îi cântaţi: Aliluia!

Îngerii cei sfinţi şi-au ascuns faţa neputând suferi nebunia urâtorilor de Dumnezeu, că în Vinerea Patimilor un tânăr a fost răstignit pe perete, iar zidurile temniţei se cutremurau de cei ucişi; dar în adâncul iadului Dumnezeu putere şi tărie v-a dat, pentru care vă lăudăm zicând:

Bucuraţi-vă, martiri care mult aţi pătimit

Bucuraţi-vă, că mulţi fără de voie v-au lovit

Bucuraţi-vă, că totuşi pentru ei v-aţi rugat, i-aţi iertat şi chiar i-aţi iubit

Bucuraţi-vă, căci cugetele din credinţă nu vi s-au clintit

Bucuraţi-vă, căci credinţa voastră mai mult a strălucit

Bucuraţi-vă, că-ngenuncheaţi doar Domnului aţi fost

Bucuraţi-vă, căci Cuvântul Dumnezeiesc v-a împlinit nou rost

Bucuraţi-vă, că Apa cea Vie nimeni nu v-a despărţit

Bucuraţi-vă, căci cu fericirea cea veşnică v-aţi încununat

Bucuraţi-vă, că pe Marii Mucenici i-aţi întrecut

Bucuraţi-vă, că ţarina Bisericii ca mari podoabe v-aţi aşternut

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!