vineri, 29 noiembrie 2024

Acatistul Sfântului Cuvios Sava cel Sfinţit

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Cel ce din pruncie te-ai adus lui Dumnezeu jertfă fără prihană prin faptă bună, Părinte fericite, săditor şi întăritor creştinătăţii ai fost, podoaba cuvioşilor şi cetăţean pustiei, după vrednicie lăudat, mijloceşte cu rugăciunile tale către milostivul Dumnezeu să fim izbăviţi de toate nevoile, pentru care şi noi cu credinţă strigăm către tine: Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Icosul 1

Întreagă viaţa ta din pruncie o ai închinat lui Hristos Dumnezeu, Sava Preacuvioase, de Care fiind întărit, toate patimile trupului le-ai făcut roabe gândului celui cu totul smerit, silindu-te a supune pe cel mai rău celui mai bun. Pentru aceasta te rugăm: ajută-ne şi nouă, nevrednicilor, să-ţi aducem aceste laude:
Bucură-te, de Dumnezeu înţelepţite Părinte;
Bucură-te, că ai luminat toată lumea cu strălucirile minunilor şi faptelor tale;
Bucură-te, că toată lucrarea minunilor de la Duhul Sfânt ai luat;
Bucură-te, că încă din scutece te-ai arătat vas sfinţit;
Bucură-te, că pururea îndemni pe oameni să urască dulceţile cele de suflet pierzătoare;
Bucură-te, luminătorul gândurilor noastre, pe care le îndreptezi numai spre fapte bune;
Bucură-te, că în mâinile tale pururi ai purtat Crucea Domnului;
Bucură-te, că toate înşelăciunile şi meşteşugirile viclenilor diavoli, cu puterea Crucii, le-ai biruit;
Bucură-te, că, după ce ai adormit, lumina cea neapusă pe tine te-a primit;
Bucură-te, că acum în ceruri cu dumnezeiasca lumină eşti strălucit;
Bucură-te, organ curat al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 2-lea

Viaţă cu bună credinţă pe pământ petrecând, lăcaş curat Duhului Sfânt te-ai arătat, luminând pe toţi cei ce vin la tine cu credinţă, preafericite Părinte. Pentru aceasta şi noi îndrăznim să alergăm la tine şi-ţi cerem să-L rogi pe Dumnezeu să lumineze sufletele noastre, ale celor ce te lăudăm pe tine şi cu umilinţă cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea

De Dumnezeu înţelepţite şi întru tot sfinţite Sava, Părintele nostru, întocmai cu îngerii stătătorule şi împreună vorbitorule cu proorocii, locuitorule cu drepţii şi cuvioşii, iar cu Apostolii şi Mucenicii moştenitor fericirii veşnice, cel ce în lumina cea neînserată acum locuieşti, primeşte, rugămu-te, şi de la noi aceste cântări de cinstire, pe care ţi le aducem în ziua prăznuirii tale, strigându-ţi aşa:
Bucură-te, preafericite, care neîncetat priveşti faţa Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, cel ce prealuminat te desfătezi acum în ceruri;
Bucură-te, făclia înfrânării cea nestinsă;
Bucură-te, învăţătorul şi îndrumătorul monahilor cel preaminunat;
Bucură-te, că pururea străluceşti pe credincioşi cu razele dragostei tale;
Bucură-te, stâlpul răbdării cel neclintit;
Bucură-te, întărirea şi puterea celor ce te cinstesc pe tine cu credinţă;
Bucură-te, izvor nesecat de tămăduiri;
Bucură-te, cetăţean al pustiei cu adevărat;
Bucură-te, că pustiul l-ai socotit ca pe un rai dumnezeiesc;
Bucură-te, că, vieţuind în pustie, roade vrednice ai odrăslit;
Bucură-te, floare înmiresmată a cuvioşilor;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 3-lea

Pe pământ, cu bună credinţă ai vieţuit, bineplăcând Domnului, întărind şi tămăduind pe toţi cei ce alergau la tine cu credinţă. Iar acum desfătându-te în lăcaşurile cele de sus, neîncetat cânţi lui Dumnezeu cu toţi drepţii şi cuvioşii cântarea: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Sava, de Dumnezeu înţelepţite, lăcaşul cel curat al Duhului Sfânt, îndreptătorul monahilor, cumpăna înfrânării cea dreaptă, ale smereniei înălţări, învredniceşte-ne şi pe noi ca din inimi curate să-ţi aducem acum aceste dulci cântări de laudă:
Bucură-te, că pururea te rogi lui Hristos ca să dăruiască Bisericii un cuget curat;
Bucură-te, că monahilor le-ai fost îndreptător;
Bucură-te, canon de faptă bună preaadevărat;
Bucură-te, că vezi curat Sfânta Treime;
Bucură-te, scara care duce la ceruri;
Bucură-te, povăţuitor şi ajutător al celor ce călătoresc;
Bucură-te, că toate patimile le-ai îndreptat cu vărsarea lacrimilor;
Bucură-te, că pe toţi cei ce aleargă la ajutorul tău îi vindeci;
Bucură-te, întărirea Bisericii cea neclintită;
Bucură-te, al dumnezeieştii petreceri povăţuitorule;
Bucură-te, cel ce ai supus trupul, făcându-l rob al duhului;
Bucură-te, a multor credincioşi îndreptare şi mântuire;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 4-lea

Întocmai ca un înger ai vieţuit pe pământ, iar acum te veseleşti în ceruri, desfătându-te cu toate bunătăţile pe care Dumnezeu le-a pregătit aleşilor Săi. De aceea te rugăm, nu ne trece cu vederea nici pe noi şi ne ajută să fim vrednici a cânta cu tine: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Învăţătura pustnicească adunând pe pământ, Cuvioase Părinte Sava, şi asuprelile potrivnicilor cu vărsările lacrimilor tale biruind întocmai ca o scară dumnezeiască ce duce la ceruri, aşa a fost întreaga ta viaţă cea bine plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta şi de la noi auzi aceste laude:
Bucură-te, că ai sădit în inimile credincioşilor roadele bunei credinţe;
Bucură-te, că faptele tale minunate şi nenumărate strălucesc întocmai ca stelele cerului;
Bucură-te, că eşti lauda lumii creştine;
Bucură-te, înflorirea pustiei, cea plină de mireasmă duhovnicească;
Bucură-te, întărirea şi mângâierea celor neputincioşi;
Bucură-te, povăţuitorul celor ce călătoresc cu corabia acestei vieţi;
Bucură-te, că până şi fiarele din pustie te ascultau şi se supuneau ţie;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ai mântuit poporul Palestinei de o secetă cumplită, care bântuia de peste cinci ani;
Bucură-te, codru preaminunat al pustiei;
Bucură-te, că ai înmulţit turma cea cuvântătoare a lui Hristos;
Bucură-te, lauda faptelor celor bune;
Bucură-te, frumuseţea cea preastrălucită a tuturor sfinţilor;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 5-lea

Lepădând toate cele vremelnice ale lumii acesteia, încă din fragedă tinereţe te-ai retras în pustie, unde ai petrecut în sărăcie, smerenie şi grea nevoinţă, până la vârsta de nouăzeci şi patru de ani. Iar acolo ai fost ctitor de mănăstiri şi mari lavre pentru monahi, care până astăzi înalţă în ele rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu şi, cântând neîncetat, îngerească şi dulce cântare: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Fiind îmbunătăţit cu darurile cele duhovniceşti, toate cele frumoase şi amăgitoare ale lumii acesteia le-ai trecut cu vederea de Dumnezeu, Părinte, nelăsându-te ispitit de ele, ci, prin înfrânare şi rugăciuni neîncetate izgonind pe şarpe, viaţă îngerească ai petrecut pe pământ. Pentru aceasta şi noi te cinstim cu aceste cuvinte:
Bucură-te, cămara cea cu bun miros;
Bucură-te, trăitorule pustniceştilor nevoinţe cu adevărat;
Bucură-te, că pe Hristos neabătut ai urmat;
Bucură-te, că crucea-ţi pe umeri ai luat;
Bucură-te, că sufletul ţi-ai luminat prin fapte bune;
Bucură-te, că spre dumnezeiasca dragoste l-ai întraripat;
Bucură-te, că racla moaştelor tale şi azi izvorăşte vindecări;
Bucură-te, crinul pustiei cel cu dulce mireasmă;
Bucură-te, că prin tine dobândim pace şi înfrânare;
Bucură-te, lauda poporului celui binecredincios;
Bucură-te, al tagmei monahiceşti mare cuvios;
Bucură-te, al Mântuitorului Hristos slujitor preamultiubit;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 6-lea

În lume te-ai arătat ca un cărbune de Dumnezeu strălucit, luminându-te de focul Duhului Sfânt, ai luminat sufletele credincioşilor cu învăţăturile tale, Părinte Sava. Iar pe cei ce cu credinţă aleargă la ajutorul tău cu blândeţe îi povăţuieşti la lumina cea neîncetată, îndemnându-i a cânta cu tine cântare îngerească: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Întocmai cu a îngerilor, aşa a fost viaţa ta, de Dumnezeu înţelepţite, şi la înălţime ridicându-te, cu Stăpânul Hristos a vorbi te-ai învrednicit. Iar noi, minunându-ne de aceste daruri ale vieţii tale, cu umilinţă îţi cântăm:
Bucură-te, minte luminată cu strălucirile razelor celor de sus;
Bucură-te, că pentru nevoinţele tale plată cerească ai luat;
Bucură-te, că prin tine am învăţat să umblăm pe calea cea dreaptă;
Bucură-te, biruitorule al vrăjmaşilor celor văzuţi şi nevăzuţi;
Bucură-te, ajutătorule cel gata al celor ce te cheamă în ajutor;
Bucură-te, cel ce eşti cu îngerii împreună vorbitor;
Bucură-te, împreună petrecătorule cu drepţii şi cuvioşii în cămările cele de sus;
Bucură-te, că nu te-ai lăsat biruit de gândurile cele deşarte care te îndemnau să te întorci în lume;
Bucură-te, că prin înfrânare şi osteneli ai biruit toate patimile trupului;
Bucură-te, că te-ai gătit pe tine vas ales şi plăcut lui Dumnezeu;
Bucură-te, că până la sfârşit ai urmat Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, că, pentru toate cele ce ai răbdat, răsplătire de daruri bogate ai luat;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 7-lea

Pustietatea în care ai lucrat până la moarte ca pe o cetate o ai făcut, statornicind în tot cuprinsul ei obiceiuri iubitoare de înţelepciune, ca unul care ai strălucit între toţi părinţii pustniceşti, Sava de Dumnezeu înţelepţite. În acest loc sfinţit şi minunat, pururea te rugai şi cântai Ziditorului a toate: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Toate cele pământeşti lăsându-le, deşi cu trupul erai în lume, cu duhul însă îngerilor te asemănai, pentru că patimile trupului omorându-le, Treimii te-ai făcut slujitor, preafericite. Pentru toate acestea îţi aducem şi noi aceste smerite cântări de laude:
Bucură-te, Cuvioase, că pe pământ viaţă îngerească ai petrecut;
Bucură-te, că toate bolile oamenilor le-ai vindecat cu puterea rugăciunii;
Bucură-te, că putere ai luat de la Dumnezeu ca să izgoneşti duhurile cele necurate;
Bucură-te, că te-ai arătat ca un pom cu frumoase roade duhovniceşti;
Bucură-te, că ai râvnit şi ai urmat vieţii marelui Eftimie;
Bucură-te, că în preajma ta multe cete de monahi ai adunat;
Bucură-te, că toţi aceşti monahi ca pe un adevărat Părinte duhovnicesc te-au ascultat şi te-au urmat;
Bucură-te, că în toată lumea s-a răspândit vestea isprăvilor tale;
Bucură-te, că toate taberele demonilor ai pierdut;
Bucură-te, că şi împăraţii te-au venerat şi te-au ascultat ca pe un adevărat om a lui Dumnezeu;
Bucură-te, că învăţăturile tale cu drag le primim şi noi;
Bucură-te, că în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 8-lea

Cu raza Duhului Sfânt se luminează toţi cei ce cu dragoste întru cântări te laudă pe tine, Cuvioase Părinte Sava, cel ce eşti slava şi lauda monahilor, împodobitor pustiei şi de feciorie păzitor; şi cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Tot dorul spre Dumnezeu tinzându-ţi din tinereţe cu toată dragostea ta, numai spre Dânsul avându-l, zburdările trupului şi asupririle patimilor prin aspră înfrânare le-ai potolit, pentru care şi noi te cinstim, cântându-ţi aceste laude:
Bucură-te, că pe şarpele care tăinuia în iad tu l-ai biruit;
Bucură-te, că ai trecut cu mare uşurinţă peste toate cursele lui;
Bucură-te, că din cuptorul cu foc ai ieşit nevătămat, ca şi cei trei tineri din legea veche;
Bucură-te, că Dumnezeu te-a păzit pe tine ca pe un vas ales al Său;
Bucură-te, ispravnic al dreptăţii;
Bucură-te, cel ce din voinţa ta te-ai înstrăinat de patrie, petrecând în pustie;
Bucură-te, că, în pustie petrecând, biruinţă ai ridicat asupra celor împotrivă luptători;
Bucură-te, că ai fost întărit cu dumnezeiască putere;
Bucură-te, că eşti lăudat de toţi binecredincioşii creştini;
Bucură-te, că ai umblat numai pe urmele marilor cuvioşi;
Bucură-te, că întocmai ca un finic ai înflorit în pustie;
Bucură-te, că ai fost împodobit cu lumina darului dumnezeiesc;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 9-lea

Gândul tinzându-ţi neabătut către cel dorit de tine, de la Dânsul ai luat dar de prisosit de a face minuni, Părinte, şi pe cei ce veneau la tine cu credinţă, milostivindu-te, îi vindecai şi îi îndemnai pe toţi să cânte: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Mintea întărindu-ţi, fericite, toate feluritele meşteşuguri ale vrăjmaşului ai biruit, şi având suflet preablând şi voinţa puternică, încurajaţi de blândeţea ta, te rugăm să primeşti şi de la noi aceste laude:
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu şi preablândule povăţuitor şi grabnic ajutător;
Bucură-te, că ai strălucit numai cu fapte bune;
Bucură-te, că marele Eftimie cu bucurie te-a primit şi a proorocit despre a ta strălucită viaţă;
Bucură-te, că sufletul tău ţi-ai curăţit de orice păcat şi întinăciune;
Bucură-te, că ai fost împodobit cu multe şi mari daruri dumnezeieşti;
Bucură-te, că numai prin atingerea mâinilor tale cei neputincioşi şi suferinzi primeau vindecare;
Bucură-te, că pe vrăjmaşul ce se sălbăticea asupra ta prin rugăciuni l-ai biruit;
Bucură-te, cel ce ai fost ocrotit în mod nevăzut cu dumnezeiescul dar de sus;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a trece din mărire în mărire, din putere în putere;
Bucură-te, că în pustie multe cetăţi de suflet folositoare ai zidit lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce din pământ secetos izvoare de apă ai scos;
Bucură-te, că şi ploi din cer peste ţarinile cele lipsite de apă, cu rugăciunile tale, ai coborât;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 10-lea

Vas de Dumnezeu insuflat al înţelegerii Duhului Sfânt te-ai făcut, plăcutule al lui Dumnezeu, sarcina greutăţilor trupeşti lepădând, viaţa ţi-ai împodobit cu înfrânarea de bucate, cu rugăciunea, cu răbdarea şi cu smerenia. Saţiu şi mângâiere aflai în laudele cele către Domnul, Căruia neîncetat glăsuiai cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Propovăduitor al dumnezeieştilor dogme te-ai arătat, pentru care ai şi fost hirotonit. În adunările Sfinţilor Părinţi împreună vorbitor ai fost, pe împăraţi înţelepţind şi pe toţi îmbogăţind cu învăţăturile tale. De aceea te rugăm, ajută-ne şi nouă ca, pentru nevoinţele şi darurile cu care te-a învrednicit Dumnezeu, să-ţi putem aduce aceste laude:
Bucură-te, că de Dumnezeu ai fost îmbogăţit cu mari daruri şi cu puterea de a face minuni;
Bucură-te, că ai covârşit pe toţi în săvârşirea faptelor bune;
Bucură-te, că cinste asemenea îngerilor ţi-a dat ţie Hristos;
Bucură-te, că te-ai arătat plin de rodul înţelepciunii;
Bucură-te, că întru nimic le-ai socotit pe cele vremelnice ale lumii acesteia;
Bucură-te, că cele trecătoare cu cele veşnice le-ai schimbat;
Bucură-te, că cetele sfinţilor ajutor sufletului tău au dat;
Bucură-te, că şi astăzi lavra ta cea mare, cu bucurie şi cu mulţumire, te cinsteşte pe tine;
Bucură-te, că, de asemenea, şi turma ta, cu osârdie şi cu recunoştinţă, te preamăreşte şi te laudă;
Bucură-te, că în locul cel de odihnă şi de fericire sufletul cel curat se veseleşte şi se bucură;
Bucură-te, că împreună cu toţi sfinţii mărire şi laudă cânţi acum lui Dumnezeu;
Bucură-te, că împreună cu îngerii dănţuieşti acum în ceruri;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 11-lea

Toate minunile tale sunt mai presus de minte, căci fiarele ai îmblânzit, valurile patimilor ai potolit şi cele ce vor să fie mai înainte le spui, cu proorocescul dar. Duhurile cele necurate cu rugăciunile tale şi cu privegherile cele îndelungate le izgoneşti, pentru care şi noi cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cu multă însufleţire săvârşim pomenirea ta, prealăudate, căci în fapta bună cea de bucurie dătătoare te-ai îmbrăcat cu adevărat şi în haina mântuirii şi veseliei cea curată şi luminată te-ai împodobit. Pentru care şi de la noi auzi acestea:
Bucură-te, zid preatare al creştinilor;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne mântuim de orice rău;
Bucură-te, că pe tine pururea te avem sprijinitor şi ajutător;
Bucură-te, Părinte Cuvioase, care eşti plin de Duh şi putere duhovnicească;
Bucură-te, izgonitorule al ispitelor şi al tuturor patimilor celor de suflet pierzătoare;
Bucură-te, că din năravurile cele rele pe toţi care se roagă ţie îi izbăveşti;
Bucură-te, că şi pe cei căzuţi în noianul păcatelor şi al deznădăjduirii îi mântuieşti cu rugăciunile tale;
Bucură-te, tare sprijinitor şi grabnic ajutător al tuturor celor căzuţi în necazuri;
Bucură-te, rugătorule fierbinte către Dumnezeu, către tot sufletul necăjit şi întristat;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale toţi ne mântuim de muncile veşnice;
Bucură-te, că până la sfârşitul vieţii ai slujit Ziditorului a toate;
Bucură-te, că pururea vezi pe Preasfânta Fecioară;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 12-lea

În legea lui Dumnezeu deprinzându-ţi simţurile, Părinte Sava, cu viaţa te-ai asemănat întocmai cu cei fără de trupuri, îndemnând şi îndrumând ca asemenea să petreacă şi toţi cuvioşii şi ucenicii care-ţi cereau duhovniceştile tale sfaturi şi învăţături, neîncetat lăudând şi cântând împreună cu ei lui Dumnezeu cântări: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Sava, mai mare între părinţi şi podoaba cuvioşilor, cetăţeanul pustiei şi săditorul curăţiei, cum vom lăuda viaţa ta, Cuvioase? Ne rugăm însă, cu multă umilinţă, să ne ajuţi şi nouă, ca să-ţi aducem aceste puţine şi smerite laude:
Bucură-te, Preacuvioase, lauda cea mare a lumii;
Bucură-te, preacinstita podoabă a monahilor;
Bucură-te, odrasla pustiei, cea preafrumoasă;
Bucură-te, dumnezeiasca desfătare a sfinţilor;
Bucură-te, că acum te veseleşti în grădina raiului;
Bucură-te, că cele rele de pe pământ cu rugăciunile tale le îndreptezi;
Bucură-te, îndreptătorul şi călăuza cea bună a monahilor;
Bucură-te, izvorul minunilor, cel de Dumnezeu binecuvântat;
Bucură-te, că prin tine tot Răsăritul s-a împodobit şi şi-a îmbogăţit viaţa duhovnicească;
Bucură-te, că şi cele dinspre apus strălucesc prin tine aceleaşi podoabe şi lumini;
Bucură-te, mângâierea şi ajutorul nostru al tuturor;
Bucură-te, că toţi cei care cer cu credinţă sprijinul şi ajutorul tău nu pleacă niciodată ruşinaţi;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul al 13-lea

O, Preacuvioase Părinte Sava, cel ce eşti de Dumnezeu sfinţit, primeşte aceste umile cântări de laudă, pe care ţi le aducem din inimi curate, şi cu fierbinţeală te rugăm să mijloceşti către Dumnezeu să ne izbăvească din toate necazurile pe noi, care strigăm ţie: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Întreagă viaţa ta..., Condacul 1: Cel ce din pruncie...,

Icosul 1

Întreagă viaţa ta din pruncie o ai închinat lui Hristos Dumnezeu, Sava Preacuvioase, de Care fiind întărit, toate patimile trupului le-ai făcut roabe gândului celui cu totul smerit, silindu-te a supune pe cel mai rău celui mai bun. Pentru aceasta te rugăm: ajută-ne şi nouă, nevrednicilor, să-ţi aducem aceste laude:
Bucură-te, de Dumnezeu înţelepţite Părinte;
Bucură-te, că ai luminat toată lumea cu strălucirile minunilor şi faptelor tale;
Bucură-te, că toată lucrarea minunilor de la Duhul Sfânt ai luat;
Bucură-te, că încă din scutece te-ai arătat vas sfinţit;
Bucură-te, că pururea îndemni pe oameni să urască dulceţile cele de suflet pierzătoare;
Bucură-te, luminătorul gândurilor noastre, pe care le îndreptezi numai spre fapte bune;
Bucură-te, că în mâinile tale pururi ai purtat Crucea Domnului;
Bucură-te, că toate înşelăciunile şi meşteşugirile viclenilor diavoli, cu puterea Crucii, le-ai biruit;
Bucură-te, că, după ce ai adormit, lumina cea neapusă pe tine te-a primit;
Bucură-te, că acum în ceruri cu dumnezeiasca lumină eşti strălucit;
Bucură-te, organ curat al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

Condacul 1

Cel ce din pruncie te-ai adus lui Dumnezeu jertfă fără prihană prin faptă bună, Părinte fericite, săditor şi întăritor creştinătăţii ai fost, podoaba cuvioşilor şi cetăţean pustiei, după vrednicie lăudat, mijloceşte cu rugăciunile tale către milostivul Dumnezeu să fim izbăviţi de toate nevoile, pentru care şi noi cu credinţă strigăm către tine: Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfinţit!

şi se face otpustul.

SINAXAR 5 DECEMBRIE

 

În această lună, în ziua a cincea, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Sava cel sfinţit.

Sava cel SfintitCuviosul Părintele nostru Sava cel sfinţit a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel Mic. De loc era din Capadocia, iar părinţii lui se numeau Ioan şi Sofia. Chiar de la începutul vieţii lui a îndrăgit vieţuirea călugărească, aşa că a intrat de mic într-o mănăstire numită Flavian. Era atât de înfrânat încă din copilărie, ca văzând în grădină un măr şi dorind să-l mănânce, a zis: "Frumos era la vedere şi bun la mâncare fructul ce m-a omorât". A luat mărul cu mâinile, dar nu l-a mâncat, ci l-a călcat în picioare şi lege şi-a pus să nu mănânce măr niciodată.

La vârsta de optsprezece ani, a mers la marele Eftimie (prăznuit la 20 ianuarie); acesta l-a trimis la cuviosul Teoctist (prăznuit la 3 septembrie) în chinovie. Acolo a cunoscut vieţuirea dumnezeiască a fraţilor şi a mers pe urmele virtuţii celor pe care i-a cunoscut în chinovie. Din pricina covârşitoarei lui înduhovniciri, marele Eftimie îl numea copil cu suflet de bătrân. Şi cu cât creştea în vârstă cu atât sporea şi în virtute. De aceea a şi făcut multe minuni. Printre altele, prin rugăciunea lui, a făcut să izvorască apă în locuri fără de apă.

A fost învăţătorul multor monahi. A fost în două rânduri sol la Constantinopol, trimis de patriarhii Ierusalimului din acele vremuri: o dată la împăratul Anastasie, iar a doua oară la împăratul Iustinian. Ajungând deci la vârsta de nouăzeci şi patru de ani, s-a mutat către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Anastasie.

Sfântul Mucenic al lui Hristos Anastasie a văzut odată cum sunt întrebaţi şi judecaţi de păgâni sfinţii mucenici şi cum li se taie mădularele pentru mărturisirea lui Hristos. Pentru că era creştin şi pentru ca ştia bunătăţile pregătite de Dumnezeu mucenicilor, dorea şi el să lupte pe aceeaşi cale pentru Hristos.

Şi într-una din zile i s-a înfierbântat inima lui, şi-a făcut semnul crucii şi s-a dus în stadion. Stând în mijlocul adunării de lume a strigat cu glas mare: "Găsit am fost de cei ce nu m-au căutat, vădit m-am făcut celor ce nu m-au cercetat!". Privirile tuturor s-au îndreptat spre el. Atunci el a zis: "Ascultaţi, toţi slujitorii diavolului, ascultaţi! Sunt creştin şi cred în Domnul meu Iisus Hristos; iar pe idolii voştri şi pe cei ce se închină lor îi dau anatemei şi-i urăsc". Mulţimea a rămas înmărmurită de curajul lui. Dar îndată l-au dezbrăcat, l-au biciuit cumplit şi au zis: "Asta pentru neruşinarea şi obrăznicia ta! Dar dacă cinsteşti pe Hristos şi nu te lepezi de El, ţi se va tăia capul şi vei fi mâncare peştilor, târâtoarelor şi păsărilor". Sfântul nu s-a lepădat. Atunci călăii l-au apucat îndată, i-au tăiat capul şi ducându-l cu corabia departe puţin de ţărm, l-au aruncat în mare.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Diogen, care s-a săvârşit fiind lovit cu pietre.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Averchie, care de sabie s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Non, care în pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Grat, care în pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Nectarie, cel din chilia lui Iagari, care se află lângă Careea Atonului, şi a pustnicit pe la anul 1470 şi în pace s-a săvârşit.

Acest cuvios părinte al nostru Filotei de la Careia (Careotul), care în pace s-a săvârşit.

Acesta a fost părintele duhovnicesc al sfântului Nectarie cel mai sus pomenit şi a fost învrednicit de darul mai înainte vederii, iar mai apoi în pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor cuvioşi mucenici cei ce au locuit în chiliile Atonului şi au mustrat pe latino-cugetători, adică pe împăratul Mihail şi pe patriarhul Bec.

Cel dintâi dintre aceşti sfinţi cuvioşi mucenici a fost spânzurat, iar ceilalţi de sabie s-au săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Luna decembrie in 5 zile: pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Sava Sfintitul (+553).

    Acesta a trait pe vremea imparatiei lui Teodosie cel Tanar (408-450) si a imparatilor de dupa el. Era din Capadochia, dintr-un sat ce se cheama Mutalasc, iar parintii lui se numeau Ioan si Sofia. Deci, dintru inceputul vietii sale alergand la starea calugareasca si intrand la manastirea ce se cheama Flavian, a deprins sa fie rabdator la tot felul de pofte, fiind el inca in tanara varsta. Iar cand a fost de optsprezece ani a mers la marele Eftimie si a fost trimis de dansul la Cuviosul Teoctist, la manastire de obste, unde a cunoscut obiceiurile si ostenelile tuturor celor ce locuiau acolo. Deci, vazandu-l pe dansul marele Eftimie, l-a numit pe dansul copil batran. Ci, pe cat ii crestea varsta, mai vartos ii crestea fapta buna. Pentru care de trei ori fericitul a si luat de la Domnul darul minunilor si a facut multe minuni. Si la locuri seci, prin rugaciunea lui, au izvorat ape. Si a fost povatuitor si invatator multor calugari. Mers-a si cu solii la Constantinopol de doua ori, rugat fiind de patriarhii ce erau pe acea vreme la Ierusalim, catre imparatul Anastasie si Iustinian. Si, ajungand la varsta cea desavarsita dupa Hristos, fiind de nouazeci si patru de ani, s-a mutat catre Domnul.
 

Dumnezeului nostru slava!


    Intru aceasta zi, pomenirea Cuviosilor Parintilor nostri Carion monahul si a lui Zaharia, fiul sau (sec.IV).

    Era un oarecare barbat in Egipt, cu numele Carion. Acesta avea doi copii, pe care, lasandu-i femeii sale, s-a dus in Schit si s-a facut calugar. Si dupa catava vreme, facandu-se foamete in Egipt, femeia lui, suparandu-se de lipsuri, s-a dus la Schit, aducand cu sine si pe copiii sai. Si era unul parte barbateasca, cu numele Zaharia, iar altul parte femeiasca. Si a sezut sub un copac la mal, la izvor. Ca acest fel de obicei era la Schit, daca venea vreo femeie si vrea sa vorbeasca cu vreun monah, apoi, de departe, de peste parau, vorbeau unul cu altul. Deci, si acea femeie de peste parau a zis catre Carion: "Iata, tu te-ai facut monah si acum este foamete mare; cine va hrani pe copiii tai?" Zis-a Carion catre femeie: "Ia-ti tie partea cea femeiasca si te du, iar mie sa-mi ramana partea cea barbateasca." Si, luand Carion pe Zaharia, copilul, il hranea pe el in Schit, toti stiind ca este fiul lui. Iar dupa ce a crescut pruncul, s-a facut intre monahi cartire pentru dansul. Si, auzind, Carion a zis lui Zaharia: "Scoala-te si iesi de aici, pentru ca parintii cartesc asupra mea pentru tine." Iar Zaharia a zis lui: "Fiul tau sunt si unde ma voi duce de la tine?"

    Deci, s-au sculat amandoi, Carion tatal cu fiul sau, si s-au dus in Tebaida, si, luandu-si chilie, au sezut putine zile; ci si acolo s-a facut cartire pentru dansii si iarasi au venit in Schit, insa nu incetau a carti fratii pentru dansul. Atunci Zaharia s-a dus la un iezer ce era vatamator si s-a scufundat pana la nari si, stand asa un ceas intr-insul s-a facut ca un lepros, cat abia l-a cunoscut tatal sau. Dar cand a venit catre Sfanta Impartasanie, s-a descoperit Sfantul Isidor, preotul, cele pentru Zaharia, si a zis catre el: "Fiule, in Duminica cea trecuta ai venit si te-ai impartasit ca un om, iar acum esti ca un inger."

    Iar cand Carion era sa se mute catre Dumnezeu, a zis catre frati: "Multe osteneli am facut, nevoindu-ma mai mult decat fiul meu Zaharia, ci n-am putut ajunge la masura lui, pentru smerenia si tacerea lui." Si asa s-a mutat batranul.

    Dupa acestea, a zis parintele Moisi catre Zaharia: "Spune-mi mie ce voi face ca sa ma mantuiesc?" Si auzind aceasta, Zaharia s-a aruncat la picioarele lui, zicand: "Tu, pe mine ma intrebi parinte?" Zis-a lui batranul: "Crede-ma, fiule Zaharia, ca am vazut pe Duhul Sfant pogorandu-se peste tine si de aceea te-am intrebat pe tine." Atunci Zaharia, luandu-si culionul din capul sau, l-a pus pe el sub picioare si calcandu-l pe el a zis: "De nu se va sfarama omul asa, nu poate sa fie monah."

    Iar cand Zaharia era sa se sfarseasca, l-a intrebat pe el Moisi, zicand: "Ce vezi, frate?" Iar el a raspuns: "Dar, oare, nu este mai bine a tacea, parinte?" Zis-a Moisi: "Asa, fiule, taci." Si chiar in ceasul despartirii lui, sezand ava Isidor langa dansul, a cautat la Cer si a zis: "Bucura-te fiul meu Zaharia, ca ti s-a deschis tie poarta Imparatiei Cerului" Si atunci si-a dat Zaharia sufletul sau in mana lui Dumnezeu. Si l-au ingropat cu cinstitii parinti in Schit.

Dumnezeului nostru slava!
 

Intru aceasta zi, cuvant despre primirea de straini, care mai mare este inaintea lui Dumnezeu, decat viata pustnicului din pustie.

    A fost un oarecare staret in Siria, care petrecea aproape de cale, vietuind nu departe de pustie. Si acesta ii era lucrul lui: adica, in ceasul in care vedea vreun calugar sarac venind din pustie, il primea pe el cu bucurie si-i facea lui odihna, ospatandu-l si adapandu-l. Deci, a venit la el, odata, un sihastru si i-a pus acestuia inainte bucate, iar acela nu vrea sa manance, zicand ca posteste. Iar staretul s-a mahnit, insa i-a zis: "Sa nu treci pe la mine nemancand bucate rogu-ma tie. Sau daca nu voiesti, apoi vino sa ne rugam si, iata un copac este aici. Iata dar, care din noi, inchinandu-se, de se va inchina cu dansul impreuna si copacul, apoi acestuia sa-i urmam si sa-l ascultam amandoi."

    Deci, si-a plecat, adica, genunchii sihastrul, la rugaciune; si nu s-a facut nimic, dupa aceea s-a plecat la rugaciune si primitorul de straini; si indata s-a inchinat copacul impreuna cu dansul. Si, luand adeverire si incredintandu-se, au laudat pe Dumnezeu, Cel ce face unele minuni ca acestea prin placutii Sai.
 

Dumnezeului nostru slava!
 
 

Intru aceasta zi, invatatura din Limonar pentru cei ce umbla la bisericile latinilor si altor straine credinte.

    Ne spunea preotul Gheorghe cum ca un staret oarecare, monah simplu, care era in manastirea Sfantului Teodosie, neluator aminte fiind pentru a sa credinta, adeseori iesea din chilie si ori unde afla citindu-se in vreo biserica de egipteni, armeni ori de eretici de alta credinta, intra in biserica aceea si sta pana la sfarsitul cantarii. Iar odata i s-a aratat lui ingerul Domnului, zicandu-i: "Spune-mi mie batranule, daca vei muri, cum voiesti sa te ingroape pe tine, oare ca egiptenii, sau ca armenii, sau ca ereticii, ori ca ierusalimitenii? Iar staretul a raspuns lui, zicand: "Nu stiu."

    Atunci i-a zis lui ingerul: "Ia seama si te socoteste ca voi veni la tine dupa trei saptamani si atunci sa-mi spui mie."

    Deci a mers staretul la al monah cu dreapta socotinta si i-a spus lui cuvintele ingerului. Iar dupa ce a auzit, monahul a cautat spre dansul mult si i-a zis lui: "Au doara, umblii pe la bisericile celor de alta credinta?" Iar el a raspuns: "Adevarat, asa este, ca unde aflu cantare acolo merg si ascult, ori la armeni, ori la egipteni, ori la eretici." Atunci i-a zis lui monahul: "E amar si cumplit lucrul tau, frate, caci cu toate ca dreapta credinta ai, dar in primejdie esti sa te faci strain de sfanta si apostoleasca Biserica, fiindca umbli pe la bisericile unde nu se numesc cele patru Sinoade ale Sfintilor Parinti: cel din Niceea, cu trei sute si optsprezece parinti, cel din Constantinopol, cu o suta si cincizeci, cel din Efes, cu doua sute, si cel din Calcedon, cu sase sute treizeci. Dar cand va veni la tine ingerul sa spui lui: "Ierusalimitean voiesc sa fiu."

    Deci, dupa trei saptamani, a venit la dansul Ingerul Domnului si i-a zis: "Batranule, ce ai socotit pentru tine insuti?" Iar el a zis: "Eu ierusalimitean voiesc sa fiu." Si i-a grait lui ingerul: "Bine ca ti-ai slobozit sufletul tau din osanda." Si indata si-a dat staretul sufletul. Insa acestea toate s-au facut noua cu chip de invatatura, ca, chiar daca ascultam cantarile latinilor, ale armenilor sau ale unor eretici, insa, intru credinta in care suntem, intru aceea sa ramanem si la biserica noastra sa mergem si numai intru dansa impartasire sa primim, ca sa nu ne pierdem osteneala cea cu fapte bune si sa fim ca cei fara nici o credinta, osanditi de Domnul. A caruia este slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 

Dumnezeului nostru slava!

Acatistul Sfantului Ioan Damaschin (4 decembrie)

 

Acatistul Sfantului Ioan Damaschin (4 decembrie)

sfantul_cuvios_ioan_damaschin7

Preotul face începutul obişnuit:

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Dacă nu este preot, atunci se începe aşa:

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătătilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de 3 ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împaraţia Ta, fie voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Troparele de umilinţă, glasul al 6-lea

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Uşa milostivirii deschide-o nouă binecuvântată Nascatoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim în tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, ca tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cred întru Unul Dumnezeu Tatăl atotţiitorul, făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi al nevăzutelor. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul născut, care din Tatăl s-a născut înainte de toţi vecii; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; cel de o fiinţă cu Tatăl prin care toate s-au făcut; Carele pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a pogorât din cer şi s-a întrupat de la  Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi s-a facut om; Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi s-a îngropat; Şi a înviat a treia zi, după Scripturi; Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, care din Tatăl purcede; Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Carele a grăit prin prooroci. Şi întru Una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Marturisesc un botez pentru iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor. Şi viaţa veacului ce va sa vie. Amin.

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însusi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru (cu trei închinăciuni).

Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fala Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

Aliluia, Aliluia, Aliluia slavă Ţie Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia slavă Ţie Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia slavă Ţie Dumnezeule!

Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă, Binecuvântat este cel vine întru numele Domnului (de 3 ori).

Troparul Sfântului glasul al 8-lea

Îndreptătorule al Ortodoxiei, învăţătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu şi al curăţiei, şi lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată, Ioane înţelepte, cu învăţăturile tale pe toţi i-ai luminat. Alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Condacul, glasul al 4-lea

Pe scriitorul de cântări şi cinstitul grăitor de Dumnezeu, pe învăţătorul Bisericii, şi dascălul şi luptătorul împotriva vrăjmaşilor, pe Ioan să-l lăudăm. Că luând crucea Domnului, toată înşelăciunea eresurilor a alungat-o, şi ca un cald mijlocitor către Dumnezeu, tuturor cere iertare de greşeli.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin., (al Născătoarei de Dumnezeu)

Ceea ce eşti creştinilor ocrotitoare neînfruntată şi mijlocitoare stăruitoare către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor, ci sârguieşte, ca o bună, spre ajutorul nostru, care, cu credinţă, strigăm către tine: Grăbeşte spre rugăciune şi te nevoieşte spre îmblânzire, apărând pururea , pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.

Psalmul 50:

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de ppcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zamislit şi în pacate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tau cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii Tale, şi cu Duh stăpânitor mă întareste. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

Pe trâmbiţa cea sfinţită şi bine glăsuitoare, pe înţeleptul şi îndreptătorul Bisericii, organul cel cu dulce viers, care a cântat cu închipuire învăţăturile Domnului şi Mântuitorului nostru, veniţi toţi întru aleasa şi slăvită prăznuire veselindu-ne cu întocmită cântare să-l lăudăm zicând aşa: Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Icosul 1:

Ale tale laude voind a le începe eu, dăruieşte-mi mie Darul glasului tău cel cu miere curgător, pe care Biserica cea pravoslavnică, ca de la un izvor şi soare luminându-se şi învăţându-se a lăuda pomenirile sfinţilor cu bună cuviinţă, să te lăudăm :

Bucură-te, dulce viersuitor şi cântător frumos;

Bucură-te, tainic slujitor al Sfintei Treimi;

Bucură-te, al cerescului Părinte ales cuvântător;

Bucură-te, al Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu propovăduitor;

Bucură-te, al Maicii celei Sfinte şi Prea Curate, de laude scriitor;

Bucură-te, cel ce cu cântări cinstind-o cu mii de nume o ai numit-o;

Bucură-te, că de raza Sfintei Treimi fiind tu strălucit ai intrat în Dumnezeiescul Duh;

Bucură-te, că învăţându-te cele negrăite, alt Moise te-ai arătat;

Bucură-te, steaua lumii cea prea luminoasă şi alăută de Duh purtată;

Bucură-te, luceafăr între stele;

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, noule David, dulce cântător;

Bucură-te, fluier păstoresc care îndulceşti auzul şi gândurile;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 2:

Plin de înţelepciune, iscusit, chibzuitor socotind prea bine firea celor ce sunt, ai schimbat cele vremelnice pe cele veşnice; pentru aceasta, acum, proslăvit fiind în ceruri, Împăratului Celui nemuritor împreună cu cetele cereşti aduci lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

Icosul 2:

Luceafăr prealuminat, slăvit propovăduitor, văzător al tainelor lui Dumnezeu te-ai arătat prin curată viaţa ta, că învăţându-le bine ai sporit ca un lucrător în via Domnului, pentru aceasta te lăudăm zicând:

Bucură-te, odraslă sfântă din rădăcină bună;

Bucură-te, ramură înverzită în bună credinţă crescută;

Bucură-te, că sămânţa cea bună întru tine, pământ bun a aflat;

Bucură-te, că întru bună pedepsire crescând, de darurile veselitoare inima ta s-a umplut;

Bucură-te, că blândeţea smerenia şi frica de Dumnezeu în tine s-a aflat;

Bucură-te, că înţelegerea dumnezeieştilor Scripturi de la Duhul Sfânt le-ai învăţat;

Bucură-te, din pruncie te-ai arătat cu depline înţelesuri duhovniceşti;

Bucură-te, că iubindu-te Sfântul Duh, peste tine bogate daruri a revărsat;

Bucură-te, că vas ales şi curat te-ai făcut;

Bucură-te, stea luminoasă care luminezi Biserica;

Bucură-te, sfeşnic care dai strălucire din întuneric;

Bucură-te, limpede lămuritor a binecuvântatei credinţe în Hristos;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 3:

Aflând Har părinţii tăi înaintea celor de alt neam, ca o minune era a vieţui în pace şi a te creşte în pravoslavnica credinţă, în acea vreme când sufla cu îngrozire vânt rău asupra celor ce cinsteau şi mărturiseau pe Hristos, păzindu-te cu dreapta celui Prea Înalt, spre a fi făclia Bisericii lui Hristos, strălucind la toată lumea şi învăţând pe toţi a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

Văzând părinţii tăi în târg un monah de vânzare, ce plângea amar, nu pentru lipsire de viaţă ci pentru câ în toată înţelepciunea omenească era desăvârşit şi el pe nimeni altul nu a învăţat, răscumpărându-l l-au adus în casa lor şi punându-te înaintea lui a zis: Iată părinte, fiul tău, fă-l pe el moştenitor bogăţiei tale duhovniceşti, arată-te iscusit căci este cu mintea sporită. Iar tu, în scurtă vreme toate le-ai învăţat; deci pentru înţelepciunea ta te lăudăm zicând:

Bucură-te, cel ce cu răbdare ai pătruns tainele cele înalte ale lui Dumnezeu;

Bucură-te, că în puţină vreme toată învăţătura o ai străbătut;

Bucură-te, că în filozofie înţelept lucrător te-ai arătat;

Bucură-te, că în meşteşugul muzicii pe toţi cei de pe pământ ai întrecut;

Bucură-te, al teologiei limpede dogmatic;

Bucură-te, că în toată înţelepciunea duhovnicească desăvârşit te-ai arătat;

Bucură-te, că de multe ori covârşea ucenicul pe dascăl;

Bucură-te, pom bineroditor care la vreme îşi aduce roada sa;

Bucură-te, că toată astronomia şi măsurarea pământului, bine le-ai învăţat;

Bucură-te, că bogăţie de învăţătură nouă ne-ai dăruit;

Bucură-te, înţeleptule lucrător în via Domnului tău;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea! 

Condacul 4:

Întru atâta învăţătură şi înţelepciune aflându-te Părinte, nu te-ai înălţat cu mintea în deşertăciune, ci precum un pom plin de roade, pe cât se înmulţesc roadele, și îşi pleacă ramurile sale, aşa cu înţelepciune ai ales a fi mai mic înaintea Domnului şi ca o candelă aprinsă cu focul dumnezeieştii doriri, cu smerenie cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Icosul 4:

Săvârşindu-şi dorirea cuviosul Cosma, moştenitor înţelepciunii pe Ioan lăsând, s-a dus în pustie căutând înţelepciunea cea duhovnicească şi bine săvârşindu-şi viaţa către Domnul s-a dus; iar tânărul Ioan s-a făcut sfetnic împăratului pământesc şi prieten celui ceresc pentru ostenelile cele pentru cinstirea sfintelor Icoane, de a cărui râvnă folosindu-ne şi noi, îl lăudăm aşa:

Bucură-te, că a crede în pravoslavie ne-ai înălţat;

Bucură-te, că a cinsti sfintele Icoane cinstit şi plăcut lucu lui Dumnezeu ai făcut;

Bucură-te, că această dogmă prin scrisoare o ai întărit;

Bucură-te, că pe cei bine credincioşi prin trimiteri însufleţite de Dumnezeu i-ai învăţat;

Bucură-te, că pentru această bună lucrare rău meşteşug vrăjmaşul a lucrat;

Bucură-te, că pe împăratul cu mânie asupra ta l-ai pornit;

Bucură-te, că mâna ta cea dreaptă a fost tăiată;

Bucură-te, că mucenic de bună voie te-ai arătat;

Bucură-te, că a fost tăiată dreapta ceea care mustra pe cei ce urăsc pe Dumnezeu;

Bucură-te, că slăbind de durere ai cerut mâna să o îngropi în pământ;

Bucură-te, că pătimind pentru sfintele Icoane dogmele s-au întărit;

Bucură-te, că podoaba învăţăturilor tale a înfrumuseţat Biserica;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 5:

Câştigând cererea şi luând mâna cea tăiată, ai intrat în cămară şi căzând înaintea Icoanei Prea Curatei Născătoarei de Dumnezeu şi suspinând din adâncul inimii plângând ai zis: vino degrab în ajutor Stăpână, Maică, şi vindecă mâna mea, ca să scrie ţie şi Fiului Tău pentru a cânta: Aliluia!

Icosul 5:

Văzând în vedenie pe Maica Domnului cu ochi milostivi căutând spre tine a zis: „iată, sănătoasă este mâna ta, osteneşte-te precum te-ai făgăduit mie” şi deşteptându-te ai văzut mâna vindecată. Atunci luând în mână condei şi veselindu-te, ai scris cântare nouă: „Dreapta Ta Doamne, s-a proslăvit întru tărie” iar pe Născătoarea cea mântuitoare o fericeai zicând:

Bucură-te, mângâietoarea celor necăjiţi;

Bucură-te, ajutătoarea grabnică a celor ce se roagă ţie;

Bucură-te, izvor de vindecări neaşteptat;

Bucură-te, picătura de rouă răcoritoare în focul necazurilor;

Bucură-te, cer curat şi locaş al Împăratului;

Bucură-te, Rai luminos şi mângâietor;

Bucură-te, liman lin celor din primejdii;

Bucură-te, Soare luminos ce luminezi în întunricul ispitelor;

Bucură-te, lauda tuturor creştinilor;

Bucură-te, Maica lui Dumnezeu care m-ai îndumnezeit pe mine;

Bucură-te, că prorocii te-au numit pe tine, munte, uşă, masă şi sicriu sfânt;

Bucură-te, Scară, Sfeşnic, Scaun şi Năstrapă;

Bucură-te, Maica lui Dumnzeu, Mireasă, pururea Fecioară;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi luminător a toată lumea!

Condacul 6:

Auzind de tămăduire domnul saracinilor, căindu-se, rugă pe Ioan să se întoarcă între sfetnicii săi; dar el n-a tăgăduit minunea, însă ca un smerit a rugat să-l slobozească pe el ca să meargă pe calea pe care o dorea sufletul său, ca împreună cu cei ce au luat jugul Domnului să cânte totdeauna: Aliluia!

Icosul 6:

După ce te-ai slobozit de la împăratul, ai împărţit toată averea săracilor, şi ca un cerb ai alergat la dunările părinţilor, iar noi, smerenia ta o cinstim cu laude zicând:

Bucură-te, că de smerenia ta s-au bucurat cetele cereşti iar cetele întunericului s-au ruşinat;

Bucură-te, că în osteneli şi în rugăciuni te-ai sârguit;

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că în Lavra Sfântului Sava ai strălucit;

Bucură-te, că întru cea desăvârşită tăiere de voie chibzuită răbdare te-ai nevoit;

Bucură-te, că prin îvăţătura bătrânului tău om duhovnicesc în chipul Sfintei Treimi te-ai făcut;

Bucură-te, că fără mânie şi cârtire ai vieţuit;

Bucură-te, că ispitit fiind de bătrânul ai fost trimis ca lucrul mâinilor în cetatea cea slăvită a Damascului să îl duci;

Bucură-te, că lucrând fapta cea bună a ascultării, pildă bună te-ai arătat;

Bucură-te, temeiul călugăriţelor întru toată fapta bună;

Bucură-te, al smereniei ales filosof;

Bucură-te, fiu fericit, următor şi ascultător al lui Iisus Hristos;

Bucură-te, că tuturor darurilor duhovniceşti lăcaş te-ai făcut;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi luminător a toată lumea!

Condacul 7:

Mutându-se către Domnul un monah, fratele lui, cu lacrimi te-a rugat ca să-i mângâi sufletul lui cu o cântare alcătuită de tine. Deci pentru dragostea acestui frate ai alcătuit două tropare, ce se cântă deasupra gropii. Bătrânul însă înţelegând cântarea te-a izgonit din casa sa ca pe un neascultător, iar prin mijlocirea mai multor părinţi, cu multă greutate te-a primit iarăşi, pentru care te-ai bucurat şi mulţumind lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia!

Icosul 7:

Văzând bătrânul cea mai de pe urmă a ta smerenie, a săturat capul şi mâinile tale zicând: O, ce fel de pătimitor am născut şi întru umilinţă cu lacrimi te lăuda zicând:

Bucură-te, că preaslăvite mi s-a grăit, pentru tine de la Maica lui Dumnezeu;

Bucură-te, că pentru smerenia ta cea adâncă, te vei sui la muntele Bisericii;

Bucură-te, şi-ţi înalţă glasul tău cu tărie;

Bucură-te, şi-ţi deschide gura ca să tragi Duh Sfânt;

Bucură-te, şi începe a vorbi nu în ghicituri, ci în dogme;

Bucură-te, şi vesteşte lumii cele ce Dumnezeu le-a scris în inima ta;

Bucură-te, curată inimă care răspunzi cuvânt bun;

Bucură-te, că cei însetaţi vor lua apă duhovnicească din scrierile, dogmele pravoslavnicei Biserici;

Bucură-te, că pe toate Bisericile Ierusalimului le vei împodobi ca pe nişte fecioare frumoase ale Domnului;

Bucură-te, că amărăciunea eresurilor o vei preface în dulceaţă;

Bucură-te, că alcătuirile tale vor binevesti moartea şi învierea lui Hristos;

Bucură-te, că glasul tău va răsuna până la marginile pământului;

Bucură-te, şi pe mine mă iartă te rog te rog că din neiscusinţă am fost piedică ţie;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 8:

Începând a scrie cărţi duhovniceşti şi cântări izvorâtoare de miere care veselesc Biserica ca şi cu o hrană şi izvor dulce, pe toţi îndemni a cânta lui Dumnezeu şi Născătoarei de Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:

Suindu-te la vrednicia preoţiei, îndoite osteneli ai adăugat, pentru care noi cinstindu-te, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, rău de apă, pururea curgător ;

Bucură-te, mireasa Bisericii bine mirositoare şi dulce;

Bucură-te, dulce şi grabnnic mângâietor celor amar mâhniţi;

Bucură-te, mustrător celor ce defaimă îndelunga răbdare a lui Dumnezeu;

Bucură-te, ajutor celor din grele necazuri ;

Bucură-te, mare războinic împotriva vrăjmaşilor păgâni ;

Bucură-te, învăţător de suferinţe şi de bunătate;

Bucură-te, că hotărăşti pierderea norodului vrăjmaş lui Dumnezeu;

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că tu ai arătat că nimeni nu se va mântui de nu se va pocăi curat;

Bucură-te, înţelept îndreptător la cereasca mântuire;

Bucură-te, învăţător al smereniei şi al ascultării;

Bucură-te, defăimător al bogăţiilor pământeşti;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 9:

Fericim darul tău cel dumnezeiesc şi mintea cea ca un organ lovit de coarda Duhului care ne-a arătat slava lui Dumnezeu celui în Treime proslăvit pentru care întreită cântare îi aducem: Aliluia!

Icosul 9:

Făclie luminoasă din raza cea strălucitoare a Sfintei Treimi, ai dogmatisit pe cel în Treime închinat în trei feţe, dar un singur Dumnezeu adevărat şi a fiecăruia din cei trei ai arătat, invitând pe toţi a cinsti fiinţa Treimii, pentru ca pe un învăţat adevărat te cinstim cu laude ca acestea:

Bucură-te, dulce şi grabnic rugător pentru mântuire;

Bucură-te, întemeietorul credinţei;

Bucură-te, soare luminos;

Bucură-te, casa Sfântului Duh;

Bucură-te, că ai spus în faţa tuturor nefăţărnicia aceluia Unuia din Treime;

Bucură-te, că ai binecuvântat pe Fecioara Prea Curată;

Bucură-te, că ai slăvit cu laude minunea cea mare a Născătoarei de Dumnezeu;

Bucură-te, ceresc lucrător a celor de taină;

Bucură-te, al credincioşilor îndreptător de mântuire;

Bucură-te, mijlocitor către Dumnezeu a celor ce se pocăiesc;

Bucură-te, că acum fără mijlocire vezi lumina Sfintei Treimi;

Bucură-te, că de acolo ne trimiţi nouă mângâierea mântuirii;

Bucură-te, preafericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 10:

Strălucind ca o stea în mijlocul Părinţilor şi vieţuind cu plăcere de Dumnezeu, ai surpat eresurile şi ai dat Bisericii lumina cea adevărată, mutându-te la cereasca prăznuire, ca împreună cu cereştile cete în veci să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10:

Înţelepţeşte-mă Doamne Dumnezeul meu, să laud pe dumnezeiescul Tău Cuvios, şi să aduc numiri potrivite dumnezeiescului ostenitor şi a toată lumea luminător zicând:

Bucură-te, minte spre toate cele înalte ridicată;

Bucură-te, a Damascului odraslă sfântă;

Bucură-te, vioară bine răsunătoare;

Bucură-te, viersuire dulce spre cele cereşti;

Bucură-te, privighetoare cu ascuţit şi dulce glas;

Bucură-te, porumbelul Domnului cel cu înaltă zburare;

Bucură-te, trestie degrab scriitoare;

Bucură-te, oglinda prin care am văzut taine cereşti;

Bucură-te, dar lămurit prin ispite;

Bucură-te, lumină curată care luminezi mintea;

Bucură-te, cel ce eşti dorit de îngeri;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 11:

Cu ce fel de cuvinte vom cinsti pomenirea ta preafericite Ioane, ca să fii tu rugător către Dumnezeu pentru toată lumea, ca unul ce ai câştigat îndrăzneală înaintea Sfintei Treimi şi a Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, ca împreună cu tine şi noi să cântăm: Aliluia!

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Icosul 11:

Arătatu-s-a luminat darul lui Hristos peste tine şi lucrător cereştilor taine te-ai arătat, ca să fi sabie cu două ascuţişuri şi păstor turmei Sale; stâlp şi temelie neclintită Bisericii te-a dăruit pentru care mulţumim Făcătorului de bine, Dumnezeu şi pe tine te cinstim zicând:

Bucură-te, că Dumnezeu te-a pus păzitor popoarelor;

Bucură-te, că prin tine bucurie în lume a venit;

Bucură-te, că prin tine eresurile au contenit;

Bucură-te, că eşti temeile şi întărire celor bine cinstitori;

Bucură-te, izvor care dai tămăduirile;

Bucură-te, că în tine Dumnezeu s-a sălăşluit;

Bucură-te, lumina celor întunecaţi;

Bucură-te, prin care necredincioşii se izgonesc;

Bucură-te, a tuturor mântuire;

Bucură-te, a celor ce prin tine iau luminată bucurie;

Bucură-te, a celor năpăstuiţi izbăvire;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 12:

Izbăveşte-ne Prea Cuvioase de eresurile care le seamănă vrăjmaşul, de năvălirile barbarilor, împacă tulburările Bisericii şi păzeşte-ne cu sfintele tale rugăciuni, de boală, de primejdii, de vrăjmaşi şi de războiul cel dintre noi, ca în pace fiind păziţi, să putem sta nevinovaţi înaintea înfricoşatului divan al Judecăţii lui Hristos, şi ajutorul tău cinstindu-l, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12:

Închinându-ne cinstitului tău chip sfinte Ioane, prea Cuvioase, cinstim ostenelile tale, care ai arătat pentru întărirea credinţei, şi ca pe un pustnic te lăudăm, ca pe un mucenic te cinstim, ca pe un Apostol te fericim şi ca pe un Părinte al pravoslavnicei Biserici te rugăm să mijloceşti înaintea lui Dumnezeu, să dea pace sfintelor Biserici, şi la tot poporul viaţă cu fapte bune ca să te încununăm cu cântări ca acestea:

Bucură-te, mijlocitor al mântuirii noastre;

Bucură-te, ajutătorul celor necăjiţi;

Bucură-te, vistierie de învăţături duhovniceşti;

Bucură-te, Iubitorule al Născătoarei de Dumnezeu;

Bucură-te, prieten al Apostolilor;

Bucură-te, veselie a Mucenicilor;

Bucură-te, cel ce ai cântat tuturor cu bucurie cântări de laudă;

Bucură-te, cel ce praznicele dumnezeieşti le-ai împodobit cu cuvinte de laudă;

Bucură-te, că acum împreună cu îngerii pe Dumnezeu slavosloveşti;

Bucură-te, că împreună cu cetele cereşti te veseleşti;

Bucură-te, că de la lumina Sfintei Treimi te luminezi;

Bucură-te, şi te roagă pentru sufletele noastre;

Bucură-te, şi ne dă tămăduire sufletelor noastre;

Bucură-te, şi-mi dăruieşte şi mie păcătosului mântuire;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

            O, Negrăită este milostivirea ta Doamne, prin care am cunoscut a Te slăvi pe Tine Cel Bun. Primeşte acum rugăciunile sfântului Tău slujitor, pe care noi păcătoşii îl cerem mijlocitor către Tine. Păzeşte-ne, cu puterea sfintei Tale Cruci şi ne fă părtaşi cu turma Ta cea aleasă, ca împreună cu Sfântul Tău, Cuviosul Ioan, să slăvim şi să cântăm slavei Tale: Aliluia!

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Ale tale laude voind a le începe eu, dăruieşte-mi mie Darul glasului tău cel cu miere curgător, pe care Biserica cea pravoslavnică, ca de la un izvor şi soare luminându-se şi învăţându-se a lăuda pomenirile sfinţilor cu bună cuviinţă, să te lăudăm :

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, dulce viersuitor şi cântător frumos;

Bucură-te, tainic slujitor al Sfintei Treimi;

Bucură-te, al cerescului Părinte ales cuvântător;

Bucură-te, al Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu propovăduitor;

Bucură-te, al Maicii celei Sfinte şi Prea Curate, de laude scriitor;

Bucură-te, cel ce cu cântări cinstind-o cu mii de nume o ai numit-o;

Bucură-te, că de raza Sfintei Treimi fiind tu strălucit ai intrat în Dumnezeiescul Duh;

Bucură-te, că învăţându-te cele negrăite, alt Moise te-ai arătat;

Bucură-te, steaua lumii cea prea luminoasă şi alăută de Duh purtată;

Bucură-te, luceafăr între stele;

Bucură-te, noule David, dulce cântător;

Bucură-te, fluier păstoresc care îndulceşti auzul şi gândurile;

Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

şi Condacul 1:

Pe trâmbiţa cea sfinţită şi bine glăsuitoare, pe înţeleptul şi îndreptătorul Bisericii, organul cel cu dulce viers, care a cântat cu închipuire învăţăturile Domnului şi Mântuitorului nostru, veniţi toţi întru aleasa şi slăvită prăznuire veselindu-ne cu întocmită cântare să-l lăudăm zicând aşa: Bucură-te, prea fericite Ioane, Părinte şi învăţător a toată lumea!

Îndreptătorule al Ortodoxiei, învăţătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu şi al curăţiei, şi lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată, Ioane înţelepte, cu învăţăturile tale pe toţi i-ai luminat. Alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Născătoare de Dumnezeu fecioară Bucură-te, ceea ce eşti plină de Har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut nouă pe Iisus Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre. Preasfântă Marie Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum ş în ceasul morţii noastre, Amin.

Nădejdea mea este Tatăl scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Sfântul Duh. Treime Sfântă, Slavă Ţie.

Vrednică eşti cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai preaslăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slavă… Şi acum…

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împaraţia Ta, fie voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.

Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Duh. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Uşa milostivirii deschide-o nouă binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădajduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai preaslăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale Născătoarei de Dumnezeu, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu Miluieşte-ne pe noi. Amin.