Iubiri fără suflet.

Prostituție morală reciprocă. Două persoane din triada întunecată - narcisism, machiavelism, psihopatie. Narcisismul aduce nevoia de admirație, validare, control, imagine grandioasă de sine. Machiavelismul aduce calcul rece, manipulare, folosirea celuilalt ca instrument. Psihopatia aduce lipsa empatiei, impulsivitate, satisfacție prin dominare. Când două astfel de ființe se întâlnesc, nu se naște iubire. Se naște o alianță de interese. Fiecare extrage ce-i lipsește: una bani, statut, influență; cealaltă sex, atenție, validare. O prostituție morală reciprocă. Nu există loialitate, nu există vulnerabilitate, doar calcul, competiție, control. Fiecare caută mereu alte orizonturi, alte surse de profit emoțional. E o pierdere de vreme. Fiecare vede în celălalt un obiect, nu o ființă. Energia se consumă, se risipeste, se transformă în uzură și gol. Coregrafia umbrelor. Ea se întinde ca o caracatiță, absoarbe totul, zâmbește ca pisica Cheshire - masca unei false călduri, viclenie zâmbitoare. El, prins între fascinație și oboseală, își rupe bucăți din demnitate ca să prelungească iluzia unei legături inexistente. Amândoi sunt prizonieri ai umbrelor: ea, a nevoii de control; el, a fricii de singurătate. Fiecare ceartă e o respirație, fiecare împăcare o partidă de sex aprinsă de jocuri oculte, încercare disperată de a reaprinde flacăra care s-a stins. Dar flacăra nu mai e iubire. E dorință de control, sete de validare. Energia se consumă, se transformă în nopți nedormite, în tăceri apăsătoare, în oboseală care se simte în fiecare gest. Din cenușa acestei alianțe toxice poate răsări conștientizarea, înțelegerea umbrei, libertatea de a umple golul cu adevăr, nu cu iluzii.