Voi nu vedeți, dar eu am văzut câți diavoli erau în casă la voi! Când vă certați, vin îndată diavolii -Mărturia Părintelui Constantin Sârbu

 Nu folosiți țuică pentru că fuge Îngerului Păzitor 7 zile. Este băutura diavolilor. Aici aveți pe Sfântul Constantin Sârbu martir al Închisorilor comuniste, despre țuică la parastase: "Voi nu vedeți, dar eu am văzut câți diavoli erau în casă la voi! Când vă certați, vin îndată diavolii"

"Uneori, Părintele Sârbu mă lua cu el la parastase.
Odată, ne-am dus la niște oameni foarte bogați, de la care ar fi primit bani mulți. Am intrat într-o sală lungă, luxoasă, gătită cu tot felul de farfurii, cu păhărele. Când a venit o doamnă, Părintele a arătat cu bastonul păhărelele și a întrebat:
– Astea ce sunt?
– Păhărele pentru țuică.
– Hai, Cocuțo, să mergem, că aici se face nuntă, nu se face parastas!
Oamenii au insistat, au venit după noi, dar Părintele a explicat:
– Parastasele nu se fac cu țuică. Unde se fac cu țuică, nu este primit. Diavolii îți răstoarnă masa. Voi nu credeți, nu vedeți cu ochii voștri. Eu sunt mai bătrân și nu pot să mă împac cu slujbele pe care vreți voi să le faceți. Chemați alt preot!
Și am plecat.
În drum spre casă, aproape de biserică, am stat sub un geam și am auzit niște tineri care se certau.
– Cocuțo, hai să mergem la ăștia, că se ceartă! Hai să gonim pe diavol din casă!
– Cum, Părinte, dacă nu ne cheamă, cum să ne ducem acolo?
– Hai, hai să mergem!
M-am uitat eu pe unde-i ușa, am intrat:
– Bună ziua!
– Bună ziua!
Mă întrebam cum va deschide Părintele discuția. Dar el a început direct:
– De ce vă certați? Hai să dăm afară pe diavol! Care dintre voi este rău? Undeți-e bărbatul cu care te certai?
– Ah, Părinte…
– Adă-l încoace!
Când a venit bărbatul, Părintele s-a uitat pe rând și la unul și la altul – căci el cunoștea cu duhul – și a zis femeii:
– Dumneata ești de vină! Evo, tu ești de vină! Nu-l mai sâcâi la cap! De ce îl plictisești și-l cercetezi în toate? Hai să facem o slujbă! Apoi l-a întrebat pe bărbat:
– Știi să te închini? Făcea și el o cruce, cam strâmbă. I-a arătat Părintele cum s-o facă. După slujbă i-a binecuvântat, i-a miruit. Aveau și doi băieţei.

– Să nu vă mai certați! Voi nu vedeți, dar eu am văzut câți diavoli erau în casă la voi! Când vă certaţi, vin îndată diavolii. Să fie pace! N-aveți icoană... După cum văd, bani aveți, că aveți lucruri bune, dar icoană de ce nu aveți în casă?

Părintele a rămas acolo şi m-a trimis la biserică:

Du-te, Cocuto, și ia din pod o icoană, care vrei tu, s-o dăm la omenii ăştia. Eu te aștept aici! M-am dus în pod și am luat o icoană. Părintele le-a dat-o și le-a spus:

Să vă închinați lui Dumnezeu! Dimineaţa când vă sculați, ieșiți afară în pragul uşii, uitaţi-vă la cer şi ziceţi:

Doamne, Tu ești acolo, eu sunt aici. În ziua de azi Tu ajută-mă! Eu nu știu să mă descurc, sunt om slab. Ai Tu grijă în ziua de azi pentru mântuirea mea!

Așa să ziceţi şi să vă rugați!

Eu m-am mirat puțin, dar apoi am înțeles. Părintele nu le-a dat atunci vreo carte de rugăciuni, pe care ei n-ar fi priceput-o. Le-a spus pentru început, după puterea lor. Și s-au făcut aceia nişte credincioși! Au fugit
după noi să le zicem la ce biserică să vină.
A intrat Duhul lui Dumnezeu în ei. Și să știți
că foarte mult ne-au ajutat apoi oamenii
aceia...

Discuția despre folosirea țuicii la parastase și rânduielile Bisericii Ortodoxe Române implică tradiții populare și învățături duhovnicești care trebuie privite prin prisma normelor liturgice oficiale.

1. Rânduiala Bisericii Ortodoxe privind parastasele

Coliva, vinul și pâinea sunt elementele liturgice rânduite de Biserică pentru pomenirea celor adormiți.
Vinul și untdelemnul sunt folosite la Sfânta Liturghie și la parastase ca simboluri scripturistice (jertfă, bucurie, curăție și milostivire), fiind binecuvântate în cadrul slujbei.
Țuica sau alte băuturi alcoolice tari nu fac parte din rânduiala liturgică a parastasului. Biserica a sfătuit în mod constant împotriva transformării pomenirilor într-un prilej de excese sau mese lumești care contravin solemnității rugăciunii pentru sufletele celor adormiți.






Rânduiala corectă a parastasului
• Scopul pomenirii: Parastasul este un act de milostenie și rugăciune intensă pentru iertarea păcatelor celor adormiți, nu un prilej de petrecere sau ospăț luxos.
• Simbolismul vinului: În tradiția ortodoxă, singurul element folosit pentru binecuvântare la pomeniri este vinul curat, ca simbol al sângelui lui Hristos și al învierii. Băuturile distilate (precum țuica sau rachiul) sunt excluse deoarece îndeamnă la ebrietate și tulburare.
Pacea din cămin și prezența spirituală
• Efectul certurilor: Tradiția creștină consideră că mânia, jignirile și neînțelegerile alungă harul divin și pacea (simbolizată de Îngerul Păzitor) din casă, lăsând loc stărilor de tulburare psihică și spirituală.
• Ghidarea duhovnicească: Părintele Sârbu a preferat să ajute o familie simplă și certată, dăruindu-le o icoană, în loc să rămână la masa celor bogați care transformau parastasul în nuntă.
Pedagogia rugăciunii simple
• Adaptarea la om: În loc să le ofere cărți de rugăciuni complexe pe care nu le-ar fi înțeles, părintele le-a dat o rugăciune scurtă, directă și din inimă, potrivită pentru nivelul lor de atunci.
• Dependența de Dumnezeu: Formula "Doamne, Tu ești acolo, eu sunt aici. În ziua de azi Tu ajută-mă!" arată că o rugăciune sinceră, chiar și de doar câteva cuvinte, este mai valoroasă decât una lungă dar rostită fără simțire.

2. Mărturia Părintelui Constantin Sârbu

Părintele Constantin Sârbu (1905–1975), mărturisitor al temnițelor comuniste, a fost un duhător cunoscut pentru aplecarea sa spre rugăciune intensă, asceză și mustrarea deraierilor morale sau a formalismentului religios.
Relatările despre el subliniază importanța trezviei, a trăirii curate în familie (rugăciune, prezența icoanelor, pace) și a evitării obiceiurilor lumești carebat rânduiala bisericească.

3. Aspectul duhovniciei și al cumpătării

Sfaturile duhovnicești ale sfinților și preoților îmbunătățiți subliniază că pomenirile sunt momente de reculegere, milostenie și rugăciune curată, nu ocazii de petrecere sau consum exagerat de alcool.
Biserica recomandă ca tot ceea ce se dă "de pomană" să fie făcut cu duh de jertfă, smerenie și dragoste, evitând viciile sau practicile care întunecă mintea.