† Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei (9 iunie)

 Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei, este cunoscut și sub numele de "Apărătorul Maicii Domnului", nume pe care îl primește datorită luptei sale împotriva învățăturilor greșite ale lui Nestorie cel ce nu o recunoștea pe Maica Domnului ca "Născătoare de Dumnezeu" (Theotokos).

Viața pe scurt - Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei (sinaxar)

Sfântul Ierarh Chiril s-a născut în jurul anului 370 într-o localitate mică din Egipt, Theodosios, aproape de Malalla el Kobra din zilele noastre. Fratele mamei sale, preotul Teofil, s-a ridicat până la importanta poziție de Patriarh al Alexandriei. Rămânând în preajma fratelui ei, acesta a supravegheat buna educație a lui Chiril.

Educația acestuia, reflectată în scrierile sale, dovedește cunoașterea scriitorilor creștini ai vremii, printre care Eusebiu de Cezareea, Origen, Didim cel Orb precum și a scriitorilor Bisericii alexandrine. Bogata sa corespondență cu Episcopul Celestin al Romei face dovada unei profunde cunoașteri a limbii latine. Educația pe care a primit-o era specifică epocii sale: între 390-392, când avea 12-14 ani, a făcut studii de gramatică, între 393-397, de la 15 la 20 ani, a făcut retorică (științele umaniste de astăzi), și între 398-402 a făcut studii biblice și de teologie creștină.

A fost tuns citeț de către unchiul său Teofil în Biserica Alexandriei și, sub îndrumarea lui, și-a sporit cunoașterea și a urcat treptele ierarhice. L-a sprijinit pe unchiul său în îndepărtarea Sfântului Ioan Hrisostom din funcția de Arhiepiscop al Constantinopolului, problema fiind de ordin administrativ și nu doctrinar; de altfel, mai târziu Sfântul Ierarh Chiril a sprijinit întoarcerea Sfântul Ioan Gură de Aur, arătând curții imperiale puritatea doctrinei acestuia ca fiind opusă credinței neortodoxe a lui Nestorie.

După moartea patriarhului Teofil, la 15 octombrie 412, Sfântul Chiril a fost proclamat și a devenit patriarh la 18 octombrie 412, în ciuda opoziției îndârjite a susținătorilor candidatului arhidiacon Timotei în atmosfera instabilă a Alexandriei. Astfel, Sfântul Ierarh Chiril a fost succesorul Patriarhului Teofil în scaunul patriarhal al Alexandriei, având o poziție puternică și influentă, concurând-o pe cea de Prefect al orașului.

În primii săi ani de patriarhat a fost prins în problemele unui oraș cosmopolit în care animozitățile dintre diferitele partide creștine, evrei și păgâni luau adesea forme violente. Acestea se suprapuneau pe fondul rivalității dintre Alexandria și Constantinopol și pe cel al conflictului dintre școlile alexandrină și antiohiană în ceea ce privește gândirea eclezială, evlavia și discursul teologic. Aceste probleme s-au acutizat în 428 când scaunul din Constantinopol a devenit vacant. Nestorie, ca reprezentant al partidului antiohian, a fost înscăunat ca Arhiepiscop al Constantinopolului la 10 aprilie 428 și a inflamat și mai mult spiritele susținând că termenul Theokotos (Născătoare de Dumnezeu) nu reflectă în mod adecvat poziția Fecioarei Maria în relația sa cu Iisus Hristos.

Sfântul Ierarh Chiril combate erezia lui Nestorie

În anul 428, Nestorie patriarhul Constantinopolului, răspândește doctrina greșită conform căreia Mântuitorul Hristos nu ar fi o singură ființă compusă din om și Dumnezeu, ci două ființe separate: una de om și una de Dumnezeu. Din această cauză Maica Domnului nu ar trebui să fie numită "Născătoare de Dumnezeu" (Teotokos), ci cel mult Născătoare de om.

A avut loc o corespondență între cei doi ierarhi, care s-a încheiat însă fără efect.

"M-am mirat că unii chiar se îndoiesc dacă ar trebui sau nu să fie numită Fecioara Născătoare de Dumnezeu", scrie Sfântul Ierarh Chiril monahilor din Egipt, "Căci dacă Domnul Iisus Hristos este Dumnezeu, cum să nu fie Sfânta Fecioară care L-a născut, Născătoare de Dumnezeu?".

Ca urmare a răspândirii ereziei nestoriene, a avut loc un sinod local la Roma, unde a fost condamnată învățătura lui Nestorie și aprobată cea a Sfântului Chiril.

Părerile total opuse ale celor doi patriarhi nu au putut fi soluționate pe calea oficială, a dezbaterilor prin corespondență, ceea ce a condus, printre altele, la convocarea celui de-al treilea Sinod Ecumenic din anul 431 de la Efes. Chiar din prima ședință, Nestorie a fost condamnat ca eretic și decăzut din funcția de Patriarh al Constantinopolului, aprobându-se învățătura Sfântului Ierarh Chiril și recunoscându-se termenul de "Teotokos" – cuvânt ce susține Preacinstirea Maicii Domnului. Prin acest termen se arată că Cel ce S-a născut din ea este Fiul lui Dumnezeu ca om, nu un om diferit de Fiul lui Dumnezeu.

Redam câteva landuri din învățătura dogmatică a Sinodului III Ecumenic: "Îl mărturisim deci pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Cel Unul născut al lui Dumnezeu, ca fiind Dumnezeu adevărat și om adevărat, având suflet rațional și trup. Cel ce, după Dumnezeire, S-a născut din Tatăl mai înainte de veci, în zilele cele mai de pe urmă, S-a întrupat pentru noi și pentru a noastră mântuire din Fecioara Maria, după omenire. Rămânând de o ființă cu Tatăl după Dumnezeire, S-a făcut de o ființă cu noi după omenire. Căci s-au întrunit în El cele doua firi, drept care mărturisim un singur Hristos, un singur Fiu, un singur Domn. În baza acestei uniri neamestecate, o mărturisim pe Sfânta Fecioara Născătoare de Dumnezeu, din care Dumnezeu Cuvântul S-a întrupat și S-a făcut om, unindu-Se cu trupul cel luat din ea".

Determinarea de a clarifica problema majoră a acestei erezii, susținerea dreptei și adevăratei credințe, rolul său decisiv la Sinodul al treilea Ecumenic de la Efes, precum și impunerea expresiei "Theotokos", toate aceste acțiuni îl indică pe Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei, ca fiind unul dintre cei mai mari Părinți ai Bisericii.

Exilul Sfântului Ierarh Chiril

Pentru ca nu a fost înțeles, patriarhul Ioan al Antiohiei, susținător al lui Nestorie, l-a condamnat într-un sinod local pe Sfântul Chiril. Împăratul Teodosie, nemulțumit de neînțelegerile apărute intre tabăra antiohienilor și cea a Sfântului Chiril, îl va înlătura din scaun pe Nestorie și îl va întemnița pe Sfântul Chiril. Mai târziu, cei doi vor fi eliberați, iar împăratul va confirma hotărârile dogmatice și canoanele Sinodului al III-lea Ecumenic. Iar în aprilie 433, după multe discuții intre Sfântul Chiril al Alexandriei și Ioan al Antiohiei, se va semna un Simbol de Unire în care se recunoștea calitatea Fecioarei Maria de Născătoare de Dumnezeu și condamnarea lui Nestorie.

Sfântul Ierarh Chiril trece la cele veșnice

Moaștele Sfântului Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei 9 iunie

În data de 9 iunie 444 trece la viața veșnică în împărăția Domnului, în numele Căruia a trăit întreaga lui viață pământească.