Ce cuvinte frumoase care tânjesc atât de mult să audă; Ce poezie idilică este să depășești propriul mod de a iubi pentru a învăța unul nou, reinventând iubirea și propria ființă.
Câtă înțelepciune și frumusețe păstrează sufletul care înțelege că, în cele din urmă, iubirea a fost întotdeauna în sine!
În același fel, ne putem conecta propriile punți ale iubirii și minunile se pot abate asupra celor care merg pe acel pod. Cât de minunat este să-l cauți pe celălalt după întâlnirea cu tine însuți.
Cuvintele tale îmi ard ființa, ceva arde în mine, ceva pătrunde. Fiecare detaliu, fiecare gest, mă conectează exact în momentul în care suntem locuiți unul de celălalt.
Îmi umple inima să știu că cineva mă citește și așteaptă cu nerăbdare, doar câteva cuvinte care încurajează un nou mod de a reinventa iubirea: iubirea de sine și iubirea pentru persoana pe care o iubești.
Dorința mea de a scrie s-a întors, ceea ce nu am spus niciodată.Cât de pasionale sunt cuvintele pe care le scrii din sufletul tău, mișcându-le, se așează în sufletul meu, și mă face să simt cu căldură tandrețea iubirii, ca un balsam pentru inima mea tandră.
Cât de liberă este inima care își explorează artele fără maniere sau reguli, cât de mult ador briza mării, cât de orbitoare este invitația de a inventa un nou mod de a iubi între noi doi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.