(✝) Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele – Drăgaica) 24 Iunie

 

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 Iunie)

Soarele cel neapus, Hristos, Mântuitorul nostru, vrând să răsară lumii, şi acum plecând cerurile şi pogorându-Se în pântecele fecioresc cel mai curat decât cerurile, se cădea mai întâi să iasă luceafărul din cea stearpă, adică Sfântul Ioan Înaintemergătorul, ca să meargă înainte, ca un vestitor, propovăduind şi zicând: Vine Cel mai tare decât mine, în urma mea. Deci, împlinindu-se vremea Sfintei Elisabeta ca să nască, a născut fiu la bătrâneţile sale din pântece sterp, precum de demult Sara a născut pe Isaac. Mai înainte de a naşte Fecioara pe Hristos, a născut cea stearpă, în zilele sale pe Inaintemergătorul lui Hristos, ca acei ce vor vedea naşterea cea peste fire din cea îmbătrânită, să creadă naşterii celei mai presus de fire, care avea să fie din Fecioara cea nenuntită şi să zică în sine: „Puterea cea atotputernică a lui Dumnezeu, Care a dezlegat nerodirea bătrânei, aceea este puternică ca şi pe Fecioara cea neîntinată să o facă maică”.
Naşterea cea minunată a Sfântului Ioan a fost înaintemergătoare Naşterii lui Hristos cea minunată. Minunea se aştepta după minune; după maica cea stearpă, Maica cea pururea Fecioară; după naşterea cea minunată a Elisabetei, naşterea cea străină a Fecioarei, pentru că la amândouă maicile, rânduiala naşterii covârşea rânduielile firii, aşa voind Dumnezeu, Căruia toată firea îi este slujitoare ca unui Ziditor.
Iar după ce Elisabeta a născut, vecinii care locuiau împrejur au auzit de aceasta, asemenea rudeniile şi cunoscuţii şi toţi se bucurau împreună cu ea; căci Domnul a făcut milă cu dânsa, ridicând de la dânsa ocara nerodirii de copii. Astfel, s-au împlinit cuvintele Binevestitorului Gavriil, care a zis către Zaharia: Femeia ta va naşte fiu şi mulţi se vor bucura de naşterea lui! Deci pe de o parte se bucurau rudeniile, iar pe de alta, aceia care erau cuprinşi cu mare dorinţă pentru Mesia Cel aşteptat, deşi nu stiau că a sosit taina întrupării lui Hristos, însă în vremea naşterii Inaintemergătorului lui Hristos, duhul lor se pornea într-înşii spre bucurie, Sfântul Duh veselind inimile lor, ca şi cum le dădea o înştiinţare pentru câştigarea aşteptării lor.
Şi în ziua a opta au venit preoţii şi prietenii în casa lui Zaharia, ca să taie pruncul împrejur şi toţi voiau să-i pună numele tatălui său, Zaharia; dar maica lui nu se învoia, pentru că, fiind soţie de prooroc şi născătoare de prooroc, Sfânta Elisabeta era ea însăşi plină de darul proorociei. Deci ea prooroceşte a poruncit ca pruncul cel născut al lor să se numească cu acel nume pe care nu îl auzise de la bărbat, de vreme ce el s-a întors de la biserică la casa sa avându-şi legată limba cu amuţire şi nu putea să spună soţiei sale cum a văzut pe îngerul care i-a binevestit zămislirea fiului său şi a zis: Vei pune numele lui Ioan. Deci de Sfântul Duh fiind povăţuită maica, a numit pe prunc Ioan, ca o proorocită, căci ea a cunoscut prooroceşte şi venirea la dânsa a Maicii lui Dumnezeu şi i-a zis: De unde-mi este mie aceasta, ca să vină Maica Domnului meu la mine? Iar cei ce voiau să taie împrejur pruncul, făceau semne tatălui său, cum ar voi să-l numească. Iar el, cerând o tăbliţă, a scris: Ioan să-i fie numele lui! Şi îndată s-a deschis gura lui Zaharia şi limba lui s-a dezlegat din amuţire şi vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Atunci toţi s-au minunat de acele mari minuni: cum a născut cea îmbătrânită, cum maica şi tatăl cel mut s-au unit la un nume, cu care să numească pe fiu şi cum, după scrierea numelui, mutul îndată a grăit şi, ce a scris cu mâna, aceea a grăit şi cu limba. Deci numele lui Ioan s-a făcut ca o cheie a gurilor părinţilor, deschizându-le spre slava lui Dumnezeu. Astfel a cuprins frica şi mirarea pe toţi cei ce vieţuiau împrejur, pentru că toţi cei ce auzeau acestea se minunau cu spaimă de acele preaslăvite minuni ale lui Dumnezeu şi se povesteau cuvintele acestea în toată partea muntelui Iudeei, adică în hotarele Hebronului, cetatea preoţilor, unde era casa lui Zaharia. Pentru că acea cetate, încă din zilele lui Isus Navi a fost hotărâtă sfinţitei seminţii a lui Aaron; iar de la Ierusalim şi până la dânsa era cale de opt ceasuri. Acea cetate era mai departe de Betleem, la un loc mai înalt, şi se numea „cetatea muntelui”, pentru munţii săi cei înalţi, iar hotarele ei se numeau „părţile muntelui”, precum se scrie în Evanghelie despre Preacurata Născătoare de Dumnezeu: Sculându-se Maria din Nazaretul Galileei, s-a dus la munte degrabă în cetatea Iudeei – adică în Hebron -, şi a intrat în casa lui Zaharia şi s-a închinat Elisabetei.

Deci, într-acea parte a muntelui, cei ce auzeau de măririle lui Dumnezeu, care se făceau în casa lui Zaharia, se minunau foarte mult şi grăiau între ei: Ce va să fie pruncul acesta? Că mâna Domnului era cu el şi Dumnezeu înmulţea într-însul darul Său şi-l păzea de sabia lui Irod, căci despre minunata naştere a lui Ioan ajunsese vestea până la Irod, care se mira de aceea şi zicea: Ce va să fie pruncul acesta ? Iar când S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos în Betleemul Iudeei şi au venit magii de la răsărit, întrebând de Impăratul cel de curând născut, atunci Irod, trimiţând ostaşi în Betleem să ucidă pe toţi pruncii de acolo, şi-a adus aminte de Ioan, fiul lui Zaharia, de care auzise acele minuni, şi a zis în sine: „Oare acela are să fie împăratul Iudeei?” Şi, gândindu-se să-l ucidă, a trimis într-adins ucigaşi la Hebron în casa lui Zaharia. Dar trimişii n-au găsit pe Sfântul Ioan, pentru că, începând din Betleem acea fără de Dumnezeu ucidere de prunci, s-a auzit în Hebron glas şi strigare, că nu era foarte departe, şi s-a ştiut pricina acelei strigări.
Şi îndată Sfânta Elisabeta a luat pe pruncul Ioan şi a fugit în muntele cel mai înalt al pustiului; iar Sfântul Zaharia, precum se scrie în viaţa lui, era atunci în Ierusalim, slujind după obicei în biserică, în rânduiala săptămânii sale, care se întâmplase tocmai în acea vreme. Deci, ascunzându-se Sfânta Elisabeta în acel munte, se ruga lui Dumnezeu cu lacrimi, s-o apere împreună cu pruncul. Şi când a văzut de sus pe ostaşi cercetând cu de-amănuntul şi apropiindu-se, a strigat către un munte de piatră ce se afla acolo: „Munte al lui Dumnezeu, primeşte pe maica cu fiul său!” Atunci îndată s-a desfăcut muntele acela şi, primind-o pe maică înăuntrul său, s-a ascuns de ucigaşii care o căutau. Iar ostaşii, negăsind pe cel căutat, s-au întors înapoi la cel ce-i trimisese.
Atunci Irod a trimis la Zaharia în biserică, zicând: „Dă-mi mie pe fiul tău, Ioan”. Iar Sfântul Zaharia a răspuns: „Acum slujesc Domnului Dumnezeului lui Israel, iar fiul meu nu ştiu unde este!” Iar Irod, mâniindu-se, a trimis la dânsul a doua oară şi a poruncit, că, dacă nu-şi va da fiul, atunci să-l ucidă şi pe el. Deci s-au dus nişte ucigaşi sălbatici ca nişte fiare, sârguindu-se să-şi săvârşească porunca, şi au zis cu mânie către preotul lui Dumnezeu: „Unde ai ascuns pe fiul tău? Să ni-l dai nouă, că aşa a poruncit împăratul, iar dacă nu-l vei da, vei muri îndată!” Sfântul Zaharia a răspuns: „Voi îmi veţi ucide trupul, iar Domnul îmi va primi sufletul”. Atunci ucigaşii, pornindu-se, după porunca lui Irod, l-au ucis între biserică şi altar; iar sângele lui, care s-a vărsat pe marmură, s-a închegat şi s-a făcut tare ca piatra, spre mărturia lui Irod şi spre veşnica lui osândă. Iar Elisabeta, acoperindu-se de Dumnezeu împreună cu pruncul Ioan, petrecea în muntele ce se desfăcuse; pentru că, prin porunca dumnezeiască, li se făcuse lor acolo o peşteră. Tot acolo curgea şi un izvor de apă şi crescuse înaintea peşterii un finic plin de roade, iar când era vremea mâncării, acel pom se pleca şi-şi dădea roadele sale spre mâncare, apoi iar se ridica.
Apoi, după patruzeci de zile de la uciderea lui Zaharia, Sfânta Elisabeta, maica Mergătorului înainte, a murit în peştera aceea. Iar Sfântul Ioan, rămânând singur, a fost hrănit de înger până la creşterea lui şi păzit în pustietăţi, până în ziua arătării sale către Israel. Astfel păzea şi acoperea mâna Domnului pe Sfântul Ioan, ca el să meargă înaintea feţei Lui cu duhul şi cu puterea lui Ilie şi să gătească cale Celui ce venea să mântuiască neamul omenesc. Deci pentru toate acestea să se slăvească Hristos Dumnezeu, Mântuitorul nostru, împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh în veci. Amin.

*

Aripile Sfântului Proroc Ioan Botezătorul

Sfântul Proroc Ioan Botezătorul este zugrăvit cu aripi, după cuvintele pe care le-a spus Însuși Mântuitorul Hristos: „Între cei născuţi din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el” (Luca 7, 28) și „Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va găti calea înaintea Feţei Mele” (Maleahi 3, 1). Sfântul Ioan este, aşadar, numit „înger” de Mesia Însuşi şi de prorocul Maleahi.

Sfânta Tradiție îl numește pe Sfântul Ioan „Îngerul pustiei”, deoarece a trăit toată viața în rugăciune, abstinență și castitate, nefiind ispitit de lucruri lumești, ci tânjind mereu spre Cer. Acest mod de viață se aseamănă întru totul căii monahale, care mai este numită uneori și „viață îngerească”.

Cea mai veche icoană cunoscută a Sfântului Ioan Botezătorul, înfățișat în picioare, cu aripi, se păstrează în Serbia, la Areljie şi datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. O altă icoană de acest fel, realizată un secol mai târziu, este o miniatură dintr-o Psaltire sârbească, aflată la Munchen.

Troparul la nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

Glasul 4

Proorocule și Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celei ce te-a născut și amuțirea părintelui tău s-a dezlegat la mărita și cinstita nașterea ta, și întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduiește.

Condacul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul

Glasul 3

Fecioara astăzi…

Ceea ce mai înainte era stearpă, astăzi pe Înaintemergătorul lui Hristos naşte şi el este plinirea a toată proorocia. Că pe Care proorocii mai înainte L-au propovăduit, pe Acesta în Iordan mâna punându-şi, s-a arătat Cuvântului lui Dumnezeu, Prooroc Propovăduitor, împreună şi Înaintemergător.

Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul (24 Iunie, 7 Ianuarie)

Troparul, glasul al 4-lea

Proorocule și Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celei ce te-a născut și amuțirea părintelui tău s-a dezlegat la mărita și cinstita nașterea ta, și întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduiește.

Condac 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulțumire, pe tine apărătorul și fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozește pe noi ca să-ți cântăm: Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Icos 1:

Înger înaintestătător, al cetelor drepților, tu ești Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toți cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, și cu fierbințeală și dragoste te măresc și zic către tine așa:
Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;
Bucură-te, cădere de pierire demonilor;
Bucură-te, ridicarea pământenilor celor căzuți;
Bucură-te, lumina necuprinsă de ochii omenești;
Bucură-te, adânc mare văzut de gândurile credincioșilor;
Bucură-te, că tu ești povățuitorul mântuirii;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, dătătorule de bucurie al creștinilor;
Bucură-te, pierzătorul blestemului pământenilor;
Bucură-te, prin care se luminează făptura;
Bucură-te, prin care se gonește necazul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 2:

Văzând toți prealuminata vedenia ta, proorocule, și noi zicem că preamăritul tău chip cu nepricepută înstrăinare nouă se arată, căci, atingându-te cu mana de creștetul Stăpânului, ai grăit așa: Aliluia!

Icos 2:

Înțelegere din buze întinate, cum este cu putință a lauda, numele tău, dumnezeiescule Ioane proorocule și cel mai întâi tuturor cetelor drepților? Ci rugăciune cu cântare aducem ție așa:
Bucură-te, luminătorul vedeniei celei neobișnuite;
Bucură-te, plinirea a multă lumină;
Bucură-te, lauda dumnezeiască a sfinților lui Hristos;
Bucură-te, cer cinstit al drepților lui Dumnezeu;
Bucură-te, cunoștința fără de număr ce o dăruiești cântăreților tăi;
Bucură-te, sănătate preaminunată îimpărțită credincioșilor;
Bucură-te, minune mult mărită de îngeri;
Bucură-te, cel ce ești rana demonilor de mult plâns;
Bucură-te, lumina mai strălucită decât soarele;
Bucură-te, zarea focului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, luminarea și dulceața credincioșilor;
Bucură-te, povața și lumina orbilor;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 3:

Putere din cer, Ioane proorocule, dăruiește nouă celor ce lăudăm înfricoșătoarea și uimitoarea ta minune cea purtătoare de lumină și ca aurul strălucitoare și preamărită, că luminezi inimile credincioșilor, celor ce cu credință cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Toată lumea te are pe tine mare apărător și bun ajutor întru nevoi; pentru aceea ca pe un apărător al credincioșilor, și grabnic izbăvitor, te cinstim pe tine, și întru pomenirea ta daruri ca acestea aducem ție:
Bucură-te, făcătorule de multe minuni;
Bucură-te, înțelepte dătător de poruncă nouă;
Bucură-te, fierbinte risipitor de vrăjmași;
Bucură-te, mângâietor al firilor celor necăjite;
Bucură-te, că te rogi pentru noi către Domnul;
Bucură-te, că tu pe tiranul îl gonești de la noi;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, că îndepărtezi gândurile cele pline de răutate;
Bucură-te, fierbinte folositor al bolnavilor;
Bucură-te, mărgăritarul cel luminat al lui Hristos;
Bucură-te, prin care se luminează lumea;
Bucură-te, prin care s-a gonit vicleșugul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 4:

Din toate necazurile slobozești pe toți, care cu dragoste și bucurie săvârșesc pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Sfinte Ioane proorocule și botezătorule; căci, ca o făclie purtătoare de strălucire, luminezi pe cei ce laudă pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icos 4:

Soare purtător de lumină, sfeșnic cu strălucire de aur, sfințește, curățește pe cei ce prăznuiesc pomenirea ta cea dumnezeiască, că se înfricoșează toți, grăind ție așa:
Bucură-te, sfeșnicul luminii celei neapuse;
Bucură-te, scaun de nematerialnic foc;
Bucură-te, mângâierea sufletească a pământenilor celor necăjiți;
Bucură-te, sănătate trupească a oamenilor celor bolnavi;
Bucură-te, stâlpul de bucurie cel în chip de foc al drepților;
Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită, și frumusețea oamenilor;
Bucură-te, cârmaci prealuminat celor ce înoată;
Bucură-te, hrănitor preamărit al celor flămânzi;
Bucură-te, stea mai luminată decât soarele;
Bucură-te, sfeșnic strălucitor cu raze de aur;
Bucură-te, dătătorule de daruri înțelepților;
Bucură-te, ajutătorul celor lipsiți;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 5:

Proorocule, vrând să mântuiască Domnul pe pământeni din înșelăciune, ai iesit din pustie ca un Înaintemergător al Domnului și ai înmulțit pe pământ darul din destul, sfinte, și toate le-ai luminat cu dumnezeiască cunoștință; pentru aceea cântăm lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Icos 5:

Văzut-au fiii oamenilor, proorocule, cinstita mâna ta, când s-a atins să boteze pe Domnul și s-au înfricoșat, și cântare dumnezeiască cu bună alcătuire s-au nevoit a cânta ție așa:
Bucură-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;
Bucură-te, înțelepciunea tuturor neamurilor;
Bucură-te, doctore luminat al bolnavilor;
Bucură-te, gonitorul cel înfricoșător al demonilor;
Bucură-te, frumusețea cea prealuminată a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, loc preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunea minunilor cu multă mărire;
Bucură-te, dare cinstită cu multă dăruire;
Bucură-te, vas duhovnicesc prealuminat;
Bucură-te, comoara darului cea preacinstită;
Bucură-te, luminătorule al măriților mucenici;
Bucură-te, podoaba cea cinstită a preoților;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 6:

Capul tău cel dumnezeiesc tăindu-ți-se, Ioane proorocule, Irodiada purtându-l se minuna, că n-a cunoscut de ce se mustra; și acum ca un înger petreci și cu oamenii vorbești, iar ucenicii, văzând tăierea ta, tânguindu-se, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Proorocule, când ai zis: nu sunt vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine după mine, s-au înfricoșat toți auzind acestea, pâna când au văzut pe Acela botezat, și cântând au grăit către tine unele ca acestea:
Bucură-te, mărgăritar de mult preț;
Bucură-te, gura cântărilor celor cinstite;
Bucură-te, lauda cea dulce a proorocilor;
Bucură-te, arma cea nebiruită a credincioșilor;
Bucură-te, graiul cel frumos al pustnicilor;
Bucură-te, mirul cel cu bun miros al cucernicilor preoți;
Bucură-te, turnul cel nebiruit al credincioșilor;
Bucură-te, făclia cea prealuminată a Bisericii;
Bucură-te, hrănitorul săracilor și al străinilor;
Bucură-te, vindecătorul orbilor și al schiopilor;
Bucură-te, piatra scumpă de mult preț;
Bucură-te, făclie mult-luminoasă;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 7:

Mare acoperitor și folositor, ca pe un turn de tărie, te-a aflat pe tine Ioane lumea, cel ce ești mai cinstit decât toți pământenii, și decât toți drepții și preacuvioșii și arhiereii, că se spăimântează toți cunoscându-ți viața cea nematerialnică și de aceea cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptura nouă Stăpânul tuturor, prin tine, Ioane, căci, fiind atins creștetul Stăpânului de mâna ta care tremură, ne-a sfințit pe noi, și a luminat pe cei ce grăiesc către tine unele ca acestea:
Bucură-te, dătătorul bucuriei celei dumnezeiești;
Bucură-te, pierzătorul blestemului înșelăciunii celei diavolești;
Bucură-te, luminarea și lauda sfintelor;
Bucură-te, desfătarea și bucuria dreptcredincioșilor;
Bucură-te, trandafir cu frumoase vopsele ale mirosului celui de taină;
Bucură-te, crin cu bun miros;
Bucură-te, vedenie înfricoșătoare;
Bucură-te, că umpli de bună mireasmă sufletele;
Bucură-te, păzitorul cel nebiruit al pământenilor;
Bucură-te, scara cea cu bună-suire a credincioșilor;
Bucură-te, prin care se înnoiesc cele de jos;
Bucură-te, prin care se închină cele de sus;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 8:

Vedenie străină dacă a văzut Zaharia pentru tine, fiul lui, Ioane proorocule, s-a spăimantat când a văzut pe Gavriil, de a cărui frică a rămas mut până când te-ai născut, și îndată a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul ești tu celor din nevoi strajă tare, și ocârmuitorilor slavă și stăpânie, că prin tine, Ioane, credincioșii biruiesc toate semințiile vrăjmașilor și, lăudându-te, te măresc cu tocmita cântare așa:
Bucură-te, izbăvirea și curățirea păcatelor;
Bucură-te, vas cinstit al Domnului;
Bucură-te, cântare înfrumusețată a Stăpânului;
Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită și rai de hrană;
Bucură-te, loc de Dumnezeu umblat și lumina vieții;
Bucură-te, că ai înflorit rodul curăției;
Bucură-te, că izvorăști raiul înțelepciunii;
Bucură-te, săditorul livezii celor fără de materie;
Bucură-te, lucrătorul odraslei celei nestricăcioase;
Bucură-te, prin care ne-am luminat toți;
Bucură-te, prin care s-au mântuit credinciosii;
Bucură-te, că izvorăști luminarea dreptei credințe;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 9:

Înfricoșatu-s-a Elisabeta, daca a văzut pe Maica lui Iisus, venind către dânsa la închinare, și pruncul în pântecele ei cu bucurie a grăit: Cel ce luminezi toate, luminează-ne și pe noi care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Dacă au intrat în urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei înțelegând dezlegarea celor nevăzute ce vor să fie, toți s-au minunat și au grăit așa:
Bucură-te, tăinuitorule al celor negrăite;
Bucură-te, dezlegătorule al stricăciunii celui întâi-zidit;
Bucură-te, dătătorul cunoștinței de cele ce vor să fie;
Bucură-te, surpătorul mândriei celor potrivnici;
Bucură-te, reazem și tărie dreptmăritorilor ocârmuitori;
Bucură-te, tărie și folositor credincioșilor domni;
Bucură-te, că luminezi ochii inimilor;
Bucură-te, că întuneci gândurile cele rele;
Bucură-te, cântare frumoasă și cu bun miros;
Bucură-te, suflet cinstit al sufletelor celor bune;
Bucură-te, doctorul sufletelor și al trupurilor;
Bucură-te, arătătorul minunilor celor multe;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 10:

Sfinte, izbăvește de toate nevoile pe toți cei ce aleargă către tine, la dumnezeiască pomenirea ta cea purtătoare de lumină și cu raze strălucitoare; că ai îndrăznire către Dumnezeu, și poți să izbăvești din nevoi pe cei ce cu dragoste Îi cântă Lui: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești oamenilor, Sfinte Ioane, și turn nebiruit întru războaie, ca, prin folosirea ta cea nebiruită, se biruiesc taberele vrăjmașilor; iar noi, fiind mântuiți grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, folositorul cel tare al pământenilor;
Bucură-te, alungătorul cel tare al dușmanilor;
Bucură-te, cel ce biruiești tabere în zile de război;
Bucură-te, cel ce dăruiești sfaturi de taină;
Bucură-te, crin iubitor de mir al mirosului celui de taină;
Bucură-te, trandafirul cel nevestejit al mirosului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că izvorăști râul vindecării;
Bucură-te, că din tine curg pâraie minunate;
Bucură-te, steaua care luminezi lumea;
Bucură-te, lumina care luminezi cele întunecate;
Bucură-te, umblarea și tăria șchiopilor;
Bucură-te, povața și lumina orbilor;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 11:

Proorocule sfinte Botezătorule, pentru mulțimea minunilor tale celor vrednice de laudă, de ți-am aduce cântări și glasuri care să minuneze tot neamul omenesc, nimic nu săvârșim cu vrednicie, față de darurile tale, pe care le dăruiești nouă celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11:

Purtătorule de lumină și dumnezeiescule Ioane proorocule, cu înfricoșătoarele și luminatele tale minuni luminează și strălucește inima noastră a celor ce cu dragoste aducem ție rugăciuni și graiuri ca acestea:
Bucură-te, folositorul săracilor și al văduvelor;
Bucură-te, vindecătorule al multor neputincioși și bolnavi;
Bucură-te, lauda cea dulce a celor necăjiți;
Bucură-te, mângâierea frumoasă a celor osteniți;
Bucură-te, întărirea cea preamărită și minunată a credincioșilor;
Bucură-te, proorocia și îngrădirea de apărare a Bisericilor;
Bucură-te, că celor ce înoată tu le ești povățuitor;
Bucură-te, că te-ai arătat doctor celor bolnavi;
Bucură-te, locul hranei celei fără de moarte;
Bucură-te, pacea vieții celei nestricăcioase;
Bucură-te, țarină a pomilor celor înfloriți;
Bucură-te, rădăcina din odrasla pururea vie;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 12:

Sfinte botezătorule, dă dar dumnezeiesc din cer cântăreților tăi, că luminezi ca o făclie prealuminată pe cei credincioși și arzi pe cei ce nu cântă cinstitei tale biserici și lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Se luminează credincioșii de a ta vedere, lăudându-te cu cântări prea mărite, căci ca un rai frumos dumnezeiesc și stăpânesc, botezătorule sfinte, înmiresmezi sfințind pe cei ce te laudă pe tine cu fierbințeală și-ți cântă așa:
Bucură-te, mărgăritarul cel frumos și de mult preț;
Bucură-te, izvorul cel preafrumos și preabogat;
Bucură-te, vasul cel iubitor de mir îngerilor și oamenilor;
Bucură-te, numele cel scump al proorocilor și al apostolilor;
Bucură-te, sabie înfricoșătoare asupra ereticilor;
Bucură-te, pecetea celor două Testamente;
Bucură-te, că izbăvești din nevoi pe cei robiți;
Bucură-te, că biruiești pe cei protivnici credincioșilor;
Bucură-te, floarea cea preafrumoasă a dreptei credințe;
Bucură-te, mirul celor cu bun dar;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 13:

Sfinte Ioane proorocule, dulceața lumii, frumusețea cerului cea împătrit luminată, primind această rugăciune de acum, izbăvește pe toți din toate nevoile, și-i scoate din chinul cel ce va să fie pe cei ce te laudă cu credință, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul întâi.

Icos 1:

Înger înaintestătător, al cetelor drepților, tu ești Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toți cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, și cu fierbințeală și dragoste te măresc și zic către tine așa:
Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;
Bucură-te, cădere de pierire demonilor;
Bucură-te, ridicarea pământenilor celor căzuți;
Bucură-te, lumina necuprinsă de ochii omenești;
Bucură-te, adânc mare văzut de gândurile credincioșilor;
Bucură-te, că tu ești povățuitorul mântuirii;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, dătătorule de bucurie al creștinilor;
Bucură-te, pierzătorul blestemului pământenilor;
Bucură-te, prin care se luminează făptura;
Bucură-te, prin care se gonește necazul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulțumire, pe tine apărătorul și fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozește pe noi ca să-ți cântăm: Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Canon de rugăciune la Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (1) (24 Iunie)

Troparul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, glasul al 4-lea:

Proorocule şi Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi, cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celeia ce te-a născut şi amuţirea părintelui tău s-a dezlegat, întru slăvită şi cinstită naşterea ta şi Întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduieşte.

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul: Pe voievozii cei tari, pe cele trei părţi ale sufletului, Cel Ce Te-ai născut din Fecioară, întru adâncul nepătimirii te rog îneacă-i, ca Ţie, ca întru-o alăută întru omorârea trupului, să-ţi cânt cântare de biruinţă.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un Luceafăr de dimineaţă frumos mergând înaintea Soarelui, odrasla calei sterpe a propovăduit arătat naşterea cea din Fecioară acum la toată lumea, luminând marginilor lumina dreptei credinţe şi a Darului.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prooroc al Celui de sus te vei chema cu adevărat, că vei merge înaintea feţei lui Hristos, a strigat Zaharia către tine, fiul său, Ioane prealăudate, de Preasfântul Duh fiind purtat, ca să găteşti calea Făcătorului.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cuvintele lui Gavriil auzindu-le Zaharia, dumnez eieştii vestiri s-a arătat neplecat şi cu tăcere a fost osândit; însă s-a dezlegat degrab de aceasta, că s-a născut glasul Cuvântului, Ioan Înaintemergătorul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cetatea lui Dumnezeu Împăratul tuturor, Locaşul lui Dumnezeu cel curat, Vistierie cinstită, de Dumnezeu Născătoare, Preacurată, păzeşte moştenirea ta care pururea te laudă pe tine şi cinsteşte cu credinţă naşterea ta.

Cântarea a 3-a.

Irmosul: Nu întru înţelepciune, în putere şi în bogăţie ne lăudăm; ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui Cea Ipostatnică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stăpânească naşterea cea din Fecioară se săvârşeşte şi încă şi a slugii celei iubite, cea din maică bătrână şi stearpă cu adevărat, că înaintea minunii merge minunea.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cea bătrână şi stearpă, pe Fecioara Maică a sărutat, cunoscând fără minciună, căci cu naşterea aceleia se va dezlega legătura stărpiciunii, prin voia lui Dumnezeu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce ai născut pe Dumnezeu Întrupat, neştiind de nuntă, pe mine cel învăluit cu asuprelile patimilor mă întăreşte; că nu este altă Ajutătoare afară de tine, Preacurată.

Cântarea a 4-a.

Irmosul: Cel Ce sade în slavă pe scaunul Dumnezeirii, pe nor uşor a venit Iisus, Cel mai presus de Dumnezeire, prin Palmă Curată şi a izbăvit pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, puterii Tale.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Taină merge înaintea tainelor celor de negrăit, cu înnoirea aşezământului legii celei fireşti, înainte vestind dezlegarea durerii, îndreptarea acesteia, Hristos şi îndumnezeirea.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Isaia despre partea Tatălui mai înainte a grăit către Fiul, Cel Ce avea să Se întrupeze: iată Eu voi trimite înaintea feţei Tale înger pământesc; cel întocmai cu îngerii, care va striga: Slavă, Hristoase, puterii Tale.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca să slujesc Stăpânului ca o slugă m-am născut, că spre aceasta am venit; să vestesc venirea Lui şi mai înainte să încredinţez naşterea Lui cea din Fecioară, bătrâna cea stearpă cu preaslăvire odrăslind.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Sfânta de Dumnezeu Născătoare, întru care a binevoit a Se sălăşlui, ca întru o Casă bine mirositoare, Cuvântul Tatălui, Dumnezeu cel Preaînalt, nu s-a stricat la pântece, nici dureri n-a îndurat, că a născut pe Emanuel, Dumnezeu şi Omul.

Cântarea a 5-a.

Irmosul: Acum Mă voi scula după proorocie, a zis Dumnezeu, acum Mă voi preaslăvi, acum Mă voi înălţa, luând din Fecioară pe cel căzut şi la lumina cea minunată a Dumnezeirii Mele îl voi înălţa.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pământul a răsărit pe propovăduitorul cel adevărat, pe glasul cel ce a propovăduit tuturor cu limba Duhului, pe Fiul Fecioarei, dreptatea care s-a arătat din cer prin materia trupului.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pusu-te-a pe tine Domnul sfeşnic adevărat al lui Hristos, ca să luminezi pe toţi; iar pe cei ce vrăjmăşesc Lui, să-i îmbraci în ruşine ca într-o haină şi pe Fiul Cuvântul lui Dumnezeu fără minciuni să-L propovăduieşti.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Se veseleşte toată făptura dumnezeieşte întru naşterea ta, că tu, Înaintemergătorule, înger pământesc şi om ceresc te-ai arătat, pe Dumnezeul ceresc Întrupat mai înainte vestindu-L nouă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Din Tine Tatăl, Cuvântul, Cel Ce este împreună cu Tine pururea Veşnic şi Nedespărţit, Se naşte ca Fiu Unul-Născut, iar în cele mai de pe urmă din Fecioară, Acelaşi de la Duhul Sfânt S-a întrupat.

Cântarea a 6-a.

Irmosul: Venit-am în adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele cele multe; ci ca un Dumnezeu scoate dintru adânc viaţa mea, Mult Milostive.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Dumnezeu Cuvântul L-ai cunoscut ca un Prooroc în pântecele maicii Tale şi prin limba ei lucrând, de Dumnezeu ai grăit, în cămară întunecată văzând Lumina cea Neapropiată.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fără tăcere ca un glas al celui ce strigă pe Mântuitorul lumii, Botezătorule, nu înceta rugându-L ca să dezlege stârpiciunea sufletească a celor ce laudă naşterea ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Sălăşluire Dumnezeirii celei Neîncăpute, pântecele tău s-a arătat Curată, de Dumnezeu Născătoare, spre care cetele cereşti fără temere a privi nu pot.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi…

Ceea ce mai înainte era stearpă, astăzi pe Înaintemergătorul lui Hristos naşte şi el este plinirea a toată proorocia. Că pe Care proorocii mai înainte L-au propovăduit, pe Acesta în Iordan mâna punându-şi, s-a arătat Cuvântului lui Dumnezeu, Prooroc Propovăduitor, împreună şi Înaintemergător.

Cântarea a 7-a.

Irmosul: Cei trei tineri în Babilon, porunca tiranului nebunie socotind-o, în mijlocul văpăii au strigat: Bine eşti cuvântat, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întunecată era mai înainte toată firea pământenilor, o Înaintemergătorule! Ci tu, Luceafărul cel de dimineaţă, te-ai arătat strigând: Bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Firea cea bolnavă toată o a vindecat naşterea ta din cea stearpă, învăţând-o, Înaintemergătorule, să cânte: Bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Născutu-te-ai, Înaintemergătorule, din cea stearpă, că stearpă făcându-se Legea, a venit cu adevărat Harul, strigând lui Hristos: Bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară Preacurată Binecuvântată, roagă-te pentru noi, cei ce ne rugăm ţie; căci spre tine nădăjduim toţi şi strigăm ţie: Stăpână, nu trece cu vederea pe robul tău.

Cântarea a 8-a.

Irmosul: Îzbăvitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă în mijlocul văpăii pogorându-Te i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: Toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Slugă de Lege dătătoare a fost Moise, iar Iisus este Dumnezeu al Legii celei Noi; iar acum Înaintemergătorul, ca un Mijlocitor al amândurora cântă: Toate lucrurile bine cuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din pântece pustiu turtureaua a venit şi ca o dumbravă de Dumnezeu sădită acum a adus Bisericii pe Înaintemergătorul lui Hristos şi cântă: Toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul şi-L preaînăltati întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Poporul cel de Dumnezeu purtător, neamul cel sfânt, urmaţi pe turtureaua lui Hristos şi dulce cântaţi, întru curăţenie vieţuiţi: Toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe cea Curată şi Fecioară să o cinstim, care a zămislit în pântece mai presus de fire, spre mântuirea noastră, pe Cuvântul Cel fără de început şi Nezidit, Căruia şi cântăm: Binecuvântaţi lucrurile pe Domnul.

Cântarea a 9-a.

Irmosul: Taina lui Dumnezeu cea ascunsă şi nespusă, întru tine, Preacurată Fecioară, arătat se săvârşeşte, că Dumnezeu pentru milostivire dintru tine S-a întrupat. Pentru aceea pe tine ca pe o Născătoare de Dumnezeu te slăvim.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iată, glasul Înaintemergătorului este de faţă înaintea inimilor celor sterpe şi pustiite, strigând: Gătiţi acum calea lui Hristos că vine întru slavă, Căruia plecându-ne îl slăvim.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca cel ce de demult întru Preasfântul Duh arătat ai propovăduit pe Fiul, Mielul lui Dumnezeu, Înaintemergătorule, care ridică păcatul lumii, turmei tale cere-i dezlegare de greşeli.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce stăpâneşti toate făpturile, dăruieşte poporului tău semne de biruinţă, punând pe vrăjmaşul supus Bisericii, ca să te slăvim pe tine ca pe o Născătoare de Dumnezeu.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…

Ca un soare luminos din pântecele Elisabetei, a răsărit nouă fiul lui Zaharia şi a dezlegat amuţirea părintelui său şi tuturor popoarelor cu îndrăznire multă a strigat: îndreptaţi căile Domnului, pentru că Acesta va slobozi şi va mântui pe cei ce aleargă la dânsul. Pe Acesta pe care L-ai propovăduit, Sfinte Ioane, roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…

Spăimântatu-s-au, Curată, toate cetele îngereşti de înfricoşătoare Taina naşterii tale, cum Cel Ce ţine toate numai cu voia, în braţele tale ca un Om s-a ţinut şi a luat început Cel mai înainte de veci şi cu lapte s-a hrănit, Cel Ce hrăneşte toată suflarea cu negrăita bunătate; şi pe tine ca pe o Maică a lui Dumnezeu după adevăr lăudându-te, te slăvesc.

Canon de rugăciune la Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (2) (24 iunie)

Troparul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, glasul al 4-lea:

Proorocule şi Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi, cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celeia ce te-a născut şi amuţirea părintelui tău s-a dezlegat, întru slăvită şi cinstită naşterea ta şi Întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduieşte.

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmos: Deschide-voi gura mea…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Se împodobeşte acum Biserica cu harul Duhului şi se luminează şi se înfrumuseţează ziua naşterii Înaintemergătorului, cu veselie cinstind şi lăudând.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Propovăduitorul darului şi cel mai luminos decât Luceafărul, pe Soarele slavei l-a vestit astăzi şi strălucirea Lui care avea să se arate, mai înainte o a propovăduit acum marginilor tuturor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Noaptea necredinţei de pe pământ se goneşte, întru naşterea ta, Înaintemergătorule şi razele harului la marginile lumii se revarsă, că tu vesteşti pe Soarele cel Neapus.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cunoştinţa zămislirii tale o a arătat naşterea celei sterpe, Preacurată, mai înainte vestind şi însemnând naşterea ta cea fără de sămânţă, că rod din pântece neroditor a adus.

Cântarea a 3-a.

Irmos: Pe ai tăi cântăreţi…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Glasul ieşirii tale din cea stearpă, dezlegând legătura glasului părintesc, slăvite, ai propovăduit limpede acum dumnezeieştile mai înainte însemnări ale pogorârii lui Hristos, celei mai presus de minte.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din cea stearpă neroditoare răsărind vestitorul bunei rodiri celei întru Hristos, a tăiat cu securea propovăduirii neînţelepţirea cea stearpă şi neroditoare a iudeilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Razele harului celui nou au strălucit astăzi luminat întru naşterea ta, Înaintemergătorule şi vorbele întunecate cele de demult şi chipurile Scripturii celei umbroase a trece au început.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dezlegat-a naşterea ta, Fecioară, legătura osândirii omeneşti şi printr-însa ne-a adunat pe noi cu harul, binecuvântând pe toţi, cei ce te cinstim pe tine, de Dumnezeu Născătoare.

Cântarea a 4-a.

Irmos: Sfatul cel neurmat…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râurile îşi gătesc curgerile şi Iordanul mai înainte îşi împodobeşte apele, văzând astăzi născut din cea stearpă pe sluga Stăpânului său.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Darurile bunătăţii Făcătorului se arată de sus, răsărind Luceafărul pe pământ şi propovăduind strălucirea şi venirea Lui.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Trâmbiţa cea cu mare glas, Sfântul Ioan, astăzi se naşte pe pământ din cea stearpă şi vesteşte oamenilor pe Domnul, Împăratul, Cel Ce S-a născut în chip de negrăit din cea Curată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine, ca pe Ceea ce eşti Plinirea chipurilor şi asemănărilor celor din umbră, Preacurată, toţi proorocii te laudă cu glasuri, mai înainte vestind tuturor slăvirile şi minunile tale.

Cântarea a 5-a.

Irmos: Spăimântatu-s-au toate…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Se întăreşte firea, cea care slăbise mai înainte, spre rodirea de fii a celor buni, din pântece sterp născându-te tu şi celor muritori se propovăduieşte viaţa, întru naşterea ta, preamărite Înaintemergătorule.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făclia cea nestinsă din cea stearpă ieşind, a vestit pe Soarele slavei, Cel Ce avea să răsară din Fecioară, Care pe toţi oamenii a luminat cu lumina pogorârii Sale prin har.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Se leagă limbile cele mult grăitoare ale necredinţei, iar buzele credincioşilor se lărgesc spre slava şi cântarea Domnului tuturor, Înaintemergătorul aceasta pe pământ astăzi vestind-o şi limpede mai înainte propovăduind-o.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu graiuri prooroceşti Elisabeta slava ta, Preacurată, slăvind, măririle naşterii tale celei dumnezeieşti, bucurându-se, le-a propovăduit în chip vădit, că tu eşti Veselia tuturor şi Lauda.

Cântarea a 6-a.

Irmos: Înţelepţii de Dumnezeu…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sabie cu două ascuţişuri, naşterea ta, Înaintemergătorule, vrăjmaşul cel oştitor a luat, că tu ai propovăduit omorârea lui şi învierea oamenilor.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeiasca bogăţie din dumnezeiasca înălţime s-a arătat spre toate în chip luminat, a moştenirii fieşti şi a darului oamenilor, născându-se astăzi propovăduitorul lui.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Miruri cu bună mireasmă pustia izvorăşte cu înţelegere, vestirile cele din naşterea ta, din cea stearpă prelăudate, luând din Mirul Cel Nedeşertat Hristos.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cunoscându-te pe tine numai, Stăpână, a fi Maică a lui Dumnezeu, mai înainte a săltat dumnezeiescul Înaintemergătorul în pântecele maicii sale, Curată şi slăvirile tale mai înainte le-a propovăduit.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi…

Ceea ce mai înainte era stearpă, astăzi pe Înaintemergătorul lui Hristos naşte şi el este plinirea a toată proorocia. Că pe Care proorocii mai înainte L-au propovăduit, pe Acesta în Iordan mâna punându-şi, s-a arătat Cuvântului lui Dumnezeu, Prooroc Propovăduitor, împreună şi Înaintemergător.

Cântarea a 7-a.

Irmos: N-au slujit făpturii…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce a făcut toate cu Duhul ca un Domn şi Făcătora toate, din maică stearpă rod a adus astăzi pe Înaintemergătorul şi cu firea omenească cea neroditoare va rodi cele dumnezeieşti.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Precum a înviat cu naşterea ta pântecele maicii tale cel omorât de viaţă Dătătorul Hristos, aşa prin propovăduirea ta a sculat şi a întărit, Înaintemergătorule, nădejdile oamenilor cele omorâte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mai presus decât soarele pe tine dumnezeiesc luminător pustiul primindu-te, prealăudate, frumos prin tine se luminează şi se împodobeşte şi împreună cu toate, binecuvântează pe Domnul şi Dumnezeu în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Drepţii de demult căutau, Preacurată, a vedea slava ta pe care o vedem noi şi cu credinţă te cinstim pe tine şi strigăm, Preaslăvită: Binecuvântat este rodul pântecelui tău, Stăpână.

Cântarea a 8-a.

Irmos: Tinerii în dreapta credinţă…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prieten şi apostol al Făcătorului şi Propovăduitor şi Botezător şi dumnezeiesc Înaintemergător, Mărturisitor şi Învăţător, Mijlocitor şi Înger şi Slujitor şi Rugător al nostru a fi, prealăudate, din cea stearpă ai ieşit, acestea mai înainte însemnându-le cu cuvintele şi cu faptele.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Deschisu-s-au visteriile darurilor Legii Noi, Înaintemergătorule al lui Hristos şi obişnuinţa jertfelor celor de demult întru naşterea ta s-a oprit şi a încetat, iar poporul cel nou cântă şi preaînalţă pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Ca nişte flori frumoase ale dumnezeiescului Cuvânt împletind cu laude cunună, ţie astăzi o aducem, Înaintemergătorule prealăudate şi cu mulţumită strigăm lui Hristos, Dătătorului de cununi: pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi-L preaînălţaţi în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Legătura amuţirii mai înainte s-a dezlegat Fecioară, prin naşterea ta şi buzele s-au deschis spre lauda Celui Născut al tău, ale noastre celor ce te lăudăm pe tine şi strigăm către Dânsul: pe Domnul lăudati-L lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmos: Tot neamul pământesc…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Porţile dumnezeieştii lumini astăzi încep a se deschide şi mai înainte se vesteşte închiderea cămărilor întunericului; că Propovăduitorul şi Înaintemergătorul lui Hristos la lumina vieţii ieşind, acestea le-a propovăduit şi prin glasul părintesc le-a întărit.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ploaia cea înţelegătoare, cea din norul şi rădăcina cea neumedă, Înaintemergătorul, tuturor a propovăduit că urmează să vină curgerea cea cerească a izvorului păcii, spre înnoirea firii omeneşti întru Duhul, ca să înmulţească rodurile harului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un cer cu stele se luminează şi se împodobeşte Biserica astăzi, cu dumnezeieştile haruri ale Înaintemergătorului şi laudă naşterea lui, slăvind şi lăudând pe Domnul tuturor, ca pe un solitor al darurilor celor mai bune.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Apa vieţii, Domnul, din tine a izvorât Dumnezeiască Mireasă şi ne-a spălat şi ne-a sfinţit pe noi cei ce L-am primit pe Dânsul cu credinţă şi moştenitori împărăţiei Sale ne-a arătat pe noi, cei ce lăudăm bunătatea Lui şi pe tine cu dragoste fierbinte te slăvim.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…

Ca un soare luminos din pântecele Elisabetei, a răsărit nouă fiul lui Zaharia şi a dezlegat amuţirea părintelui său şi tuturor popoarelor cu îndrăznire multă a strigat: îndreptaţi căile Domnului, pentru că Acesta va slobozi şi va mântui pe cei ce aleargă la dânsul. Pe Acesta pe care L-ai propovăduit, Sfinte Ioane, roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif…

Spăimântatu-s-au, Curată, toate cetele îngereşti de înfricoşătoare Taina naşterii tale, cum Cel Ce ţine toate numai cu voia, în braţele tale ca un Om s-a ţinut şi a luat început Cel mai înainte de veci şi cu lapte s-a hrănit, Cel Ce hrăneşte toată suflarea cu negrăita bunătate; şi pe tine ca pe o Maică a lui Dumnezeu după adevăr lăudându-te, te slăvesc.

Canon de rugăciune la Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (3) (24 Iuni)

Troparul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, glasul al 4-lea:

Proorocule şi Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi, cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celeia ce te-a născut şi amuţirea părintelui tău s-a dezlegat, întru slăvită şi cinstită naşterea ta şi Întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduieşte.

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având pe îngerul cel ceresc mai înainte, slăvit înseninător al naşterii tale celei dumnezeieşti, te-ai arătat înger pământesc şi om ceresc, Înaintemergătorule.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu înălţimea vieţii celei mai presus de fire, ca un cer şi ca o tărie cuvântătoare te-ai arătat, câştigând pe Hristos ca pe un Soare în mijloc şi virtuţile ca nişte stele.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Scumpă este moartea ta, înţelepte, înaintea Domnului Celui ce S-a jertfit pentru noi şi partea cea bărbătească ca pe un miel cuvântător ai purtat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Sălăşluindu-Se întru tine Mântuitorul, Pruncă, a izgonit păcatul cel cu adevărat de multe lucrări, Cel Ce S-a sălăşluit în mine şi m-a arătat pe mine locuitor al Raiului.

Cântarea a 3-a.

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Odrasla cea cu multe flori a pântecelui celui neroditor arată sufletul meu cel fără de rod mult roditor de odraslele cele bune, ca o vie prăsitoare, ce izvorăşte strugurii cei dulci ai virtuţilor.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din rădăcina cea cu adevărat sfinţită şi din sămânţa cea curată a odrăslit ramură înfrumuseţată şi roditoare de sfinţenie şi pe Hristos, Cel Ce a răsărit din Iesei, rădăcina cea dumnezeiască, Odrasla Cea purtătoare de viaţă o ai botezat, fericite.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Suspinurile cele neîncetate şi lacrimi dese, inimă înfrântă şi duh smerit, plângerea cea lucrătoare de lumină şi căldura umilinţei şi pururea dorire de cele viitoare dăruieşte-mi-le mie, prealăudate.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Odrăslind din rădăcina cea de pe pământ, Odrasla Cea pururea Înfloritoare şi Înfrumuseţată, Odraslă a firii, ai odrăslit pe Hristos, Floare a Dumnezeirii, Preacurată Stăpână, căci te însemna pe tine toiagul lui Aaron.

Cântarea a 4-a.

Irmos: Tu eşti tăria mea, Doamne..

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu ajunge gura omenească a te lăuda pe tine, pe care te-a lăudat gura lui Hristos cea Dulce şi Izvorâtoare de miere şi plină de viaţă şi Dătătoare de cuvânt tuturor; primeşte dar cântarea mea, cel ce ştii dragostea şi această rugăciune a mea.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curată s-a arătat inima ta, Înaintemergătorule, încăpere de mir al Duhului Celui Sfânt, care frumos miroase cu faptele cele bune, cu tămâia înţelegerii, cu dulceaţa facerilor de bine; deci fericiţi sunt câţi sunt curaţi cu inima, că pe Dumnezeu, zice, aceia îl vor vedea.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tăierea securii lângă rădăcină se apropie şi se mărturiseşte că tot pomul care nu face roadă bună cu tăietorul se taie şi în focul gheenei se aruncă. Pentru aceea suflete al meu cutremură-te şi adu roade de pocăinţă.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca cel ce ai avut viaţă în ceruri, dobândit-ai cetatea care îşi are temelia neclintită; că nu ai poftit cetate aici, ci Ierusalimul cel petrecător, pe cel slobod aievea, pe maica lui Pavel, pe Sionul cel de Sus.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Credinţa cea fierbinte se propovăduieşte, iar nu spunerea înfricoşătoarei tainei tale, Doamnă; că socotindu-se aceea, nicidecum nu este grăită; şi privindu-se este neajunsă, căci cu tine se îndepărtează şi ajunsă fiind, fuge şi se arată şi doar puţin se descoperă.

Cântarea a 5-a.

Irmos: Pentru ce m-ai lepădat…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Limba cea ritoricească şi cuvintele celor ce tună filozofie şi puterile graiurilor celor ce cu numărul aleargă şi cu aşezare şi înţelegerea cea cu împletituri înalt glăsuitoare, nu pot după vrednicie a te lăuda pe tine.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nor purtător de grăsime care stropeşti ploaia înţelegerii şi pe cei topiţi de tot de văpaia necunoştinţei îi rourezi cu rouă neîncetat, Înaintemergătorule, Hristos te-a arătat pe tine.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu harurile neputrejunii şi cu dumnezeieşti faceri de bine şi cu daruri mă îmbogăţeşte pe mine, care am sărăcit şi sunt gol de tot felul de faptă bună şi mă îmbracă cu mântuitorul tău acoperământ, ca şi cu o haină dumnezeiască.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Gânduri spurcate şi cugete făcătoare de putrejune odrăslind sufletul meu, cu mărăcinii patimilor s-a împădurit; pe care materie curăţind-o cu focul rugăciunilor tale celor învăpăiate, fericite, frica lui Dumnezeu seamăn-o în el.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară cea Numită cu numele Stăpânesc, Cetatea Împăratului Hristos, care se veseleşte de repejunile Râului Celui Înţelegător; unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc, acolo aşează pe ticălosul meu suflet.

Cântarea a 6-a.

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ci şi când ai fi fost netrupesc şi nematerialnic, Botezătorule, nemurirea celor nematerialnici învăţându-te întru muritorul şi materialnicul trupul tău, cu desăvârşita iubire de înţelepciune te-ai împodobit postind şi te-ai făcut părtaş firii celei îngereşti şi celei omeneşti.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prea luminos este între stele soarele, între vremi mai dulce este primăvara, iar întru toată adunarea sfinţilor, tu eşti ca un soare deasupra stelelor, cu neasemănată mărime peste toată fiinţa îmbogăţindu-te.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mare apărătorule al creştinilor, mângâietor cald al păcătoşilor, ritor al împărăţiei cerurilor, cel ce introduci în împărăţie prin Botezul cel dumnezeiesc, Propovăduitorule al pocăinţei, cu chipurile pocăinţei, întăreşte-mă pe mine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu Scară eşti, Stăpână, de o potrivă cu cerul, de la pământ până la cer fiind întinsă, tu întru adevăr eşti Uşa cea Neumblată şi mai vârtos Năstrapă cu totul de aur şi Pod care treci la ceruri şi deschizi urcările la viaţă.

CONDAC, glasul al 3-lea.

Podobie: Fecioara astăzi…

Ceea ce mai înainte era stearpă, astăzi pe Înaintemergătorul lui Hristos naşte şi el este plinirea a toată proorocia. Că pe Cel pe care proorocii mai înainte L-au propovăduit, pe Acesta în Iordan mâna punându-ţi, s-a arătat Cuvântului lui Dumnezeu Prooroc Propovăduitor, împreună şi Înaintemergător.

Cântarea a 7-a.

Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vârful proorocilor, pecetea apostolilor şi începerea pustnicilor; săvârşirea drepţilor, întărirea mucenicilor, Hristos te-a arătat pe tine, fericite, adevăratul cap a toată Biserica.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din pântecele maicii te-ai umplut de Duhul Sfânt, Înaintemergătorule şi băutură beţivă şi vin nu ai băut, precum a zis părintelui tău Îngerul; pentru aceea, înaintea lui Dumnezeu te-ai numit mare.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce a botezat pe oameni în foc cu Duhul Sfânt mai înainte, numai cu focul gheenei îi va boteza mai pe urmă, pe cei ce nu cred Lui, de al căror botez amar, Botezătorule, mântuieşte-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Năstrapa cea Neînsufleţită de demult, pe tine Năstrapa cea Însufleţită te-a cuvântat, Stăpână, că ai purtat pe Hristos, Mana vieţii, care amărăciunea morţii o ridică şi dă lumii adevărată dulceaţă şi luminare.

Cântarea a 8-a.

Irmos: De şapte ori cuptorul chinuitorul…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Apă dulce de băut le-a izvorât popoarelor lui Israel, celor neplecate şi neînţelegătoare, prin lovirea toiagului, piatra cea fără de umezeală şi vârtoasă şi netăiată; iar din coapsele cele sterpe şi neroditoare, nouă ne-a curs Râul vindecărilor.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu laude săvârşesc pomenirea ta, Proorocule, soborul drepţilor, mulţimea proorocilor, ostile mucenicilor şi alcătuirea pustnicilor, cetele preacuvioşilor şi ale tuturor sfinţilor, că pomenirea drepţilor adevărat este cu laude.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cerul cel însufleţit, cel în frumuseţat cu faptele cele bune ca şi cu stelele, soarele cel cu străluciri de aur şi cel cu razele de aur, sfeşnicul darului, comoara Duhului, marele Propovăduitor al Împărăţiei, de Dumnezeu insuflatul, ritorul, limba cea glăsuitoare ca tunetul, trâmbiţa cea mare, Înaintemergătorul să fie lăudat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Străină, de mirare şi înspăimântătoare este povestirea naşterii tale, celei cu cuviinţă de înstrăinare şi preaslăvită, Marie întru tot Lăudată; că pe Domnul slavei, înaintea Căruia stau heruvimii şi serafimii, pe Unul din Treime Neschimbat, Neamestecat L-ai născut fără de sămânţă, Întrupat dintru tine.

Cântarea a 9-a.

Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta cerul…

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iată ţie, stăpânului meu şi căldurosului sprijinitor al sufletului meu, îţi aduc smerită aducerea aceasta, slujirea cea de rob, fericite, cu bună înţelegere împlinind-o, spre care ia aminte, mai înainte de fapte năravul iubindu-l şi mai înainte de dar voinţa.

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe tine, fericite, care eşti preacurată rudenie a Preacuratei Fecioare, cu spurcate şi necurate buze te rog, spală-mi trupul cel spurcat şi necurat şi întinat cu desfătările, curăteşte-mi duhul şi sufletul meu mi-l sfinţeşte.

Stih: Sfinte Proorocule Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tăinuitorule al Cămării Celei Cereşti, al Mirelui Hristos, adevăratule prieten, care stai şi-I auzi glasul Cel de bucurie şi vrednic de Mire, împreună cu cei binecuvântaţi ai glăsuit Celui frumos, arată-mă moştenitor şi pe mine al Dumnezeului, Care mă cheamă întru moştenirea Împărăţiei.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată Fecioară, Maica lui Dumnezeu, Însufleţitul Cleşte cel serafimesc al cărbunelui celui nematerialnic, care arde pădurea sufletelor şi Scaunul cel purtător de văpaie al Celui Ce este purtat de heruvimi, pădurea sufletului meu arde-o cu focul cel nematerialnic şi din focul cel nestins mă mântuieşte.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Porunca cea cu taină…

Rodul lui Zaharia, floarea celei neroditoare, s-a născut nouă astăzi din făgăduinţă, cinstitul Ioan Înaintemergătorul lui Hristos şi săltând în pântecele maicii lui, înaintea naşterii, propovăduieşte pe Ziditorul tuturor. Acesta a descoperit dumnezeiască arătarea cea de negrăit şi mântuitoare; pe acesta toţi să-l cinstim.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea ce eşti fără de mire, Preacurată, care Singură eşti Părtinitoare şi Acoperământ credincioşilor, pe toţi cei ce către tine avem nădejde, izbăveşte-ne de primejdii şi de scârbe şi de cumplite nevoi, cu rugăciunile tale, împreună cu cinstitul Înaintemergător.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Mieluşeaua cea Nespurcată, văzând pe Mielul şi Păstorul mort spânzurat pe lemn, plângând zicea şi ca o Maică, tânguindu-se, striga: cum voi suferi smerenia Ta cea mai presus de cuvânt, Fiul meu şi patimile cele de bunăvoie, Preabunule Dumnezeule?

 

Răspândește asta:

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

 

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 24 iunie. Aceasta sarbatoare este cunoscuta in popor si sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.

Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau.

Exista o lunga perioada din viata Sfantului Ioan Botezatorul despre care nu avem informatii. Cunoastem ca s-a retras in pustiu, unde a dus o viata de aspre nevointe, pana in momentul in care a primit porunca sa inceapa sa predice. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregati poporul pentru venirea lui Hristos, ci si acela de a-L descoperi lumii ca Mesia si Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care il transmitea Sfantul Ioan era "Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia cerurilor!". Cei care renuntau la pacate erau botezati in Iordan. Sfantul Ioan le atragea atentia celor care ascultau cuvantul sau ca el boteaza cu apa spre pocainta, dar va veni Mesia care va boteza cu Duh Sfant, pregatind venirea Mantuitorului. Acesta este si motivul pentru care Sfantul Ioan apare in unele icoane ca inger cu aripi. Aceasta reprezentare isi are originea in profetia lui Maleahi, unde cel care pregateste calea Domnului este numit ingerul Domnului.

Ioan este nume iudaic - "Iohanan" prescurtare din Iehohanan si inseamna "Dumnezeu s-a milostivit".

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul - data sarbatorii

Data de 24 iunie nu a fost fixata intr-un mod intamplator ca zi a nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul a avut loc dupa ce Zaharia, tatal sau, a tamaiat in sfantul altar - loc in care numai arhiereul intra o singura data pe an, in luna a saptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29). Aceasta luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie si alta din octombrie. Avand in vedere cele descoperite in Sfanta Scriptura, Sfintii Parinti au randuit ca ziua zamislirii Sfantului Ioan sa fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de nastere.

Pe de alta parte, trebuie sa avem in vedere ca dupa solstitiul de vara din 21 iunie, ziua incepe sa scada si noaptea sa creasca. De aici putem intelege ca Sfantul Ioan Botezatorul, persoana care reprezinta Legea Veche, se naste intr-un timp cand ziua se micsoreaza, ca semn ca Legea Vechiului Testament incepe sa apuna pentru ca vine Legea Harului, Legea lui Hristos. Sa nu uitam ca Nasterea Mantuitorului este praznuita pe 25 decembrie, dupa solstitiul de iarna din 22 decembrie, cand ziua incepe sa creasca.

Ioan Botezatorul - "cel mai mare intre cei nascuti, cel mai mic in imparatia cerurilor"

Textul din evanghelia de la Matei 11, 11: "Adevarat zic voua: nu s-a ridicat intre cei nascuti din femei unul mai mare decat Ioan Botezatorul; totusi, cel mai mic in imparatia cerurilor este mai mare decat el" (Matei 11, 11), este marturisirea lui Hristos despre Ioan.

Nu exista contradictie in cele afirmate de Hristos. Ca sa intelegem ca Ioan Botezatorul este "cel mai mare intre cei nascuti din femei”, ne este de ajuns sa stim ca a saltat in pantecele maicii sale, in momentul in care Elisabeta se intalneste cu Fecioara Maria atunci cand aceasta Il purta in pantece pe Domnul, ca a vietuit in pustie precum un inger, ca L-a botezat pe Hristos la raul Iordan, etc. Iar ca sa intelegem ce inseamna cuvintele "cel mai mic in imparatia cerurilor este mai mare decat el", ne vom opri asupra talcuirii pe care o dau Sfintii Parinti.

Sfantul Maxim Marturisitorul spune ca "teologul cel mai inalt e mai mic decat cel de pe urma dintre ingeri". El face aceasta afirmatie pentru ca rezuma "imparatia cerurilor" la lumea ingerilor, caci Imparatia cerurilor nu era inca deschisa oamenilor in vremea lui Ioan. Astfel, Sfantul Ioan este mai mic decat orice inger.

O alta talcuire a Sfantul Maxim Marturistorul este aceasta: "Fiindca se credea ca Ioan a dobandit prin contemplatie toata cunostinta ingaduita aici, cunostinta cea mai mica si cea mai de pe urma in viata viitoare e mai mare decat cea de aici". De aici reiese ca orice cunoastere a lui Dumnezeu in aceasta lume, este doar "in parte" sau "ca in oglinda, in ghicitura", pe cand in lumea de dincolo, cunoasterea va fi "fata catre fata", "deplina", dupa cum spune Sfantul Apostol Pavel (I Corinteni 13, 12).

Al treilea inteles pe care il ofera Sfantul Maxim Marturisitorul este rezumat la cuvintele: "Cel ce sta pe treapta cea mai de pe urma in vietuirea evanghelica e mai mare ca cel inaltat in treapta Legii". De aici reiese ca Sfantul Ioan Botezatorul, neimpartasindu-se de harul revarsat la Cincizecime, neprimind "botezul cu Duh Sfant si cu foc" este "mai mic decat cel mai mic in imparatia lui Dumnezeu".

Intelesul duhovnicesc al imbracamintei si hranei Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelia dupa Marcu, aflam ca Sfantul Ioan Botezatorul era imbracat in haina din par de camila, incins cu o curea de piele si ca se hranea cu lacuste si miere salbatica.

Camila poate simboliza atat curatia, cat si necuratia. Daca in Vechiul Testament ea putea fi privita ca un animal curat pentru ca era rumegator, ea putea fi vazuta si ca necurata, daca tinem seama ca avea copita despicata. Daca ramanem la prima semnificatie, cea de animal curat, camila simbolizeaza poporul ales, in timp ce necuratia prefigura neamurile pagane.

Faptul ca Ioan purta o haina din par de camila, simbolizeaza chemarea evreilor si a paganilor la Hristos.

Cureaua, provenita de la un animal mort, semnifica prin incingerea cu ea, omorarea patimilor.

Cat priveste hrana sa, trebuie sa stim ca albinele si lacustele erau considerate a fi curate in Vechiul Testament, semn ca Ioan se hranea doar cu cele placute Domnului.

Moartea Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

Potrivit Traditiei, Sfantul Ioan a fost inmormantat in Samaria. Rufinus si Teodoret au afirmat ca in vremea imparatului Iulian Apostatul, in anul 362, mormantul Sfantului Ioan a fost profanat si o parte din sfintele sale moaste au fost arse. Restul sfintelor sale moaste au fost duse in Ierusalim si apoi in Alexandria. Despre capul acestuia, Nichifor si Simeon Metafrastul au marturisit ca a fost ingropat separat, in fortareata Machaerus ori chiar in palatul lui Irod din Ierusalim. Astazi, capul Sfantului este prezent la Roma.

Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul

Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea lui (23 septembrie), nasterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).

Adrian Cocosila

Canon de rugăciune către Sfânta Muceniţă Agripina

 

Troparul Sfintei Muceniţe Agripina

Glasul al 4 lea

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Agripina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

 

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duh şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maice; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi arăta minunile ei, bucurându-mă.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu lumina harului, care ţi-a strălucit ţie de sus, alungă negura necunoştinţei mele şi-mi dă cu rugăciunile tale har, ca să laud minunile tale, Sfântă Muceniţă Agripina.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu adevărat mai luminată decât soarele ai răsărit la întărirea Bisericii lui Hristos şi cu razele nevoinţelor şi ale minunilor tale, muceniţă, ai luminat marginile lumii.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Dorind după Dătătorul de viaţă Mire, ca după un nemuritor, i-ai adus lui nevoinţa ca nişte semne de logodnă şi ai luat în locul acelora împărăţia cerurilor şi cunună nestricată, muceniţă, pururea pomenită.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ocârmuită fiind de mâna Stăpânului tău, ai plutit pe marea cea nestatornică a păgânătăţii, Cinstită Agripina şi ai sosit la limanul luminării celei de sus, de Dumnezeu fericită.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fecioară Preacurată, Ceea ce ai născut pe Mântuitorul şi L-ai ţinut pe EI în dumnezeieştile tale braţe, risipeşte norul sufletului meu şi-l lumimează, ca să te cinstesc pe tine, Ceea ce eşti cu nume de Doamnă.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Arcul celor puternici a slăbit şi cei neputincioşi s-au încins cu putere. Pentru aceasta s-a întărit întru Domnul inima mea.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Fiind bătută cu toiege, te bucurai, sfărâmând cu ele oasele necredinţei şi strigând: nimic nu mă va despărţi de dragostea Ta, Hristoase.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca să scoţi la iveală goliciunea vrăjmaşilor, ai fost lipsită de îmbrăcăminte, muceniţă; pentru aceea ţi-a dat ţie Hristos veşmântulnestricăciunii.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Gura care grăia fărădelege împotriva ta, mucenită a lui Hristos, cu dreptate s-a astupat, propovăduind tu slăvirile Mântuitorului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întinzându-ţi trupul pe pământ, slujbaşul păgânătăţii în zadar s-a ostenit; că tu aveai gândul tău întins către Stăpânul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Graiul lui Isaia cel cucernic s-a împlinit cu adevărat, că Fecioara a născut întrupat pe Dătătorul de viaţă şi Mântuitorul sufletelor noastre.

Irmos: Arcul celor puternici a slăbit şi cei neputincioşi s-au încins cu putere. Pentru aceasta s-a întărit întru Domnul inima mea.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Cel Ce sade în slavă, pe scaunul Dumnezeirii, nor uşor, a venit Iisus cel mai presus de Dumnezeire prin Palmă Curată şi a izbăvit pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, puterii Tale.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cel Ce face voia celor ce se tem de Dânsul, prin îngeri te-a dezlegat din legături şi din chinuri pe tine, care ai risipit toată necredinţa, cu legătura dragostei lui Hristos Mirelui tău, Sfântă Mucenită Agripina.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Fiind omorâtă pentru dragostea Celui Ce a omorât toată puterea morţii, izvorăşti har pururea vieţuitor, tămăduind pe cei omorâţi de patimi, Sfântă Agripina, ceea ce eşti podoaba mucenicilor lui Hristos.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu dragostea Mirelui tău întrecând toată pofta trupului, cu tărie sufereai durerile, când te bătea, strigând: nu mă va despărţi pe mine de dragostea Ta, Hristoase, mulţimea chinurilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cine va spune bărbăţia fericitei însoţiri, a Vasei adică şi a Agripinei celei înţelepte, care pentru dragostea Treimii, au fost foarte chinuite, prin care au arătat neputincioasă tăria idolilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Împărăteasa Fecioară, fiind Înfrumuseţată cu podoabă aurită, stă acum înaintea Fiului ei şi Împăratului, Ceea ce fără asemănare întrece pe îngeri, care strigă: Slavă puterii Tale, Hristoase.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina cea sfântă, care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Sălăşluindu-se în locaşul tău lumina cea neapusă, te arăta pe tine, că trimiteai în noapte ca ziua lumina minunilor, către cei ce priveau.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Mieluşeaua cea nespurcată, umblând pe urmele Păstorului dumnezeieşte, a fost adusă la Dânsul ca o jertfă curată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Având minte plină de lumina proorociei, s-a învrednicit Vasa cea pururea pomenită a spune mai înainte cele viitoare, ca şi cum ar fi fost de faţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tămăduieşte înrăutăţirea sufletului meu, Maica lui Dumnezeu, Ceea ce ai născut pe Cuvântul Cel Preabun, Care îmbunătăţeşte pe toţi.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Jertfi-voi ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Trupul sfintei muceniţe, care a strălucit de la Roma ca un soare neapus, primindu-l Sicilia, s-a izbăvit de spaima cumplită şi întunecată a demonilor.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Sfintele muceniţe cele de trei ori fericite, care, mai înainte de a muri, erau moarte cu aşteptarea muceniciei, cu vitejie purtau purtătorul de viaţă trupul tău cel omorât, Sfântă Muceniţă Agripina.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Săbiile vrăjmaşului la tine s-au slăbit, căci cu unealta măritelor tale chinuri ai surpat semeţia lui, ca pe nişte cetăţi neîntemeiate, Sfântă Agripina.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu atingerea moaştelor tale s-a vindecat cea cu curgerea sângelui. Leproşii se curăţesc cu credinţa, iar de chemarea sfântului tău nume fuge toată boala, muceniţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Slujindu-ne acum de cuvintele lui Gavriil, Fecioară Preacurată strigăm: Bucură-te Maică, Singura Binecuvântată; Bucură-te Uşă, care ai purtat pe Soarele dreptăţii.

Irmos: Jertfi-voi ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

 

Condac

Glasul al 4-lea

Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...

Apropiindu-se ziua cea purtătoare de lumină a chinurilor tale cele luminoase, întru care cinstind pe acestea, Biserica cea dumnezeiască cheamă pe toţi ca să strige ţie cu bucurie: Bucură-te fecioară şi Muceniţă Agripina, Preacinstită.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Cel Ce ai izbăvit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe caldeii care fără dreptate vânau pe cei drepţi, Prealăudate Doamne, bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca o porumbiţă aurită fiind îngrădită cu arma crucii, ai nimicit pe agarenii, care noaptea s-au apropiat de cetăţuia ta, izbăvind pe credincioşi de uciderea lor, muceniţă.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Răbdând multe feluri de dureri pentru Hristos, muceniţă, ai aflat într-Însul odihnă fără durere şi nemuritoare, strigând: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Minunatul cel dintre sfinţi lucrător şi strălucitor întru faceri de minuni, văzând minunile tale Sfântă Agripina, slăvea pe Dumnezeu şi veselindu-se, cânta: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Purtând în pântece pe Dumnezeu şi rămânând după naştere Fecioară, ca o Maică ai aplecat pe Hrănitorul lumii, Preacurată; pe Care lăudându-L, strigăm: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte Ţie: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Noaptea ca ziua era văzut, pentru cele ce purtau moaştele tale, muceniţă şi tot locul care te primea pe tine se umplea de miros bun; tabăra cea demonică era izgonită şi curgeau picături de vindecări, celor ce preaînălţau pe Hristos în veci.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Dorind după Mirele Cel Nemuritor, ai alergat după mirurile Lui, râvnind patimilor şi morţii Lui, mărită muceniţă şi strigând: Pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţati întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Având credinţa neadormită şi candela ta luminată cu untul de lemn al sângiurilor tale, muceniţă, cu bucurie ai intrat înăuntrul cămării de Mire, a veseliei celei cereşti, strigând: Pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţati întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Dorind a vedea veselia Domnului şi a cerceta locaşul Lui, ca într-o căruţă călătorind prin sângele tău, la Dânsul ai ajuns, cântând: Pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţati întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Rugul cu focul rămânând nears întru ardere, însemna mai înainte Taina naşterii tale cea luminată, pentru că ai născut Focul Dumnezeirii şi ai rămas Nearsă, Preacurată Pruncă; drept aceea credincioşii te lăudăm întru toţi vecii.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmos: Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte Ţie: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Hristos, Piatra Cea netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine, Muntele cel netăiat, Fecioară, s-a tăiat, adunând firile celor osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te slăvim.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Către sfârşitul muceniciei ei, Agatonica împreună cu Vasa şi cu Paula, cântând cu osârdie, ziceau: cu adevărat prin voia Celui Ce face toate, ţi-ai aflat sfârşitul pe potriva doririi tale.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cunună de daruri s-a pus pe creştetul tău, Sfântă Muceniţă Agripina, ca uneia ce ai săvârşit călătoria şi ai păzit credinţa nerăpită şi cetele drepţilor te-au primit cu bucurie.

Stih: Sfântă Muceniţă Agripina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Muceniţă Agripina, ca ceea ce stai cu îndrăzneală înaintea scaunului Stăpânului, împreună cu toţi sfinţii cei din veac, cere iertare de greşeli pentru cei ce te laudă pe tine, preafrumoasă fecioară.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fecioară, ceea ce te-ai sălăşluit în cămările cele cereşti ale Mirelui şi priveşti frumuseţile cele nevăzute şi te desfătezi de lumina lui Dumnezeu, luminează pe cei ce te laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca Una ce cu cuviinţă de Maică ai purtat în braţele tale pe Cel ce ţine în palmă toată lumea, scapă-mă din mâna vrăjmaşului, ca mântuindu-mă să laud slava ta, Fecioară Marie.

Irmos: Hristos, Piatra Cea netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine, Muntele cel netăiat, Fecioară, s-a tăiat, adunând firile celor osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te slăvim.

 

SEDELNA

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel ce Te-ai înălţat...

Iubind pe Hristos Cel Preafrumos şi înfrumuseţându-ţi sufletul cu fecioria prin tot felul de osteneli şi de nevoi, te-ai logodit cu El ca o fecioară şi mucenită. Pentru aceea te-a învrednicit de cereştile cămări de Mire, rugându-te lui pentru noi, care te cinstim cinstită, preafericită.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel ce Te-ai înălţat...

Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu nevoinţă să alergăm noi păcătoşii şi smeriţii şi să cădem cu pocăinţă strigând dintru adâncul sufletului: Stăpână ajută-ne, milostivin du-te spre noi; sârguieşte că pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deşerţi, că pe tine Singură Nădejde te-am câştigat.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel ce Te-ai înălţat...

Cea care Te-a născut, Hristoase, cu trup, în vremurile cele mai de pe urmă, pe Tine Cel Născut din Tatăl Cel fără de început, văzându-Te spânzurat pe Cruce striga: vai mie, Preaiubite Iisuse! Cum eşti Răstignit de bunăvoie acum de oamenii cei fără de lege, Fiule, Cel Ce eşti slăvit de îngeri ca un Dumnezeu; Te laud pe Tine, Îndelung Răbdătorule.

Sfânta Muceniță Agripina 23 Iunie -Se spune ca se sperie toate bolile cand aud numele Sf.Agripina-mare tamaduitoare de scurgeri de sange,boli de piele,cancer

Sfânta Muceniță Agripina 23 Iunie -Se spune ca se sperie toate bolile cand aud numele Sf.Agripina-mare tamaduitoare de scurgeri de sange,boli de piele,cancer

• 

  
  

De la cinstitul ei mormânt se dădeau tămăduiri de toate bolile și se curățau toți cei ce veneau cu credință, astfel că toate neputințele se izgoneau cu sfintele ei rugăciuni și cu darul lui Hristos, Dumnezeul nostru.

Sfânta fecioară Agripina era născută și crescută în preaslăvita cetate Roma cea veche. Ea din tinerețe s-a dat lui Dumnezeu și s-a făcut, după cum spune Apostolul, bună mireasmă a lui Hristos între cei ce se măntuiesc. Pentru că, precum un trandafir cu bun miros împodobește o grădină, tot așa și ea prin pilda vieții sale celei curate și îmbunătățite, a împodobit inimile credincioșilor și le-a umplut de mireasmă, gonind toată ispita patimilor, pentru că și-a înfrumusețat sufletul cu curăția fecioriei și s-a logodit cu Hristos, pentru care a alergat la munci cu îndrăzneală, pe vremea împărăției lui Valerian, și s-a dat la multe bătăi pentru dragostea mirelui său, Hristos. Deci a fost bătută cu toiege și a suferit sfărâmarea oaselor, a fost dezbrăcată de haine și întinsă cu legături, din care a scăpat fiind dezlegată cu mână nevăzută de îngerul Domnului, care întărind-o pe ea, sfânta a zdrobit toată păgânătatea și în munci și-a dat sufletul său lui Dumnezeu.

Iar alte roabe ale lui Hristos ca: Vasa, Paula și Agatonica, luând în taină trupul muceniței, au ieșit cu el din cetatea Romei și, trecând din loc în loc și călătorind pe mare, au ajuns în eparhia Siciliei și acolo au îngropat acel sfânt trup. Iar când Sicilia a primit în sine acele cinstite moaște mucenicești, îndată s-a izbăvit de întunecata răutate diavolească și încă s-a apărat și de agareni cu rugăciunile Sfintei Agripina, căci atunci când agarenii au mers în cetate, unde era biserica ei, și au îndrăznit a da război spre ea, vrând să o ia, deodată au fost dați pierzării celei desăvârșite. Iar de la cinstitul ei mormânt se dădeau tămăduiri de toate bolile și se curățau toți cei ce veneau cu credință, astfel că toate neputințele se izgoneau cu sfintele ei rugăciuni și cu darul lui Hristos, Dumnezeul nostru.

Sfânta Muceniţă Agripina Romana, care a pătimit în timpul împăratului Valerian (+260)

Fecioria este cel mai de pret dar al lui Dumnezeu fata de om.Iar cel ce tine fecioria are mare putere in fata tronului lui Dumnezeu si indrazneala ca rugaciunile sa ii fie ascultate.

Se spune ca rugaciunile Sf.Agripina sunt ascultate imediat de bunul Dumnezeu ,mare indrazneala are la tron lui Dumnezeu si ajuta pe toti cei care i se roaga .

Cine se roaga la Sf.Agripina se spun ca toate bolile fug.,asa cum si scrie in acatist sau.

Sfânta patronează fecioarele si fetele singure și oamenii cu suflet creștin curat. Rugăciunea la icoana ei îi ajută pe credincioși să treacă în mod adecvat prin toate încercările vieții.,eliberandu-se de necazuri. De asemenea, Sf.Mc.Agripina din Roma îi vindecă pe cei care se roagă :de boli grele incurabile și le daruieste mângâiere în necazuri.  Ea îi ajută pe oamenii săraci să iasă din sărăcie,ajuta celor ce au datorii iar pe bătrânii slabi să-și trăiască ultimele zile cu demnitate, fără chinuri. 

 Iar de la cinstitul ei mormânt se dădeau tămăduiri de toate bolile şi se curăţau toţi cei ce veneau cu credinţă, astfel că toate neputinţele se izgoneau cu sfintele ei rugăciuni şi cu darul lui Hristos, Dumnezeul nostru.Din spusele oamenilor si minunile infaptuite se stie ca Sf.Fec.Agripina ajuta pe timp de prigoana a bisericii asa cum a ocrotit biserica sa de invadatori,ajuta in boli grele(multi ce sufera de psorizazis si boli de piele sunt vindecati cu rugaciune la Sf.Agripina,cancer de piele,lepra,Ajuta femeilor cu curgeri de sange si boli femeiesti.,

Sf.Agripina ajuta in cele mai mari necazuri care nu au solutie de rezolvare,cei care apeleaza cu incredere si rugaciune la ea in mod grabnic primesc ajutor!  Ajuta tinerele fecioare sa isi aleaga drumul in viatza .

Sf.Mc.Agripina este mare tamaduitoare de boli,ajuta fetele singure in necazuri si aparatoare de duhuri necurate.Aparatoare de dusmanii vazuti si nevazuti.Mare ocrotitoare celor ce o cinstesc.Binecuvantata este casa in care este icoana si rugaciune la Sf.Mc.Agripina.

Sfânta Agripina a trăit în secolul al III-lea. S-a născut la Roma și provenea dintr-o familie nobilă. Sfânta fecioară Agripina a crescut de mica în preaslăvita cetate Roma cea veche. Din tinerețe, fecioara s-a dedicat lui Dumnezeu şi s-a făcut, după cum spune Apostolul, bună mireasmă a lui Hristos între cei ce se măntuiesc. Pentru că, precum un trandafir cu bun miros împodobeşte o grădină, tot aşa şi ea prin pilda vieţii sale celei curate şi îmbunătăţite, a împodobit inimile credincioşilor şi le-a umplut de mireasmă, gonind toată ispita patimilor, pentru că şi-a înfrumuseţat sufletul cu curăţia fecioriei şi s-a logodit cu Hristos, pentru care a alergat la munci cu îndrăzneală, pe vremea împărăţiei lui Valerian, şi s-a dat la multe bătăi pentru dragostea mirelui său, Hristos.

Fata adultă a respins si cu gand căsătoria lumeasca. Sfânta de copila intenționa să slujească doar lui Dumnezeu. După moartea părinților ei, Agrippina a cheltuit toate veniturile sale luate din vânzarea proprietății pentru tratarea bolnavilor și pentru întreținerea oamenilor săraci. Sf.Mc.Agripina a dus o viață virtuoasă, dând un exemplu plin de virtuti pentru alți creștini. Multe fecioare tinere și femei mature doreau să trăiască ca Agrippina. Au visat să primească harul Domnului. 

Mireasma virtuților ei era pentru creștini ca o pregustare a fericirii cerești și multi ce o ascultau ,sau doar au auzit de aceasta se lepadau de patimi pentru a o urma pe Sfânta Agripina pe calea purității și a fecioriei.Multe fecioare tinere și femei de vârstă matură au căutat să-i împărtășească modul de viață pentru a avea parte de harul pe care Domnul i l-a dăruit Sfintei Agripina.

Cu toate acestea, printre păgâni, virtuțile ei strălucitoare au dat naștere la o ură plina de rautate si invidie. Acestea  Au trădat-o pe Sfânta Agripina autorităților sub conducerea lui Valerian (257) din timpul persecuțiilor crestinilor . Ea a fost acuzată că s-a răzvrătit împotriva instituției căsătoriei și că a înșelat fetele cu ajutorul mestesugurilor  inselatoresti.

La aceasta, mireasa lui Hristos a răspuns că nu a indus pe nimeni în eroare, ci prin adevar a condus oamenii la Dumnezeu și că fecioria pe care o propovăduia nu amenință instituțiile sociale, ci este calea unității cu Mântuitorul, care a venit în lume, născut din Fecioara.

Din dragoste pentru Mirele Ceresc, Sfânta Agripina a mers de bunăvoie la martiriu. Aceasta A fost bătută cu bestialitate pe buze, dar a rămas tăcută, subminând astfel însăși temeliile răutății. A fost dezbrăcată și biciuită si batuta cu toiege, astfel încât sângele Sf.Mc.Agripina a inundat si a inrosit tot pământul în jur, dar Sf.Mc.Agripina a biruit toate intrigile perfide ale dușmanului rasei umane.

Dupa care a fost dezbrăcată de haine şi întinsă si legata cu legături de o masinarie de lemn ce functiona ca o presa- prinsa pur si simplu intr-un car de chinuri mucenicesti,unde i-au fost prinse mainile firave si picioarele sub scanduri si pur si simplu strivite prin rotirea rotii de lemn sub greutatea unei pietre de moara si Sf.Mc.Fecioara a suferit sfaramarea oaselor pe viu -din care a scăpat fiind dezlegată cu mână nevăzută de îngerul Domnului, care întărind-o pe ea i-a vindecat rănile . Astfel Sfânta fiind vazuta iesind vesela de la chinuri si slavind pe Dumnezeu.

Curând ea s-a prezentat din nou în fața curții cu aceeași hotărâre. A fost supusa iarasi unor chinuri inumane, in care Sfânta Fecioara Agripina și-a dat sufletul in mainile lui  Dumnezeu și și-a luat cununa biruitoare la Rai. Sf.Fecioara a zdrobit toată păgânătatea şi în munci şi-a dat sufletul său lui Dumnezeu .

Iar alte roabe ale lui Hristos ca: Vasa, Paula şi Agatonica, cu un curaj de martir au venit la tribunal, în ciuda amenințării la adresa propriei lor vieți.Cand trupul Sf.Mc.Agripina a fost dat la caini ele l-au luat în taină sfantul trup al muceniţei.

Noaptea acestea au fost conduse de un stâlp de lumină, s-au mutat dintr-un oraș în altul pana au ajuns în sfârșit în Sicilia. Au îngropat sfantul trup al Sf.Mc. Agripina într-un loc numit Menius.Ulterior, acolo a fost ridicată o biserică în cinstea Mucenitei a lui Hristos - Sf.Mc.Fecioare Agripina. Iar când Sicilia a primit in oras acele cinstite moaşte muceniceşti, îndată s-a izbăvit de întunecata răutate diavolească toti oamenii de pe insula.Prezența Sfintelor ei moaște a scos demonii si duhurile necurate, de care locuitorii insulei care erau inchinatori la idoli sufereau majoritatea și i-a salvat pe oameni din întunericul amăgirii.

O mare minune a fost dupa ce poporul cu rugăciunile Sfintei Agripina povestesc cum Sfanta  a apărat orasul si poporul de agareni , căci atunci când agarenii au mers în cetate, unde era biserica ei, şi au îndrăznit a da război spre ea, vrând să o ia, deodată pe cer a apărut un porumbel de aur cu o cruce. Pirații sarazini care au îndrăznit să atace biserica au murit după aceasta aratare miraculoasa ,acestea au fost daţi pierzării celei desăvârşite.

Ulterior, leproșii și mulți alți bolnavi care veneau să cinstească sfintele  moaște a Sfintei Fecioara  Agrippine/Agripina  au primit vindecare din afecțiunile lor.Iar de la cinstitul ei mormânt se dădeau tămăduiri de toate bolile şi se curăţau toţi cei ce veneau cu credinţă, astfel că toate neputinţele se izgoneau cu sfintele ei rugăciuni şi cu darul lui Hristos, Dumnezeul nostru.De la cinstitul ei mormânt se dădeau tămăduiri de toate bolile și se curățau toți cei ce veneau cu credință, astfel că toate neputințele se izgoneau cu sfintele ei rugăciuni și cu darul lui Hristos, Dumnezeul nostru. 

Sf.Mc.Vasa, Paula şi Agatonica au fost și ele cinstite cu coroane de martiri.

 

Troparul Sfintei Muceniţe Agripina, glasul al 4-lea

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Agripina, strigă cu mare glas : Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul Sfintei Muceniţe Agripina, glasul al 4-lea

Apropiindu-se ziua cea purtătoare de lumină a chinurilor tale cele luminoase, întru care cinstind pe acestea, Biserica cea dumnezeiască cheamă pe toţi ca să strige ţie cu bucurie : Bucură-te fecioară muceniţă Agripina preacinstită. 

 

La sfintele sale moaște se întâmplă necontenit tămăduiri.

Sfanta M.Mc.Agripina te rugam sa mijlocesti la tron  lui Dumnezeu pentru noi! Pentru iertare de pacate ,sanatate si mantuire. Multumim pentru toate darurile daruite noua!

Icoana- simbolizeaza inca din Evul Mediu victoria binelui asupra raului, devenind, din aceasta pricina, integrat in numeroase traditii si sarbatori crestine de pretutindeni!Aceasta icoana este BINECUVANTAREA FAMILIEI prin ocrotirea ei de boli si necazuri si de duhuri necurate, cu ajutorul prezentei Sfanta Mucenita Agripina, Cadoul ideal pentru aniversari de nume, nunti,casa noua - simbolizand Ocrotirea FAMILIEI de cancer si alte boli primejdioase..

Cu rugaciune la Sfanta reprezentata in aceasta icoana  Aceasta va face din casa ta o cetate impenetrabilă impotriva răului, în care va domni prosperitatea, bunătatea și înțelegerea reciprocă.

Sfanta Fecioara Agripina  are acatist-recomandat DE CITIT! GRABNIC AJUTATOR celor ce ii citesc acatist sau viatza! Multe daruri si bucurii primesc cei care le pomenesc in rugaciune

EXPRESII PE CARE AR TREBUI SĂ ȚI LE SPUI:

 Nu trebuie să-mi justific deciziile.

• Alegerile tale sunt calea ta și ai dreptul să le faci fără explicații.

Sunt puternic, chiar și atunci când mă simt slab.
• Slăbiciunea este o oportunitate de a învăța și de a crește.

Am dreptul la limitele mele.
• Poți să-ți stabilești limite și să ceri respectarea lor.

Îmi pot permite să fiu fericit fără niciun motiv.
• Fericirea nu necesită justificare, meriți să fii fericit pur și simplu pentru că exiști.

Cred în mine și în punctele mele forte.

• Poți face multe, crede în tine și lumea ți se va deschide.

Răspunsul..

 În căutarea bărbatului ideal

O poveste veche de când lumea: o femeie caută un bărbat care să fie pe gustul ei. Dar cum să fie acest bărbat – sensibil, macho, cult, cool? Răspunsul, precum știm cu toții, este ceva mai complicat decât ar putea să pară. 

Pt wekend

 

Cu toții avem nevoie

 

 Cu toții avem nevoie de cineva care să ne susțină visele, care să ne aprindă pasiunea.

Cineva care ne repune motorul imaginației, al dulceții, al dorinței de a trăi. Ești norocos când găsești un companion care îți înțelege sufletul, care crede în talentele tale și nu încetează să creadă în ele.

Acestea sunt lucrurile frumoase în viață, să fii privit cu dragoste de cei care te iubesc.

 

De multe ori, cel mai mare dușman pe care îl înfruntăm este propria reflecție.

 Într-o zi toridă de vară, un bou însetat a găsit o fântână adâncă, veche, cu apă limpede. Aplecându-se să bea, a văzut în oglinda apei chipul unui alt bou. S-a înfuriat.
 Ce caută boul ăsta în fântâna mea? mugi el, lovind apa cu copita.
Valurile au tulburat imaginea, dar când s-a liniștit din nou, chipul a reapărut. Boul a continuat să lovească, să mormăie și să amenințe, până când, obosit și însetat, a plecat, refuzând să bea „din apa altuia”.
În urma lui, liniștea a revenit în fântână. Iar imaginea a rămas la fel de calmă, oglindind doar adevărul.

Morala?
De multe ori, cel mai mare dușman pe care îl înfruntăm este propria reflecție.

Pentru o vedere bună, alocă-ți 5 minute pe zi

👁Exercițiile oculare sunt concepute pentru a-ți întări mușchii oculari, a te ajuta să te concentrezi, a ușura mișcările ochilor și a stimula centrul vizual al creierului. Pe măsură ce le exersezi și treci la altele noi, vei învăța cum să-ți controlezi mușchii oculari și să vezi așa cum ar trebui. Planul tău de exerciții va depinde de mai mulți factori, inclusiv vârsta și afecțiunea ochilor.

Iată câteva exerciții pe care le poți încerca:

🔸Regula 20-20-20. Când ești concentrat asupra unei sarcini, ia o pauză la fiecare 20 de minute pentru a te concentra asupra unui lucru aflat la 6 metri distanță timp de 20 de secunde.

🔸Pauză de clipire. Clipești mai puțin atunci când ești concentrat asupra unui televizor sau a unui ecran de computer. Dacă începi să observi ochi uscați sau începutul unei dureri de cap, oprește-te și încearcă să clipești la un ritm normal.

🔸Palmele pentru relaxare. Pune ușor palmele peste ochii închiși până când toate imaginile remanente se estompează în negru, aproximativ 30 de secunde. Asigură-te că nu pui presiune pe ochi.

🔸Cifra opt. Imaginează-ți un număr mare 8 întors pe o parte la aproximativ 3 metri în fața ta. Schițează-l încet cu ochii de câteva ori. Apoi mergi în cealaltă direcție.

🔸Dă ochii peste cap. Închide ochii, privește la dreapta și la stânga de câteva ori fără să miști capul. Apoi privește în sus și în jos de câteva ori.

🔸Aproape și departe. Acest lucru este bun pentru persoanele care poartă ochelari. Scoate-i și ține-ți degetele mari în aer, concentrează-te pe degetul mare de la cel mai apropiat, apoi pe ceva din cealaltă parte a camerei și pe ceva și mai departe, cum ar fi peste drum. 

sursa   -Dr. Alan Mandell✅️

În momentul coborârii Sfintei Lumini (focul Sfânt), Hristos însuși coboară pe pământ și rămâne aici cu 40 de zile înainte de Înălțarea Sa.

 Un călugăr din mănăstirea Varlaam prezintă o fotografie a Domnului Iisus Hristos făcută în Sâmbăta Mare în Hramul Sfântului Mormânt din Ierusalim(Biserica Învierii) în momentul în care se aprinde Sfânta Lumină:

În momentul coborârii Sfintei Lumini (focul Sfânt), Hristos însuși coboară pe pământ și rămâne aici cu 40 de zile înainte de Înălțarea Sa. 

 Dacă Sfânta Lumină (focul Sfânt) nu coboară, jale mare așteaptă neamuri, căci este unul din semnele sfârșitului lumii: 

1) când Sfânta Lumină (focul binecuvântat) nu va coborî pe mormântul Domnului.

2) când Icoana Maicii Domnului Portăriţa de la mănăstirea Iviron - "Iverskaya" - părăsește sfântul munte Athos (ridicându-se la cer) și Athos va fi sub apă. 

3) Când stejarul de la Mamvri (mamurikian), sub ramurile căruia cel drept Avraam l-a primit pe Domnul Însuși în chip de trei străini, se veștejește.

"Fiecare pas doare"

 Fiecare pas care doare simbolizează o etapă de creștere. Pe calea conștiinței, durerea nu este o pedeapsă, ci un semn: ne avertizează că lăsăm în urmă vechi structuri, credințe sau identități care nu ne mai susțin sinele esențial. Doare pentru că ne schimbăm.

Trezirea nu este întotdeauna luminoasă și plăcută. Uneori este inconfortabil, confuz și dureros. De ce? Pentru că implică să vedem ceea ce obișnuiam să evităm, să ne confruntăm cu umbrele, să ne asumăm responsabilitatea și să nu mai dăm vina pe ceilalți. Fiecare pas conștient spre sine înlătură straturile de iluzie și ego... Și asta poate doare.

Dacă ceva doare, este pentru că există sensibilitate. Și această sensibilitate este un semn că conștiința este vie. Mulți trăiesc dormind, pe pilot automat, fără să simtă sau să pună întrebări. Când începi să mergi cu conștientizare, începi să simți totul: rănile care erau latente, golul, atașamentele. Și asta doare... Dar este un semn de vindecare continuă.

"Fiecare pas doare" nu înseamnă că calea este greșită, ci că sufletul se extinde. Durerea și iubirea sunt adesea două fețe ale aceleiași monede: când sufletul este eliberat, ego-ul suferă. Fiecare pas care doare este o parte a trezirii sufletului.

"Fiecare pas doare" nu este un blestem, ci o invitație de a-ți onora procesul. Nu este o chestiune de a evita durerea, ci de a merge cu ea, de a o asculta și de a învăța din ea. Adevărata creștere spirituală nu este evitarea suferinței, ci transcenderea ei din conștiință și iubire.

Nu renunța, Speră și așteaptă!

  Gura fiecărei persoane bolnave
Într-o zi se va trezi sănătoasă.
Cel ce și-a pierdut pacea,
O va regăsi din nou.
Fie ca credința să trăiască în fiecare suflet
Și să dea putere nouă,
Să fie o stea strălucitoare
Ce ne conduce visele.

Să fie ca, din dragoste nefericită,
Îndrăgostiții să nu sufere,
Să nu-i doară inimile
Din griji și despărțiri.
Pe cei care sunt pe drum,
Să-i însoțească lumini verzi toată viața,
Iar pe cei care nu pot dormi,
Noaptea să le aline chinul.

Cel ce a pierdut totul,
Să câștige ceva de sus.
Soarta cea rea
Să nu-i mai înghețe sângele.
Chiar dacă vântul e rece
Și rupe antenele de pe acoperișuri,
Să nu atingă niciodată
Bunătatea și iubirea.

Să învățăm
Să deosebim realitatea de iluzii.
Să se sfârșească odată
Dezordinea valorilor noastre.
Să trăim
Ca oameni normali, sănătoși,
Și-n bucuria lucrurilor simple și mărunte
Să ne regăsim, în sfârșit.

Să se sfârșească războaiele,
Copiii noștri să ne aducă bucurie.
Soarele să înlocuiască furtuna
Și ploile oblice.
Domnul să-i ocrotească
Pe toți oamenii de pe această planetă imensă…
Totul va fi bine, crede-mă –
Nu renunța,
Speră și așteaptă!

Părintele Cleopa de la Sihăstria despre păcatul avortului și despre ființa copiilor nenăscuți

 

Toate păcatele sunt păcate grele și toate păcatele se numesc de marele Apostol Pavel “lucruri ale întunericului”. Că auzi ce zice: Lepădați dar lucrurile întunericului.

Toate păcatele sunt păcate grele și toate păcatele se numesc de marele Apostol Pavel “lucruri ale întunericului”. Că auzi ce zice: Lepădați dar lucrurile întunericului. Apoi începe să le numere: desfrânarea, lăcomia, beția, hula, necredința.
Tot păcatul întunecă pe om, dar uciderea este un păcat și împotriva Duhului Sfânt și strigător la cer, și poti să spui acestui păcat cum vrei. Că ce este mai scump la fiecare vietate decât viața?

Nu vezi mata că și o furnică și un țânțar și o muscă, o jivină cât de mică, ea vrea să-și salveze viața. Fuge, aleargă, se păzește să nu o omori. Dar omul, care-i chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cât de scumpă este viața lui înaintea Tatălui ceresc?

Dacă ar fi omul fiară, n-ar fi o pagubă mare, că o fiară este mult inferioară omului, dar omul este chipul și asemănarea lui Dumnezeu. De aceea cei ce fac avorturi distrug chipul lui Dumnezeu din om, icoana Preasfintei Treimi pe pământ, și este foarte mare păcat.

Prea Cuvioase, copiii care sunt avortați au suflet?

– Au! Cum să nu aibă?
– Dintr-a câta zi au ei suflet?
– Din clipa zămislirii. Căci spune proorocul Ieremia: Doamne, Tu zidesti duhul omului întru zămislire.
– Păi, înseamnă că sunt numai suflet, părinte.
– Sământa bărbatului și a femeii este vie. Și atunci, în clipa împreunării, s-a zidit și sufletul și trupul.
– Prea Cuvioase, ce se zidește întâi la om?
– Întâi și întâi se zidește sufletul și apoi trupul. Trupul ia forma după suflet.
– Atunci cum este cu copiii avortați
– Pentru un copil avortat 20 de ani n-are voie să se împărtăsească mama lui. El este viu de când s-a zămislit în pântecele maicii lui; de când era cât o sământă de cânepă. Dacă îi faci ceva de atunci sau bei niste otrăvuri ca să pierzi copilul, ucigașă de oameni ești. De ce să nu vă spun? Cum să tac, că o să mă întrebe Mântuitorul!
– Mai este iertare, părinte?
– Este iertare! Te duci și te spovedești, faci canonul și te iartă Dumnezeu. Nu este nici un păcat de neiertat. Numai păcatul nepocăit și nemărturisit rămâne în veci neiertat.
– Sufletele copiilor avortați unde sunt?
– Sufletele copiilor avortați stau într-un loc unde nu este nici întuneric, nici lumină. Nici nu se bucură, nici nu se chinuiesc. Și ei strigă la Dumnezeu: “Doamne, pentru ce suntem noi lipsiți de bucuria feței Tale, căci noi nu am văzut lumina soarelui, nu am văzut frumusețile din această lume și nici nu am făcut vreun păcat?” Și atunci glasul lor se ridică la Dumnezeu, iar Dumnezeu va cere sufletele din mâna mamelor ucigașe. Iar părinții care au omorât copiii în pântece, dacă fac canon, îi eliberează pe copiii lor din acea stare.
– Dar care se feresc să nu nască copii, ce canon trebuie să facă?
– Care se păzesc să nu facă copii, sunt opriti de la Sfânta împărtășanie doi ani de zile.
– O femeie bolnavă de trei ani de zile si care a pierdut un copil fără voia ei, vă întreabă ce să facă?
– Să se ducă la mărturisire la preotul ei si să-și facă canonul rânduit, că dacă nu-l face în lumea aceasta, o ajunge canonul cel de dincolo.
– Dacă nu-i dă canon părintele?
– Ba să-i dea canon. Cine a pierdut copii fără voie este oprit de la Sfintele Taine numai doi ani.

Fraților, să știți un lucru: Păziți-vă foarte tare, să nu spuneti în gândul vostru, cum îmi spune câte o femeie la mărturisire: “Da, părinte, l-am avortat, dar era numai de o lună sau de trei săptămâni!”

Ce-ai zis? De trei săptămâni? Iată ce spune Sfântul Anastasie Sinaitul:

“Precum când tună și fulgeră, odată auzi tunetul și odată vezi lumina fulgerului, așa în clipa când s-a zămislit copilul se zidește în el și trupul și sufletul lui, într-o formă ca o sămânță de cânepă sau poate mai mic, dar în aceeași vreme”.

De aceea sfătuim pe cei ce-au căzut în acest păcat, ca să se silească cu toată puterea să se mărturisească și să-și facă canonul în lumea aceasta, ca nu cumva dincolo să-l facă veșnic. S-a prea înmulțit păcatul acesta și este strigător la cer, și aduce osândă vremelnică și vesnică și în veacul de acum și în cel viitor.
Amin!

PILDA MÂINIEI...o pildă cu multă învățătură!

 Într-o zi, un om a mers la duhovnicul său pentru a-i cere sfatul în privința mâniei sale.
– Părinte, eu întotdeauna vă văd calm și bine dispus, învățați-mă și pe mine să fiu așa, să nu mă înfurii și să nu mă supăr pe nimeni.

– Bine, băiete. Fă rost de o pungă și de niște cartofi .
 – Și ce să fac cu ea?
 – Atunci când te vei supăra pe cineva, ia un cartof, scrie pe el numele acelei persoane, pune-l în pungă și poart-o cu tine peste tot. Așa vei face de fiecare dată când te vei supăra pe cineva.

Trecuse ceva timp. Punga s-a umplut de cartofi, o parte au început să se strice, a devenit foarte grea și urât mirositoare. Omul indignat a mers la duhovnicul său, ca să afle ce să facă mai departe.

– Părinte, punga asta e foarte grea și împuțită, nu mai pot s-o port cu mine. Pot s-o arunc?
– O s-o arunci atunci când vei arunca și supărările tale împuțite din suflet și o să înveți că nu trebuie să le mai aduni, pentru că te strici pe dinăuntru și tu ca și cartofi.

Viața Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești

 

Născut la București în 1765, Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul a fost mitropolit al Țării Românești între anii 1823-1834.

Născut la București în 1765, Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul a fost mitropolit al Țării Românești între anii 1823-1834. După ce a studiat la renumite școli din București, a ajuns ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi, fiind călugărit la Mănăstirea Neamț. Dornic de desăvârșire, la îndemnul Sfântului Paisie tânărul monah Grigorie viețuiește o perioadă de timp la Sfântul Munte Athos. Revenind în țară, se așază la Mănăstirea Căldărușani, așezământ monahal reorganizat de Sfântul Cuvios Gheorghe, starețul Mănăstirilor Cernica și Căldărușani.

În anul 1823, Sfântul Grigorie a fost chemat la București de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, fiind ales mitropolit al Țării Românești. Că arhipăstor, Mitropolitul Grigorie Dascălul a desfășurat o neobosită activitate pastoral-misionară și social-culturală, numind ierarhi în scaunele episcopale de la Argeș, Râmnic și Buzău și întemeind școli teologice în fiecare dintre aceste centre eparhiale.

Întreaga viață și lucrare a Mitropolitului Grigorie în slujba Bisericii a fost un exemplu de sfințenie și de iubire jertfelnică pentru păstoriții săi, de sprijinul său material beneficiind numeroși săraci, văduve, orfani, cărora le-a oferit hrană, adăpost și cărți de învățătură. La moartea sa au rămas o mulțime de cărți pregătite pentru a fi oferite în dar școlarilor.

Activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul în scaunul de mitropolit al Țării Românești a fost întreruptă de către administrația rusă instaurată în Principatele Române, fiind exilat timp de peste patru ani la Chișinău, Buzău și Căldărușani.

Sfântul Ierarh Grigorie s-a îngrijit, în mod special, și de restaurarea Catedralei Mitropolitane din București, precum și de traducerea și tipărirea în limba romană a Vieților Sfinților, pe care le consideră „atât de folositoare pentru formarea duhovnicească și luminarea sufletelor credincioșilor”.

Pentru viața, activitatea și strădania sa duhovnicească, Sfântul Ierarh Grigorie a rămas în istoria Bisericii și a poporului român drept cel mai de seamă întâistătător al scaunului Mitropoliei Țării Românești din secolul al XIX-lea, fiind cunoscut cu supranumele de „Dascălul”.