Igiena mintală și spirituală este la fel de importantă ca cea fizică.

„A proteja sufletul de gânduri este o sarcină dificilă, a cărei importanță este adesea neînțeleasă de oamenii din lumea aceasta. Adesea se spune: de ce să protejăm sufletul de gânduri? Păi, un gând vine și pleacă, de ce să luptăm cu el? Ei greșesc din plin. Un gând nu vine și nu pleacă pur și simplu. Un gând poate distruge sufletul unei persoane, iar un alt gând poate determina o persoană să-și schimbe complet direcția în viață, să meargă într-o direcție complet diferită de cea pe care o urma înainte. Părinții cei sfinți spun că există gânduri de la Dumnezeu, gânduri de la sine, adică de la propria noastră natură, și gânduri de la diavoli. Pentru a distinge de unde vin gândurile, dacă sunt inspirate de Dumnezeu, de o forță ostilă, sau dacă provin de la propria noastră natură, este necesară o mare înțelepciune."

Starețul Varsonofie de Optina.

Cuvintele starețului Varsonofie de Optina surprind esența războiului lăuntric și puterea covârșitoare pe care o are o singură idee asupra destinului unui om. Gândul nu este o simplă trecere de moment, ci sămânța din care se nasc faptele, atitudinile și starea de pace sau de tulburare a inimii.

Tradiția ascetică ortodoxă, pe care o amintește starețul, împarte gândurile în funcție de originea lor pentru a ajuta la veghea duhovnicească:

Gândurile de la Dumnezeu: Sunt pline de lumină, pace, smerenie, iubire și nădejde. Ele nu aduc niciodată neliniște disperată, frică morbidă sau impulsul de a judeca pe ceilalți.
Gândurile de la sine (de la propria natură): Vin din firea noastră slăbită, din oboseală, din pofte, din propriile amintiri, temeri sau dorințe pământești.
Gândurile de la forțele ostile (diavolești): Vin adesea pe neașteptate, poartă pecetea mândriei, a învăluirii în negură, a deznădejdii, a revoltei împotriva lui Dumnezeu sau a aversiunii față de aproapele.

Discernământul (sau trezvia) – adică puterea de a recunoaște rădăcina unui gând înainte ca acesta să prindă rădăcini în inimă – se dobândește în timp, prin rugăciune, smerenie și sfat duhovnicesc. Sfinții Părinți ne învață că nu suntem vinovați de simpla apariție a unui gând (care poate veni din exterior sau din slăbiciunea firii), ci de întreținerea și învoirea cu el.

Paza minții și discernământul spiritual sunt esențiale pentru protejarea sufletului, deoarece gândurile nu sunt simple umbre trecătoare, ci forțe puternice care pot schimba radical destinul unui om.

Citatul Sfântului Varsonofie de la Optina surprinde o realitate profundă a ascetismului ortodox: mintea este un câmp de bătălie nevăzut.

Ideile principale ale învățăturii:

• Impactul profund: Un singur gând primit și cultivat are puterea de a reconstrui sau de a dărâma întreaga viață a unei persoane.
• Cele trei surse: Gândurile nu apar de nicăieri; ele vin de la Dumnezeu (gânduri bune, aducătoare de pace), din firea noastră (gânduri neutre sau legate de nevoi) sau de la cel rău (gânduri de tulburare, mândrie sau deznădejde).
• Nevoia de trezvie: Distingerea acestor surse (dreapta socoteală) este o artă duhovnicească superioară, care cere smerenie și ghidare.