CE ÎNSEAMNĂ CA FEMEIA SĂ SE TEAMĂ DE BĂRBAT?

 

În cadrul Sfintei Taine a Cununiei se citește din "Apostol". "Apostolul", utilizat în cadrul slujbelor, este o carte ce aparține cântăreților și din acest motiv se păstrează la strană și nu in Sfântul Altar. Textul apostolic se citește numai cu binecuvântarea preotului. Binecuvântarea înseamnă acordul sau permisiunea data cuiva de a face ceva. Binecuvântarea este o rostire solemnă, însoțită de un gest, prin care o persoană invocă darurile lui Dumnezeu asupra altei persoane, după cum mărturisește IPS Bartolomeu Anania.

La finalul textului randuit să fie citit în cadrul Tainei Cununiei se spune "… iar femeia să se teamă de barbat" (Efes. 5, 33). Si mulți bărbați înțeleg greșit sensul acestor cuvinte. Se cred îndreptățiți să stăpânească.

Se pierde din vedere că în Biserică cu cât ești mai mare cu atât trebuie să slujește mai mult. Dacă am fi cu luare aminte la textul Apostolului, am afla că femeia este îndemnată să se teamă de bărbat, numai după ce Biserica a mărturisit că bărbatul este dator să-și iubeasca soția așa cum Hristos Și-a iubit Biserica, jertfindu-se pentru ea. Ori într-o astfel de situație, teama femeii de barbat este aceea de a nu pierde iubirea soțului ei.

Sfântul Evanghelist Ioan afirmă că "în iubire nu este frica" (1 In 4,18). Cel ce iubește cu adevărat nu săvîrșește binele nici de teama de a nu fi pedepsit si nici din dorința de a fi răsplătit, ci pentru că iubeste. Iar iubirea curată a unuia față de altul vine din Hristos.

Este adevărat că Sfântul Apostol Pavel spune: "Femeile să se supună bărbaților lor ca Domnului, pentru ca bărbatul este cap femeii…", dar să nu se uite că nu doar trupul fără cap este lipsit de viață , ci și capul fără trup, după cum mărturisește Sfântul Nicolae Cabasila.

Femeia este chemată să se supună numai soțului care este gata oricând să se jertfească pentru ea. Supunerea față de o persoană capabilă de jertfă pentru tine, nu te poate transforma niciodată în rob.

În concluzie, Biserica nu îndeamnă femeile să se supună orbește SOȚILOR , ci cu discernământ . Adică numai atunci când vede în soț chipul lui Hristos, Cel care S-a jertfit pentru Biserica Sa.

Apostolul citit în Taina Cununiei: "Femeile să se supună bărbaților lor ca Domnului, pentru ca bărbatul este cap femeii, precum și Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor este. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, așa și femeile, bărbaților lor, întru totul. Bărbaților, iubiți pe femeile voastre, după cum și Hristos a iubit Biserica, și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească, curățind-o cu baia apei prin cuvânt, și ca s-o înfățișeze Sieși, Biserica slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă și fără de prihană. Așadar, bărbații sunt datori să-și iubească femeile ca pe înseși trupurile lor. Cel ce-și iubește femeia, pe sine se iubește. Căci nimeni vreodata nu si-a urat trupul sau, ci fiecare il hrănește și îl încălzește, precum și Hristos Biserica, pentru ca suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui si din oasele Lui. De aceea, va lăsa omul pe tatăl sau și pe mama sa și se va alipi de femeia sa și vor fi amândoi un trup.

Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos și în Biserică. Astfel și voi, fiecare așa să-și iubească femeia, ca pe sine însuși; iar femeia sa se teamă de barbat" (Efeseni 5, 22-33).

Dumnezeu pe toate le-a rânduit cu înțelepciune. Pe bărbat l-a înzestrat cu un fel de harisme, iar pe femeie cu alt fel.

Bărbatului i-a dat bărbăție, pentru ca să se descurce în situațiile grele și pentru ca femeia să se supună lui. Căci, dacă ar fi dat și femeii aceeași bărbăție, nu s-ar fi putut menține familia.

Scriptura spune că „bărbatul este capul femeii” (Efeseni 5:23). Adică Dumnezeu a rânduit ca bărbatul să stăpânească peste femeie.

IAR a STĂPÂNI FEMEIA PESTE BĂRBAT ESTE o OCARĂ ADUSĂ LUI DUMNEZEU .

Egalitatea cu bărbații pe care o cer astăzi femeile poate fi favorabilă numai până la un punct. Astăzi femeilor, deoarece lucrează și votează, le-a intrat în cap un duh bolnăvicios și cred că sunt egale cu bărbații. Firește, sufletele lor sunt la fel. Dar dacă bărbatul nu-și iubește femeia, iar femeia nu-l respectă pe bărbat, atunci se creează scene neplăcute în familie.„Începutul înțelepciunii este frica de Domnul” (Pilde 1:7). Frica de Dumnezeu înseamnă respectul față de Dumnezeu, evlavia, sfiala duhovnicească. Frica aceasta te face să simți teama. Ea este ceva sfânt.Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos și în Biserică,bărbatul prin faptul că se smerește, se jertfește și este gata să-și dea viața pentru soția sa, pentru familia sa, precum Hristos pentru Biserică.

Deci, preocuparea bărbatului trebuie să fie despătimirea femeii şi a femeii despătimirea bărbatului. Altfel nu există dragoste între ei. Privirea fiecăruia nu trebuie să fie orientată spre sine, ci spre celălalt. Atunci căsătoria oferă un cadru de adevărată mucenicie.

Fiecare în căsătorie devine mucenic de bună voie nu atât răbdând neajunsurile celuilalt, cât sârguindu-se să se dezbare de atenţia la egoismul său şi să se preocupe de mântuirea celuilalt.

AMIN.