Păstrarea și transmiterea traditiilor mai departe este esențială pentru conservarea sufletului autentic al satului românesc.

 https://www.eduscribe.ro/wp-content/uploads/2025/03/Traditii-si-obiceiuri-2-carte-final.pdf

Iarna a fost dintotdeauna un anotimp special în vatra satului românesc, marcat de tradiții străvechi, obiceiuri și sărbători cu semnificații profunde. Aceste practici îmbină elementele precreștine cu sărbătorile creștine și reflectă legătura puternică a oamenilor cu natura, cerințele populare și comunitatea. Vatra satului reprezintă centrul spiritual , cultural și social al comunității tradiționale românești. Este locul unde se desfășoară cele mai importante activități ale satului, de la obiceiurile străvechi și sărbătorile religioase la întâmplările comunității și viața de zi cu zi. Tradițiile din vatra satului este sufletul comunității rurale, un loc unde trecutul și prezentul se împletesc armonios. Pregătirea pentru sărbători și postul Crăciunului Odată cu începutul lunii noiembrie , satul intră într-o perioadă de pregătiri intense, este un timp de curățire sufletească și trupească, iar gospodinele pregătesc alimente specifice de sărbători. -se fac provizii de carne, afumături, murături și dulcețuri -se coc cozonaci și colaci simbolizând belșugul. -se confecționează măști și costume pentru obiceiuri

Obiceiuri de Crăciun Colindatul -în ajunul Crăciunului , copiii merg din casa în casă cântând colinde tradiționale. Gazdele îi răsplătesc cu mere, nuci, colaci și bani. Colindele au un rol binecuvântare, alungând spiritele rele și aducând prosperitate. Steaua și Irozii- copii poartă o stea luminoasă , simbolizând Steaua de la Betleem. În unele sate se joacă scenete religioase despre Nașterea Domnului, numite Irozii. Obiceiuri de anul nou Plugușorul – este un colind agrar recitat de feciori , care simbolizează fertilitatea și prosperitatea pentru anul nou. Se folosesc bice și clopoței pentru a alunga răul. Sorcova-pe 1 ianuarie, copiii urează sănătate și noroc, cu o sorcovă împodobită cu flori colorate. Capra, Ursul și Mascații

Capra -este un dans ritualic cu o mască de capră , simbolizând moartea și renașterea. Ursul -este un dans specific Moldovei , unde tinerii imită mișcările unui urs pentru a alunga spiritele rele. Mascații sunt tineri îmbrăcați în costume ciudate care colindă tot satul pentru a aduce veselie

Boboteaza și sfântul Ion La bobotează preotul sfințește apa și o împarte sătenilor. În unele sate , băieții curajoși sar în râuri înghețate pentru a recupera crucea aruncată de preot. Tradițiile și obiceiurile de iarnă din vatra satului reflectă identitatea culturală și spirituală a comunităților rurale. Aceste obiceiuri au fost transmise din generație în generație, păstrând viu spiritul sărbătorilor și întărind legăturile dintre oameni. Chiar și în prezent , multe dintre ele continuă să fie practicate. Ele aduc oamenii împreună, întăresc valorile tradiționale și oferă un sentiment de apartenență. Autenticitatea satului românesc este expresia purității , a valorilor nealterate și al unei vieți simple, dar pline de semnificații. În satele tradiționale , fiecare aspect al vieții- de la meșteșuguri la sărbători și relațiile dintre oameni care păstrează un farmec aparte moștenit din moși strămoși. Păstrarea și transmiterea lor mai departe este esențială pentru conservarea sufletului autentic al satului românesc.