Să mergi în lumină ca molia în lumină sau nu 

 Când merg în lumină, sunt umbra în lumină sau mă adaptez la lumină până când strălucirea mea se estompează În întuneric eu sunt lumina și lumina mea luminează întunericul împreună cu multe alte lumini 

 Ce se întâmplă cu o lumânare când este aprinsă cu o lumină mai puternică, aceasta își pierde strălucirea 

O lumânare în întuneric strălucește cu atât mai tare

 Dacă ești pe drumul către realitate, atunci vezi întunericul plin de un număr infinit de lumini și fiecare lumină strălucește pentru sine și toate strălucesc împreună. 

Fiecare lumină este un infinit în sine, dar este încă conectată la celelalte lumini ca un cer înstelat Îți creezi infinitul singur sau împreună cu alții sau călătorești către alte infinitate create creativ pentru a câștiga experiență și cunoștințe.

CE DORESC FEMEILE DE LA BARBATI IN DIFERITE PERIOADE ALE VIETII.

Odata cu trecerea timpului, femeile isi modifica cerintile lor fata de barbati astfel incat cele mai bune optiuni le au la o varsta mai inaintata. Poate si datorita experientei, poate si influentei altor factori, dar se observa ca odata cu trecerea timpului femeile au niste criterii de selectie a barbatilor din ce in ce mai rationale.

In tinerete femeile utilizeaza criterii mai mult afective.

Rezultatele acestui articol, desi expus intr-o forma umoristica sunt reale si rezulta din cercetarile psihologice efectuate pe diferite categorii de varsta.

La varsta de 22 de ani

1. Frumos

2. Fermecator

3. Realizat material

4. Bun ascultator

5. Destept, ager la minte, istet

6. Forma fizica buna

7. Imbracat cu stil

8. Pretuieste frumosul

9. Pregatit pentru surprize placute

10. Sclipitor, romantic, indragostit

La varsta de 32 de ani

1. Sa arate bine

2. Deschide usa automobilului, aseaza scaunul cand doamna ia loc la masa

3. Are bani suficienti pentru o cina buna in doi

4. Asculta mai mult decat vorbeste

5. Rade la glumele facute de mine

6. Dezinvolt, duce in brate pungi pline cu produse cumparate

7. Sa aiba cel putin o cravata

8. Pretuieste o mancare buna pregatita acasa

9. Tine minte zilele de nastere si aniversarile

10. Este pregatit pentru o relatie tandra cel putin odata pe saptamana

La varsta de 42 de ani

1. Sa aiba un cap nu prea urat si nu prea chelios

2. Nu porneste pana cand nu m-am asezat confortabil in masina

3. Sa fie preocupat de serviciu si sa accepte mai mult invitatiile altora la cina

4. Da din cap afirmativ cand vorbesc eu

5. Sa tina minte in general esenta glumelor

6. Sa aiba o forma fizica destul de buna pentru a muta mobila

7. Poarta camasa care incearca sa-i ascunda burta

8. Stie sa deosebeasca o sampanie calitativa de alta falsificata sau necalitativa

9. Nu uita sa coboare colacul si capacul de la wc

10. In cele mai multe week-end-uri se barbiereste

La varsta de 52 de ani

1. Isi taie parul din nas si din urechi

2. Nu ragaie si nu strica aerul in public

3. Sa nu imprumute bani foarte des

4. Nu adoarme cand eu imi exprim gandurile si sentimentele

5. Nu repeta una si aceeasi gluma de prea multe ori

6. Se afla intr-o forma fizica destul de buna ca sa poata aluneca din pat in week-end-uri

7. De obicei isi schimba sosetele odata cu lenjeria

8. Poate sa aprecieze o cina bine pregatita in timp ce priveste la TV

9. Tine minte propriul nume

10. In unele week-end-uri se berbiereste

La varsta de 62 de ani

1. Nu inspaimanta copii mici

2. Tine minte unde este cada

3. Nu necesita multi bani pentru intretinere

4. Sforaie suportabil in timpul somnului

5. Tine minte de ce a inceput sa rada

6. Se afla intr-o forma destul de buna ca sa se poata ridica de sine statator

7. De regula poarta haine

8. Gaseste placute produsele alimentare moi

9. Isi aminteste unde si-a lasat dintii

10. Tine minte ca acum este week-end

La varsta de 72 de ani

1. Respira

2. Nu urineaza pe alaturi.

A fi smerit

 

"A fi smerit nu înseamnă a fi un sac de box pentru toți nemernicii. Înseamnă să știi ce zici, cui zici, când zici și, mai ales, în numele cui." - Părintele Constantin Necula

Un antropolog le-a propus copiilor unui trib african un joc: A așezat un coș cu fructe lângă un copac și le-a spus: Primul copil care ajunge la copac va primi coșul. Când a dat semnalul de start, a fost surprins sa vada că toti mergeau împreună, ținându-se de mână până când au ajuns la copac și au împărțit fructele! Când i-a întrebat de ce au făcut asta, când oricare dintre ei ar fi putut obține coșul numai pentru el, au răspuns cu uimire: Ubuntu! „Cum poate fi unul dintre noi fericit în timp ce restul sunt tristi?” Ubuntu în civilizația lor înseamnă: "sunt pentru că suntem!" Acest trib cunoaște secretul fericirii care s-a pierdut în toate societățile care le transcend și care se consideră societăți civilizate! Mai avem de invatat pana la a fi fericiti!

  „... Închide ochii și ascultă bătăile inimii tale. Este începutul. Acum este momentul să începi să vezi și să auzi. Asculta. Ia-ți toba și mergi la copac. Bate toba și auzi bătăile inimii Mamei Pământ. Ascultă-l. Percepe-ți ființa interioară și simte pământul sub picioarele tale, vezi calea din fața ta, miroși parfumul în aer. Ascultă în interiorul tău, în spațiul inimii tale... „

Cea mai bună rutină zilnică și obiceiuri zilnice conștiente

 Dimineața. 1. Nu te strădui să obții rezultate; concentrează-te mai întâi pe călătorie. 2. Schimbați tonul de apel al alarmei cu ceva blând și mai puțin stresant. 3. Treziți-vă mai devreme decât de obicei pentru a practica mai întâi iubirea de sine. 4. Stai în pat timp de 5 minute repetând activ în minte „Mă iubesc și mă simt fericit cu cine sunt”. 5. Dezvoltați o rutină de îngrijire a pielii de dimineață, chiar dacă asta înseamnă să vă spălați fața doar cu apă rece. 6. Zâmbește-ți în oglindă. 7. Alege un mic dejun sănătos și nutritiv pentru a-ți începe ziua. 8. Nu face nimic altceva în timp ce mănânci – fără telefon, fără social media, fără televizor. Gandeste-te bine. 9. Citiți un paragraf motivațional sau un scurt capitol dintr-o carte. 10. Enumeră 10 lucruri pentru care ești recunoscător. Enumerați 3 lucruri pe care doriți să vă concentrați astăzi. 11. Nu te grăbi; ia-ți timp cu tot ce faci. 12. Stai departe de telefon cât mai mult posibil. MINTEA ta este cea mai mare PUTERE

Invata-ma Doamne, sa te iubesc!

 Vino in inima mea, vreau sa invat sa te iubesc si sa te vad peste tot. Te iubesc, Doamne! Te iubesc te iubesc te iubesc in toti oamenii, in toate fiintele, in tot ce exista. Te iubesc in toate celulele mele, te iubesc in tot ceea ce vad, te iubesc in tot ceea ce mananc, te iubesc in tot ceea ce beau, te iubesc in tot ceea ce daruiesc, te iubesc in tot ce nu imi place si te iubesc in tot ce imi place. Te iubesc in egoul meu. Te iubesc in cer si pe pamant, te iubesc in sotul meu, te iubesc in copii mei, te iubesc in mama mea te iubesc in tatal meu, te iubesc in toate inimile, te iubesc in toate neajunsurile mele, te iubesc in toate neputintele mele si te iubesc in tot ce am mai bun. Te iubesc in toata fiinta mea, te iubesc te iubesc si Multumesc! Fa ce vrei cu mine Doamne fiindca eu fara Tine nu mai pot sa traiesc!

O RUGĂCIUNE FOARTE PUTERNICĂ A PĂRINTELUI ILARION ARGATU

 Doamne Dumnezeul nostru și al tuturor puterilor, daruiește sănătate și vindecă-i pe cei bolnavi, dă-le hrană celor înfometați, haine și adăpost celor ce nu au, libertate celor ce sunt lipsiti de ea, iertare de păcat tuturor. Luminează-le Doamne mintea celor ce sunt în examene. Dă Doamne liniște și pace în lume și ne iartă pe noi păcătoșii! Luminează-le mințile Doamne la toți mai-marii vremii care vor să distrugă întreaga omenire pentru ca să rămână ei stăpânii acestui sfint pământ al Tău Doamne!
Întărește-ne în dreapta Ta credință, alungă de la noi pe toți vrăjmașii, cei văzuți și nevăzuți. Dăruiește-mi și mie Doamne, tot ceea ce doar Tu crezi că-mi este de folos; fie Doamne așa cum voiești Tu și nu după voia mea. Binecuvântat fie Numele Tau Cel Sfânt în vecii vecilor, Amin. "Doamne, noi ne rugăm pentru cei care nu au timp să se roage, pentru cei care nu au credință, ce nu au nădejde în Dumnezeu; ne mai rugăm pentru săraci, pentru care nimeni nu se roagă. Și mai pomenește Doamne și pe cei săraci adormiți întru Domnul și care nu au pe nimeni care să-i pomenească. Amin! "PREOT ILARION ARGATU" (1913 - 1999)

Această rugăciune este atât de puternică! Trimite-o celor pe care-i iubești. O binecuvântare va veni sub forma unei vești bune. Nu pune întrebări. Dacă Dumnezeu este pe primul loc în viața ta, oprește-te puțin din ceea ce faci și trimite-o acum.

Multumesc Doamne!

 Multumesc Doamne ca ma trezesti dimineata.  
Multumesc Doamne cand primul gand il am catre Tine si Maicuta Ta,  
Multumesc Doamne ca ma ridici din asternut.
Multumesc Doamne ca iti pot privi chipul in flori, in apa de izvor, in zambet de copil, in blandetea ochilor. Multumesc Doamne ca te pot asculta in ciripitul pasarilor, in susurul izvorelor, in fosnetul vantului.  
Multumesc Doamne ca te simt in gustul mierii, in parfumul florilor, in mangaierea soarelui, in racoarea serii.  
Multumesc Doamne ca Maicuta Ta e si Maicuta mea.. Multumesc Doamne pentru ingerul meu pazitor.  
Multumesc Doamne pentru Sfintii ce mi-ai trimis spre ajutor. Multumesc Doamne pentru duhovnicul meu, pentru preotii care slujesc in Sfintele Tale Biserici, Multumesc Doamne pentru painea de pe masa, pentru tara in care m-am nascut, pentru casuta in care locuiesc.
Multumesc Doamne ca pot zambi, ca pot imbratisa, ca pot iubi, ca ma pot bucura, ca ma pot odihni, ca pot ierta, ca pot munci. Multumesc Doamne pentru toate ființele dragi, care le-ai adus in viața mea. Multumesc Doamne pentru toti cei care imi ies in cale, suparati, nervosi, bucurosi...Multumesc Doamne ca mă smeresti, ca sa nu te pierd. Multumesc Doamne cand pot darui dintru ale Tale. Multumesc Doamne ca nu mai pierdut in pacate grele si m-ai rabdat. Multumesc Doamne pentru durerea din inima, ca sa te simt aproape. Multumesc Doamne pentru tot....si pentru ce nu mi-am amintit, si iartă-mă pe mine, nevrednic/a de darurile Tale. Amin.

Soarele îţi va zâmbi

Omule,
fiecare încercare te face mai puternic.
Te înalţă, ajungi mare, te fereşte de întuneric.
Pe cei dragi tu să-i iubeşti, dulce să-i îmbrăţişezi.
Arătând că-i preţuieşti, sufletul tu îţi păstrezi.
La rândul tău primeşti iubire, primeşti stimă şi respect,
În viaţă trăieşti mai bine şi totul va fi perfect.
Soarele îţi va zâmbi mai puternic, ca oricând.
Mâine iar tu vei iubi, răul din trecut uitând.

 

 

SAGETILE
- Sfantul Nicolae Velimirovici
 
Sagetile sunt un simbol al ispitelor la care este expus omul. Mai cu seama acesta se refera la atacurile cele nevazute asupra sufletelor noastre din partea duhurilor celor întunecate. Duhurile cele întunecate inspira sufletelor noastre gânduri rele si patimi necuviincioase atât de iute si de neasteptat, precum sageata vânatorului care sageteaza cerbul când bea apa linistit din pârâu, fara sa ia aminte la un astfel de rau. Sfântul Apostol Pavel vesteste celor credinciosi sa stea de veghe cu teama si rugaciune, ca sa reteze „sagetile celui viclean”.
 
 
Sfantul Nicolae Velimirovici, Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 61

 

Rugăciunea Sf. Teofan Zăvorâtul către Maica Domnului pentru curățirea de patimi și bună întocmire lăuntrică

 Rugăciunea Sf. Teofan Zăvorâtul către Maica Domnului pentru curățirea de patimi și bună întocmire lăuntrică 

Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ceea ce ești una curată cu sufletul și cu trupul! Caută spre mine, scârbavnicul, necuratul, care mi-am înnegrit sufletul și trupul cu spurcăciunea vieții mele pătimașe și iubitoare de plăceri. Curăță mintea mea pătimașă, curăță și bine întocmește gândurile mele care rătăcesc și orbecăie. Pune în rânduială simțămintele mele și călăuzește-le, slobozește-mă de reaua și urâta deprindere a patimilor necurate ce mă tiranisește, pentru ca slobozindu-mă din bezna păcatului, să mă învrednicesc a te preaslăvi și a te lăuda cu îndrăznire pe tine, ceea ce singură ești Maica Luminii Adevărate a lui Hristos, Dumnezeul nostru, căci pe tine te binecuvântează și te slăvește cu El și în El toată făptura cea văzută și cea nevăzută. Amin.

La MIEZUL NOPȚII

 La MIEZUL NOPȚII, încearcă să te scoli, fă măcar trei cruci, spune „Împărate ceresc”, „Tatăl nostru” şi ce mai ştii tu, fă 24 de metanii – şi ai stat la toată privegherea… Orice rugăciune este dar de la Dumnezeu. Dar noi, cei mai slabi, avem rugăciunea gurii. Deocamdată împlineşte-o pe asta, tătucuţă. Fântâna e adâncă, dar funia e scurtă şi găleata e mică. Citeşte dimineaţa Acatistul Maicii Domnului iar seara citeşte Paraclisul ei. Crezul – neapărat, măcar o dată pe zi, şi Psalmul 50 de două-trei ori pe zi… Mai mult, canonul e benevol: „Tatăl nostru” fără număr, „Doamne Iisuse” fără număr, metanii fără număr. Fiecare cuprinde cât poate; nici albina nu poate lua tot nectarul din floare. Dar tare-i bine dacă faci oleacă de rânduială. Eu mă ştiu pe mine: dacă mă scol de dimineată şi-mi fac oleacă de canon, parcă sunt un alt om toată ziua. Dar dacă te scoli dimineaţa şi te învârteşti aşa, prin casă – că mai am asta de făcut, mai am şi treaba astălaltă -, apoi nu-ţi merge bine toată ziua. Aşa că să faci oleacă de canon în fiecare zi, ca dreptul Iov, care aducea jertfă în fiecare zi pentru feciorii lui – poate au greşit ceva cu gândul. Să faci în fiecare zi câte metanii poţi către Maica Domnului – cel putin 12 metanii – şi la fiecare metanie să spui aşa, ca baba: „Maica Domnului, nu mă lăsa… nu mă lăsa, Măicuţa Domnului”. Să n-o uiţi pe Maica Domnului, tată, să n-o uiţi, că tare-i bună Măicuţa Domnului. Aşa, tătucuţă, să nu laşi rugăciunea… Mai fă o metanie, mai citeşte un psalm, mai spune un „Doamne Iisuse”… Trebuie să faci oleacă de rânduială. Că o cămaşă murdară nu se spală numai cu apă, ci trebuie şi săpun şi altceva mai tare care să o cureţe… Şi dacă spui de 100 de ori „Doamne Iisuse”, măcar de 10 ori să fii cu gândul acolo. Când stai de vorbă cu cineva, nu stai de vorbă cu dosul… D’apoi când vorbeşti cu Dumnezeu! Aşa îmi spunea şi mie părintele Daniel, săracu’: „Paisie, bre, nu lăsa gândul să iasă afară din chilie”… Gândurile mai vin, dar tu nu sta de vorbă cu ele, nu le lua în seamă. Caută să-ţi fie tot timpul mintea ocupată cu rugăciunea; tot timpul să spui „Doamne Iisuse”. Să te obisnuieşti să spui tot timpul rugăciunea asta, iar pentru fiecare Acatist sau Paraclis necitit într-o zi să faci câte 24 de metanii – măcar atât… Acum, la miezul noptii, aici la Sihla (şi la Sihăstria) se face priveghere. Încearcă să te scoli, fă măcar trei cruci, spune „Împărate ceresc”, „Tatăl nostru” si ce mai ştii tu, fă 24 de metanii – şi ai stat la toată privegherea…

 ''Oamenii se grăbesc şi aleargă mereu. La ora cutare trebuie să se afle aici, la cealaltă acolo, şi aşa mai departe. Şi ca să nu uite ce au de făcut, şi le notează pe toate. Cu atâta alergătură, tot este bine că îşi mai amintesc cum îi cheamă… Nici pe ei înşişi nu se cunosc. Dar cum să se cunoască? Se poate să te oglindeşti în apă tulbure? Dumnezeu să mă ierte, dar lumea a ajuns un adevărat spital de nebuni. Oamenii nu se gândesc la cealaltă viaţă, ci cer numai aici mai multe bunuri materiale. De aceea nu află linişte şi aleargă mereu.''

Adevarat

 

Toate persoanele, toate evenimentele din viaţa ta sunt acolo, pentru că tu le-ai provocat. Ceea ce alegi să faci cu ele este treaba ta.

Toate persoanele, toate evenimentele din viaţa ta sunt acolo, pentru că tu le-ai provocat. Ceea ce alegi să faci cu ele este treaba ta.

 

"Găseşte omul cu care să îţi respiri viaţa.

Găseşte omul care să îţi sărute fruntea şi palmele.

Găseşte omul care să îşi dea ultimii bani pe care îi are în buzunar doar pentru a-ţi lua o floare, ca să-ţi aducă aminte cât te iubeşte.

Găseşte omul care să te facă să râzi, când de fapt vrei să plângi.

Găseşte omul care să te ţină de mana, când greşeşti.

Găseşte omul care să îţi spună că eşti cea mai importantă, mai bună şi mai frumoasă din lume.

Găseşte omul care să te înveţe să visezi viitorul alături de el. Găseşte omul în ochii căruia să îţi vezi viitorul şi liniştea.

Găseşte omul. Omul care să îţi fie prezent şi viitor.

Găseşte omul care să îţi fie înainte de toate prieten, apoi, iubeşte-l, păstrează-l şi ai grijă de sufletul lui.

Asta este tot ce trebuie să faci.

Dacă l-ai găsit, păstrează-l şi nu uita să mulţumeşti, zilnic, pentru că l-ai găsit."

"Îți cumperi casă?

Ține-ți gura!

Îți cumperi mașină nouă?

Ține-ți gura!

Iubeşti şi eşti iubit?

Ține-ți gura!

Te căsătoreşti?

Ține-ți gura!

Vrei să faci sau urmează să ai un copil?

Ține-ți gura!

Divorțezi?

Ține-ți gura!

Mergi într-o vacanță?

Ține-ți gura!

Mergi să faci un curs?

Ține-ți gura!

Vrei să-ți schimbi serviciul?

Ține-ți gura!

Ai fost promovat?

Ține-ți gura!

 

Metode prin care creierul scapă de probleme.

 În prezent, art terapia este folosită ca și psihoterapie pentru eliminarea blocajelor interioare, normalizarea stării emoționale și îmbunătățirea funcționării creierului. Iată cum poți folosi terapia prin artă chiar la tine acasă. 

1. Dacă ai obosit, desenează flori.

 2. Dacă ești furios, desenează linii. 

3. Dacă te doare sufletul, modelează.

 4. Dacă ești plictisit, desenează flori colorate.

 5. Dacă îți este frică, împletește macrame. 

6. Dacă îți faci griji, confecționează origami.

 7. Dacă vrei să te relaxezi, desenează ornamente. 

8. Dacă ești indignat, rupe hârtie în bucăți mici.

 9. Dacă trebuie să-ți amintești ceva, desenează labirinturi. 

10. Dacă ești disperat, desenează drumuri și cărări. 

11. Dacă trebuie să înțelegi, să clarifici ceva, desenează o mandala. 

12. Dacă trebuie să-ți recapeți puterile, desenează peisaje. 

13. Dacă trebuie să-ți sistematizezi gândurile, desenează pătrate. 

14. Dacă trebuie să-și înțelegi sentimentele, desenează-ți autoportretul.

 15. Dacă trebuie să găsești soluție la o problemă, desenează valuri și inele. 

16. Dacă ești într-un punct mort și trebuie să mergi mai departe, desenează spirale. 

17. Dacă trebuie să te concentrezi la un scop, desenează rețele și țeluri. 

18. Dacă nu-ți place ceva, redesenează o imagine. 

19. Dacă ești trist, desenează un curcubeu. 

20. Dacă trebuie să reții ceva, desenează pete colorate. Winston Churchill spunea: „ Pictura este o metodă excelentă de distragere. Nu știu nimic altceva ce ar putea înghiți mintea, fără s-o obosească. ”

Ce am învățat de la viața mea?

 Am învățat că o lumânare poate aprinde mii de lumânări. Un singur om poate schimba o generație… Mă strădui să împrăștii lumina. Am învățat că dacă lași toate căruțele să ți-o ia înainte nu vei mai putea înainta de praf… Am învățat că scopul primordial al vieții mele nu este să conduc firme, să dețin doctorate, să am vacanțe în insule exotice, ci să fiu un creion ce scrie povești pentru Dumnezeu. Am învățat că pot să nu ajung erou. Dar acolo unde sunt, trebuie să îmi fac datoria! Am învățat că trebuie să învăț din greșelile altora. N-am timp să le fac eu pe toate! Am învățat care este cel mai mare păcat: să nu îți dai seama că trăiești în păcat. Să faci răul crezând că faci bine. Am învățat că viața este ca marea: nu îi pasă că nu știi să înoți! Am învățat că nu doar sufletul e prețios. Ci și trupul. E pahar de unică folosință. Dacă nu ai grijă de el la tinerețe, vei regreta amarnic mai târziu. Am învățat că atunci când orgoliul strălucește prea tare, orice înțelepciune se întunecă. Și unde lipsește înțelepciunea, domină prostia. Am învățat că inima nu e vie dacă pulsează numai sânge. Ci dacă pulsează și dragoste ! Am învățat că lumea nu se cucerește cu sabia sau cu forța. Ci cu dragostea. Am învățat că arătatul cu degetul poate ucide. Nu doar pe cel arătat… Am învățat că dacă vrei să faci ceva, vei găsi o cale. Dacă nu, vei găsi o scuză… Am învățat că Dumnezeu ne dă copii nu ca să umplem planeta, ci ca să putem simți la microscară ce trăiește El la macrocosmos! Am învățat că părinții buni dau copiilor și rădăcini, și aripi. Rădăcini ca să nu uite unde au casa, și aripi ca să nu uite unde e Cerul. Am învățat cum arată fericirea. Privește în ochii unui cerșetor după ce i-ai oferit o bucată de pâine. Am învățat că viața e de… sticlă. Se sparge atât de ușor. Dar mai știu și că lui Dumnezeu îi place să lipească cioburi. Am învățat că oamenii din jur pot fi egoiști, irascibili, invidioși și răi. Dar oricum ar fi, eu trebuie să trăiesc frumos mai departe! Am învățat că cine vrea să trăiască cu evlavie va fi prigonit! Sfinții sunt miei trimiși în turma lupilor! Am învățat că nu trebuie pus totul la inimă. Inima nu e magazie… Am învățat că iluziile sunt gratis. Dar dezamăgirile le plătim cu un preț mult prea scump! Am învățat că, deși ar putea să mă ferească, Dumnezeu îngăduie să fiu rănit. Am învățat că rănile sunt găuri prin care intră lumina. Oamenii „ciuruiți” de Dumnezeu sunt plini de Cer! Am învățat că oricâtă durere aș simți, nu trebuie să devin o durere pentru ceilalți. Am învățat că acolo unde sunt prăpăstii între oameni nu e eficient să ridici garduri, ci să construiești poduri. Am învățat că orice vârf aș cuceri nu trebuie să mă opresc. Urmează altul și mai înalt. Am învățat că Dumnezeu nu alege oamenii desăvârșiți, ci îi desăvârșește pe cei aleși. Știu multe lucruri, multe locuri frumoase. Dar maximum de frumusețe este Dumnezeu. Dincolo de El nu mai este nimic. Știu unde mă voi duce: ACASĂ! Ce am învățat eu până acum…că mai am multe de învățat! Parintele Cristian Deheleanu

 Primul care îşi cere iertare într-o ceartă, într-o neînţelegere, într-o dispută, are nobleţe sufletească, are curaj duhovnicesc, este un creştin ortodox adevărat şi putem spune că este cel mai CURAJOS ... Sunt două cuvinte cu care omul străpunge cerul: “TE ROG FRUMOS!” şi “IARTĂ-MĂ!”. Cuvântul acesta “IARTĂ-MĂ!”, nu poate fi rostit de omul plin de mândrie, de trufie, de slavă deşartă, de invidie, de încăpăţânare ... Într-un conflict, primul care “pune piatra jos”, care iartă pe celălalt, este cel mai înţelept, este cel mai PUTERNIC şi bine plăcut lui Dumnezeu, care ne-a îndemnat să întoarcem şi obrazul celălalt ... Primul care iartă pe aproapele este FERICIT ...

"Poți să te stropești din cap până-n picioare cu apă sfințită și aceasta nu-ți va aduce nici un folos, dacă nu vei trăi urmând îndemnurile conștiinței. Chiar dacă vom bea aghiasmă de dimineață până-n seară, nu ne va fi de folos. Nu așa acționează harul dumnezeiesc. El nu reprezintă o forță impersonală: Dumnezeu îl dă acelora care au o inimă curată, acelora care fac bine și se luptă împotriva răului, dar nu undeva în afară, ci în sine însuși." Mitropolitul de Gorlovsk și Sloveansk Mitrofan

 

Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos

 

Apărătorule cel mai mare și Doamne, Biruitorul iadului, izbăvindu-ne de moartea cea veșnică, cele de laudă aducem Ție noi, robii Tăi și zidirea Ta. Ci, ca Unul ce ai îndurări nenumărate, de toate nevoile ne izbăvește pe noi, care-Ți cântăm: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne!

Icos 1:

Făcătorule al îngerilor și Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea și limba, spre lauda preacu­ratului Tău nume, precum ai deschis auzul și limba celui surd și gângav de demult, ca să grăiesc și eu acestea:
Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbăvirea strămoșilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea prorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceața preoților;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria cuvioșilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curați cu fecioria;
Iisuse cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoșilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 2:

Văzând, Doamne, pe văduva care plângea foarte și, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei pe care îl ducea să-l îngroape, așa înviază și sufletul meu cel omorât cu păcatele, Iubitorule de oameni, și Te milostivește spre mine, care-ți cânt: Aliluia!

Icos 2:

Înțelesul cel greu de pătruns, căutând Filip să-l înțeleagă, grăia: Doamne, arată nouă pe Tatăl. Iar Tu ai zis către dânsul: Atâta vreme ai fost cu Mine și n-ai cunoscut că Tatăl este întru Mine și Eu întru Tatăl? De aceea, Ție, Celui ce ești necuprins, cu frică Îți grăim:
Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci;
Iisuse, Împăratul cel preaputernic;
Iisuse, Stăpânul cel îndelung-răbdător;
Iisuse, Mântuitorul cel preamilostiv;
Iisuse, Păzitorul meu cel preabun;
Iisuse, curățește păcatele mele;
Iisuse, ridică fărădelegile mele;
Iisuse, iartă nedreptățile mele;
Iisuse, Nădejdea mea, nu mă lăsa pe mine;
Iisuse, Ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 3:

Iisuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe apostolii Tăi, care ședeau în Ierusalim, îmbracă-mă și pe mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, și-mi dă să-Ți cânt cu dragoste: Aliluia!

Icos 3:

Iisuse, Cel ce ai mulțime de îndurări, Care ai chemat pe vameși și pe păcătoși și pe cei necredincioși, nu mă trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca niște mir de mult preț, primește cântarea aceasta:
Iisuse, puterea cea nebiruită;
Iisuse, mila cea fără de sfârșit;
Iisuse, frumusețea cea prealuminată;
Iisuse, dragostea cea nebiruită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
Iisuse, miluiește-mă pe mine, păcătosul;
Iisuse, auzi-mă pe mine, cel zămislit întru fărădelegi;
Iisuse, curățește-mă pe mine, cel născut în păcate;
Iisuse, învață-mă pe mine, netrebnicul;
Iisuse, luminează-mă pe mine, întunecatul;
Iisuse, curățește-mă pe mine, întinatul;
Iisuse, scoate-mă pe mine, desfrânatul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 4:

Vifor de gânduri îndoielnice având înăuntru, Petru se afunda; iar văzându-Te, Iisuse, fiind cu trup și umblând pe apă, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat și, primind mâna Ta cea mântuitoare, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale și a strigat: Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă; și chemându-l i-ai deschis ochii. Luminează cu mila Ta și ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce grăiesc:
Iisuse, ziditorul celor de sus;
Iisuse, răscumpărătorul celor de jos;
Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt;
Iisuse, înfrumusețătorul făpturilor;
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
Iisuse, luminătorul minții mele;
Iisuse, veselia inimii mele;
Iisuse, sănătatea trupului meu;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă;
Iisuse, izbăvește-mă de tot chinul;
Iisuse, mântuiește-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 5:

Precum ne-ai răscumpărat pe noi de demult din blestemul Legii cu sângele cel izvorâtor din Dumnezeu, Iisuse, așa ne scoate și din lanțurile cu care șarpele ne-a împiedicat, prin patimile cele trupești, prin îndemnările spre desfrânare și prin trândăvia cea rea, pe cei care-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 5:

Văzând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile și, cunoscându-L pe El a fi Stăpânul, s-au nevoit cu stâlpări a-I plăcea Lui, strigând: Osana! Iar noi aducem Ție cântare, grăind:
Iisuse, Dumnezeul cel adevărat;
Iisuse, Fiul lui David;
Iisuse, Împăratul cel preaslăvit;
Iisuse, Mielul cel nevinovat;
Iisuse, Păstorul cel prealuminat;
Iisuse, păzitorul prunciei mele;
Iisuse, îndreptătorul tinereților mele;
Iisuse, lauda bătrâneților mele;
Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea;
Iisuse, viața mea de după moarte;
Iisuse, liniștea mea la judecata Ta;
Iisuse, dorirea mea, nu mă rușina pe mine atuncea;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 6:

Vestirea și graiurile propovăduitorilor celor de Dumnezeu purtători plinind-o, Iisuse, pe pământ Te-ai arătat și cu oamenii ai viețuit, Cel ce ești neajuns, și durerile noastre le-ai ridicat, de unde, cu rănile Tale noi tămăduindu-ne, ne-am deprins a-Ți cânta: Aliluia!

Icos 6:

Răsărit-a în lume lumina adevărului Tău și s-a izgonit înșelăciunea cea diavolească, Mântuitorul nostru, că idolii nerăbdând tăria Ta au căzut, iar noi dobândind mântuire, mulțumire Îți aducem, cântând așa:
Iisuse, adevărul cel ce izgonești înșelăciunea;
Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor;
Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă;
Iisuse, pâinea vieții, satură-mă pe mine, cel flămând;
Iisuse, izvorul înțelepciunii, adapă-mă pe mine, cel însetat;
Iisuse, veșmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe mine, cel întinat;
Iisuse, acoperământul cel de bucurie, acoperă-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, dătătorul celor care cer, dă-mi să plâng pentru păcatele mele;
Iisuse, Cel ce afli pe cei care Te caută, află și sufletul meu;
Iisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticăloasă;
Iisuse, răscumpărătorul păcătoșilor, curățește fărădelegile mele;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 7:

Vrând să descoperi taina cea ascunsă din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, și ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, și ca un Dumnezeu din morți ai înviat și cu slavă la ceruri Te-ai înălțat și ne-ai ridicat pe noi, care-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptură minunată, arătându-Se nouă, Făcătorul; că din Fecioară, mai presus de fire, S-a întrupat și din mor­mânt a înviat, nestricând pecețile, și la apostoli prin ușile încuiate a intrat cu trupul. Drept aceea, minunându-ne, cu credință strigăm:
Iisuse, Cuvântul cel necuprins;
Iisuse, Cuvântul cel nevăzut;
Iisuse, puterea cea neajunsă;
Iisuse, înțelepciunea cea mai presus de cuget;
Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris;
Iisuse, domnia cea nenumărată cu anii;
Iisuse, împărăția cea nebiruită;
Iisuse, stăpânirea cea fără de sfârșit;
Iisuse, tăria cea preaînaltă;
Iisuse, puterea cea veșnică;
Iisuse, Făcătorul meu, miluiește-mă;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 8:

Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deșartă și mintea spre cele dumnezeiești să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe noi, cei care-I cântăm Lui: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul era între cei de jos, și dintre cei de sus nicicum nu S-a despărțit Cel negrăit, când de voie pentru noi a pătimit, și cu moartea Sa moartea noastră a omorât-o, iar cu învierea Sa, a dăruit viață celor ce-I cântă:
Iisuse, bucuria inimii;
Iisuse, tăria trupului;
Iisuse, lumina sufletului;
Iisuse, repejunea minții;
Iisuse, bucuria cunoștinței;
Iisuse, nădejdea cea aleasă;
Iisuse, pomenirea cea preaveșnică;
Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri;
Iisuse, slava mea cea preaînaltă;
Iisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 9:

Toată firea îngerească, Iisuse, fără de încetare slăvește preasfânt numele Tău în ceruri, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt; iar noi, păcătoșii, pe pământ, cu buze de tină, cântăm: Aliluia!

Icos 9:

Pe retorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca niște pești fără de glas când voiesc a vorbi despre Tine, Iisuse, Mân­tuitorul meu; că nu se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat ești și viețuiești ca om deplin. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință grăim:
Iisuse, Dumnezeul cel preaveșnic;
Iisuse, Împăratul împăraților;
Iisuse, Stăpânul stăpânitorilor;
Iisuse, Judecătorul celor vii și al celor morți;
Iisuse, nădejdea celor fără de nădejde;
Iisuse, mângâierea celor ce plâng;
Iisuse, slava săracilor;
Iisuse, nu mă judeca pe mine după faptele mele;
Iisuse, curățește-mă după mare mila Ta;
Iisuse, izgonește de la mine trândăvirea;
Iisuse, luminează-mi gândul cel tainic al inimii;
Iisuse, dă-mi aducere aminte de moarte;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 10:

Vrând să mântuiești lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată, Te-ai smerit până la moarte; drept aceea, s-a preaînălțat numele Tău mai mult decât tot numele și de la toate făpturile cerești și pământești auzi: Aliluia!

Icos 10:

Împărate cel preaveșnic, Mângâietorule cel adevărat, Hristoase, curățește-ne de toată întinăciunea, precum ai curățit pe cei zece leproși, și ne tămăduiește pe noi, precum ai tămăduit sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vameșul, ca să cântăm Ție cu umilință acestea:
Iisuse, vistierul cel nestricat;
Iisuse, bogăția cea neîmpuținată;
Iisuse, hrana cea tare;
Iisuse, băutura cea nesecată;
Iisuse, îmbrăcămintea săracilor;
Iisuse, folositorul văduvelor;
Iisuse, apărătorul celor lipsiți;
Iisuse, ajutătorul celor osteniți;
Iisuse, îndreptătorul celor străini;
Iisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare;
Iisuse, liniștea celor învăluiți;
Iisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 11:

Cântare cu totul de umilință aduc Ție eu, nevrednicul, și strig Ție ca și cananeeanca: Iisuse, miluiește-mă, că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul, cu patimi și cu urgie fiind aprins, și dă-mi tămăduire mie, celui ce-Ți cânt: Aliluia!

Icos 11:

Luminătorul cel primitor de lumină al celor dintru întunericul necunoștinței, Pavel, care mai înainte Te izgonea pe Tine, socotind puterea glasului cel de Dumnezeu înțelepțitor, și-a limpezit pornirea cea rea a sufletului. Așa și mie luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce grăiesc Ție:
Iisuse, Împăratul meu cel preatare;
Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
Iisuse, Domnul meu cel fără de moarte;
Iisuse, Ziditorul meu cel preaslăvit;
Iisuse, Îndreptătorul meu cel preabun;
Iisuse, Păstorul meu cel preaîndurat;
Iisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv;
Iisuse, Mântuitorul meu cel preamilosârd;
Iisuse, luminează-mi mintea cea întunecată cu patimile;
Iisuse, tămăduiește-mi trupul cel rănit cu păcatele;
Iisuse, curățește-mi mintea de gândurile cele deșarte;
Iisuse, păzește-mi inima de poftele cele viclene;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 12:

Dăruiește-mi har, Dezlegătorule al tuturor datoriilor, Iisuse, și mă primește pe mine, cel ce mă pocăiesc, precum ai primit pe Petru, care s-a lepădat de Tine, și mă cheamă pe mine, trândavul, precum de demult pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, și mă auzi pe mine, cel care-Ți cânt Ție: Aliluia!

Icos 12:

Slăvind întruparea Ta, Te lăudăm toți și credem cu Toma că Domn și Dumnezeu ești, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui, și vei judeca viii și morții. Atunci mă învrednicește șederii celei de-a dreapta pe mine, cel ce zic:
Iisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântuiește-mă;
Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmează-mă;
Iisuse, căldura cea iubită, încălzește-mă;
Iisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, acoperă-mă;
Iisuse, veșmântul cel luminat, înfrumusețează-mă;
Iisuse, mărgăritarul cel cinstit, luminează-mă;
Iisuse, piatra cea scumpă, strălucește peste mine;
Iisuse, soarele dreptății, luminează-mă;
Iisuse, lumina cea sfântă, strălucește peste mine;
Iisuse, de durerile cele sufletești și trupești izbăvește-mă;
Iisuse, scoate-mă din mâna potrivnicului;
Iisuse, izbăvește-mă de focul cel nestins și de alte chinuri veșnice;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 13:

O, preadulce și întru tot îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primește acum această puțină rugăciune a noastră, precum ai primit cei doi bani ai văduvei, și păzește moștenirea Ta de vrăjmașii cei văzuți și de cei nevăzuți, de venirea altor neamuri asupra noastră, de neputințe și de foamete, de toate supărările și rănile cele aducătoare de moarte, și din chinurile cele viitoare scoate-ne pe toți, care cântăm Ție: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

După aceasta se zice iarăși Icosul întâi: Făcătorule al îngerilor și Doamne al puterilor... Și Condacul întâi: Apărăto­rule cel mai mare și Doamne...

Icos 1:

Făcătorule al îngerilor și Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea și limba, spre lauda preacu­ratului Tău nume, precum ai deschis auzul și limba celui surd și gângav de demult, ca să grăiesc și eu acestea:
Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbăvirea strămoșilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea prorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceața preoților;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria cuvioșilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curați cu fecioria;
Iisuse cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoșilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 1:

Apărătorule cel mai mare și Doamne, Biruitorul iadului, izbăvindu-ne de moartea cea veșnică, cele de laudă aducem Ție noi, robii Tăi și zidirea Ta. Ci, ca Unul ce ai îndurări nenumărate, de toate nevoile ne izbăvește pe noi, care-Ți cântăm: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne!

Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos, alcătuită de Sfântul Isaac Sirul

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător. Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistie­rul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

Ce se face în ziua în care este cruce neagră în calendarul ortodox

 

Sărbătorile din calendarul nostru sunt însemnate pentru diferenţiere cu cruce roşie sau cu cruce neagră. Cele cu cruce roşie sunt sărbători în care nu lucrăm, dacă nu avem obligaţia de a merge la lucru, şi în care mergem la biserică pentru rugăciune. Cele cu cruce neagră sunt sărbători în care cinstim cele ale sărbătorii, cu rugăciune către sfinţii pomeniţi în acea zi, dar putem lucra obişnuit. Diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cruce neagră este dată şi de bogăţia şi solemnitatea slujbelor, aşa cum le găsim în cărţile de cult, născute din evlavia credincioşilor pentru anumiţi sfinţi sau anumite sărbători.

 În zilele de sărbătoare trebuie ca, înainte de toate, să mergem la biserică şi să ne rugăm. Avem, de asemenea, datoria de a face milostenie, de a cerceta pe cei bolnavi şi în nevoie. În zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar, este îndemnul adresat de sfinții părinți pentru toți credincioșii din țară.

 „Diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cruce neagră, din punct de vedere liturgic, este dată de bogăţia şi solemnitatea slujbelor, aşa cum le găsim în cărţile de cult. Astfel avem sărbători mari – praznicele împărăteşti, sărbătorile Maicii Domnului şi ale sfinţilor mai importanţi. Aceste sărbători au cea mai desfăşurată slujbă: Vecernie Mică, Vecernie Mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare la Utrenie. În calendare, semnul distinctiv pentru importanţa slujbei este crucea roşie încadrată de cerc sau paranteze. Apoi avem sărbătorile sfinţilor cu priveghere şi polieleu – spre deosebire de cele mari, acestea nu sunt însoţite de pre şi postserbări (înainteprăznuire şi odovanie). În calendare sunt marcate cu o cruce roşie sau neagră cu o singură paranteză. Urmează sărbătorile sfinţilor fără priveghere – acestea nu au Vecernie Mică, dar au Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare, marcate în calendar cu o cruce simplă și sărbători ale sfinţilor mai puţin însemnaţi. Sunt de două feluri: cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie. În calendare sunt marcate cu cruce neagră. Accentuez faptul că în zilele cu cruce roşie este bine să ne ferim a lucra ceea ce nu este absolut necesar. Sărbătorile cu cruce neagră nu este obligatoriu să le ţinem, aşa cum avem poruncă să le ţinem pe cele cu cruce roşie. Crucea neagră vrea să ne arate ca este vorba de un sfânt mai important cu o slujbă puţin diferită de zilele de rând. Desigur, dacă avem totuşi evlavie pentru un sfânt trecut cu cruce neagră şi vrem să ţinem ziua lui ca pe o sărbătoare cu cruce roşie, nu greşim”, explică Marius Cătălin Antohi, preot al Bisericii Sfântul Ilie din Huși, pentru doxologia.ro.

24 de lucruri pe care le-am învățat

1. Dragostea și sentimentele nu sunt îndeajuns ca să meargă o relație

2. Iubirea NU rezolva orice

3. Uneori prieteniile sunt mai importante decât o relație

4. Apucă-te de sală cât mai devreme, și de sport în general

5. Gen, serios, apucă-te de sală strict pentru sănătatea psihică. Și o dată pe săptămână e de 10 ori mai bine decât nimic.

6. Nu refuza nicio oportunitate în care te poți dezvolta. Lenevește mai puțin, fă mai mult.

7. Au dreptate, somnul de la 10 la 2 e sfânt. Dacă reușești să îți reglezi programul de somn să fii la 10 adormit o să îți crești productivitatea.

8. Ai grijă de pielea ta, documentează-te și citește despre retinol că e aur.

9. SPF ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ TE ROG YO

10. Uneori e bine să ratezi o petrecere ca să înveți și să mergi la vară la petreceri relaxat în loc să înveți pentru restanțe.

11. Nu cumpăra, REPET, nu cumpăra haine pe care nu o să le porți decât o dată. Cea mai mare pierdere de bani.

12. Vrei să dai bani pe ceva? Skincare. Investiție pe termen lung în tine.

13. Mai vrei să dai bani pe ceva? Abonament la sală și mâncare plină de nutrienți, fff bună investiție

14. Haine? Produse de makeup la suprapreț? BANI DAȚI DEGEABA (dacă ai buget limitat desigur)

15. Nu regreta că ai iubit pe cineva doar pentru că nu au fost sentimentele împărtășite. Persoana aia a pierdut pe cineva care o iubea, tu nu ai pierdut nimic .

16. Cele mai frumoase momente nu or să fie alea pe care le plănuiești și le aștepți. Lasă-te să fii surprinsă.

17. Bărbații sunt ca boomerangurile, mereu se întorc. Nu sta în același loc ca să aibă unde să se întoarcă.

18. Dacă ai o relație bună cu părinții tăi, viața pare cu 80% mai bună.

19. Treat yourself înseamnă uneori să renunț la plăcerile pe termen scurt pentru cele pe termen lung.

20. Carbohidrații nu sunt dușmanul tău, nu ei te îngrașă. CREIERUL are nevoie de carbohidrați. O dietă echilibrată cu toți macro și micronutrienții integrați în ea este marele secret pentru a fi sănătos.

21. Nu ești obligată să stai la o întâlnire dacă respectivul este un imbecil. Ridică-te și pleacă.

22. Nu trebuie să ieși la întâlniri doar fiindcă ești plictisită. Decât să fii la masă cu cineva și să te gândești la ce serial vezi când ajungi acasă, mai bine stai acasă din prima. Fă-ți un serviciu.

23. În general, cum faci un lucru așa le faci pe toate. Ai grijă de fiecare aspect al vieții tale să fie așa cum consideri că e cel mai bine.

24. Mulți oameni au alte păreri (extraordinar de greșite). NU te certa cu ei. 99% dintre ei nu or să înțeleagă ce spui ori din orgoliu ori din capacitate intelectuală scăzută. Decât să te cerți cu imbecili pe internet mai bine ascultă toate părerile, compară-le cu a ta, vezi dacă nu cumva tu greșești ȘI TRECI MAI DEPARTE. Viața e prea scurtă ca să o petreci certându-te în comentarii.

 

Duminică frumoasa!

 

Ştiţi voi când va veni sfârşitul lumii...?

 "Ştiţi voi când va veni sfârşitul lumii...? Când nu va mai fi cărare de la un om la altul! Când nu va mai fi cărare între tata şi mama, între părinţi şi copii, între creştini şi Biserica lui Hristos! Când va pieri iubirea şi ne vom gândi numai la afaceri, numai la câştiguri, numai la minciuni... Nu păgânii, ci noi creştinii, grăbim sfârşitul lumii, pentru că nu ne mai iubim! Medicamentul si salvarea lumii, este IUBIREA!!! De aceea, fraţi creştini: Iertaţi-vă, Vizitaţi-vă, Încurajaţi-vă, Ajutaţi-vă, dar mai ales IUBIŢI-VĂ !!" Părintele Ilie Cleopa

 -Oamenii de astăzi se tem de liniște și timpul liber, și-și caută mereu frământări, griji și preocupări peste măsură, ca să nu le rămână timp să-și vadă adevăratul haos care zace în ei.

 "Un tânăr student a ieșit la plimbare cu profesorul său.
În timp ce se plimbau, pe cealaltă parte a drumului studentul a văzut o pereche veche de pantofi, care pesemne că aparțineau țăranului sărac, care lucra în câmp în apropiere și deja își termina lucrul.
Studentul îi spuse profesorului:
- Haideți să glumim pe seama acestui țăran. Să-i ascundem încălțămintea și să-l urmărim, în ascuns, să vedem ce va face.
Atunci profesorul îi răspunse:
- Tinere, niciodată să nu glumești pe seama scârbei și durerii altuia.
Dar, de vreme ce ești bogat, poți să te bucuri de următorul fapt - pune câte o monedă de aur în fiecare pantof, apoi ne vom ascunde în tufiș și vom privi reacția lui.
Studentul așa a şi făcut și ei s-au ascuns în tufișul cel mai apropiat.
Țăranul, în curând și-a terminat lucrul și a venit la locul unde și-a lăsat pantofii și paltonul.

În timp ce se încălța, a simțit ceva în pantoful său. La început a crezut că e o piatră, dar în curând și-a dat seama că e o monedă de aur.

 El a rămas uimit văzând moneda de aur, a privit gânditor în jur, un oarecare timp, dar nu văzu pe nimeni.
A pus moneda în buzunar și a început să încalțe al doilea pantof, dar spre uimirea lui, a găsit și acolo o monedă de aur.
Deodată, fiind profund uimit, a căzut in genunchi, și-a îndreptat fața spre cer și a început să se roage și să mulțumească.

În rugăciunea sa, el a pomenit-o pe soția sa grav bolnavă, pe copiii săi care nu au ce mânca, și acum, datorită unei mâini invizibile, care i-a dăruit monedele, ei în sfârșit vor fi salvați.
Studentul sta și privea, șocat, cu ochii plini de lacrimi.
Profesorul îl întrebă:
- Dacă ai fi glumit în modul în care ai dorit la început, ai fi fost mai fericit decât te simți acum?
Tânărul a răspuns:
- Domnule profesor, mi-ați dat o lecție pe care nu o voi uita niciodată!
Acum am înțeles cuvintele pe care nu le înțelegeam mai înainte:
 “Cel ce dăruiește este mai binecuvântat decât cel ce primește!”
Prin urmare, dacă vrei să faci un bine, grăbește-te că nu vei regreta. Urmează-ți glasul conștiinței și nu te abate din calea virtuților."

Țara lui Dumnezeu

  Se spune că într-o bună zi,  a trecut Dumnezeu pe Pământ și a dăruit fiecărui neam câte o țară.
    Și a fost seară și... la poarta lui Dumnezeu - Tatăl, a apărut un păstor de oi care era împreună cu familia şi neamul său de păstori.
Dumnezeu L-a invitat în Casa Lui și au stat la Cină.
    - Bunule Păstor care îți este păsul de ai ajuns la Mine?, întreabă Dumnezeu pe cioban.
  - Doamne Dumnezeule, am venit să primim și noi o bucată de pămant unde să ne odihnim sufletele însă se vede că am  întarziat și nu mai este loc pentru noi, a spus bătrânul îngenunchind în fața lui Dumnezeu.
   - Care vă este numele neamului vostru batrâne Pastor? a întrebat Creatorul.
   - Noi ne numim români.
   După ce a privit indelung la neamul romanesc, Dumnezeu a chemat pe Sf.Apostol Petru şi l-a întrebat:
    - Petre, mai este loc pentru o țară pentru români pe Pămant?
   - Nu, Doamne.
Tot pămantul a fost dăruit tuturor neamurilor după porunca Ta.
   - Bine, Petre.
Acum dă-le românilor țara pe care am pastrat-o pentru Noi.
 
Și de atunci noi locuim în ȚARA LUI DUMNEZEU.
O patrie frumoasă, o țară cu munți și câmpii, cu ape și cer senin, o țară ca o grădină din Rai unde Maica Domnului îngrijeşte rugăciunile și florile Cerului.
   
România este Țara lui Dumnezeu de la începutul lumii.
    
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!"

 "Atâta îngrijorare pentru ziua de mâine... Atâta stres pentru ce ne vor aduce zorile...
Să te întreb.
Ai vreun contract care să spună că momentul următor te va găsi respirând?
Sau nu cumva problemele zilei de astăzi, eforturile și chinurile ei, nu sunt suficiente?
Așadar de ce-ți chinuiești mintea? De ce te stresezi? De ce te îmbolnăvești?
"Ca să apuc să le fac pe toate", îmi vei spune. "Să mă asigur".
Nu vei apuca să faci nimic. Și nu te vei asigura de nimic. Să știi asta..
Există o istorioară despre cineva care și-a dărâmat hambarele și a făcut unele noi, mai mari, pentru a încăpea recoltele lui. Și după ce le-a aranjat pe toate și-a zis :"Mănâncă, bea și te veselește",în aceeași seară i-a ieșit sufletul..
Și ce sens au avut toate acestea?
Și acela se stresa, știi..
Se stresa ca să se asigure pentru ziua de mâine.
Rămâi în ziua de astăzi. Fă doar ceea ce poți mai bine. Fără stres. Fără deznădejde.
Nu vezi?
Pierzi clipele pe care ai putea să le petreci cu cei pe care-i iubești, îți pierzi și sufletul.."
(Eleftherios G.)

"Când miroase a busuioc, tămâie şi lacrimi, pământul oftează şi tace." ~ Teodor Dume ~

"Când miroase a busuioc, tămâie şi lacrimi, pământul oftează şi tace."

~ Teodor Dume ~

 

Cum se tămâiază în casă, de către cine, când și de ce!

 

Tămâierea se face acasă odată cu începutul rugăciunilor. Se aprinde tămâie și se pot tămâia și sfintele icoane; aceasta se face de către un bărbat cu credință, dacă nu este, se poate face și de o creștină curată în acel timp. Este bine să se tămâie toate camerele. De asemenea, se mai pot tămâia vase, haine sau mâncare de pomană, înainte de a le împărți, cum e cazul la sâmbăta moșilor; și se mai poate tămâia sâmbăta sau duminica, dimineața, la mormintele morților, până se începe slujba la biserică.

Tămâia însoțește, de asemenea, orice act de cult, orice slujbă sau rugăciune săvârșite la biserică, la casa credinciosului sau în oricare alt loc. Tămâierea, înălțarea și răspândirea unor miresme binemirositoare prin arderea de tămâie, reprezintă mărturisirea credinței și a supunerii noastre față de Dumnezeu, prin fumul binemirositor care se înalță spre cer că semn al jerfei noastre, al gândului nostru și al inimii noastre deschise către Dumnezeu cu mulțumire și încredere.

În același timp, tămâia binemirositoare este semn al prezenței lui Dumnezeu, a Duhului lui Dumnezeu, a cărui prezența se face simțită ca aducătoare de pace, de liniște, de bucurie. Această dublă semnificație a tămâierii, ca semn al jertfei omului care se înalță spre Dumnezeu și ca semn al prezenței harului lui Dumnezeu care coboară din cer, este foarte frumos ilustrată de rugăciunea prin care preotul binecuvântează tămâia înainte de a tămâia: Tămâie îți aducem Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, întru miros de bună mireasmă duhovnicească, pe care primind-o în jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri, trimite-ne nouă harul Preasfântului Tău Duh.

Tămâia alungă forţele răului.

Ca semn al prezenţei Sfântului Duh dar şi ca mărturisire printr-un semn văzut, material, a credinţei noastre în Dumnezeu şi a faptului că ne supunem şi ne închinăm Lui, respingând orice alt stăpân şi orice altă putere, mirosul şi fumul de tămâie are puterea de alungare a oricăror forţe ale răului, de oriunde ar veni acestea, din partea oamenilor sau din partea vrăjmaşului diavol, dar mai ales, are menirea de a îndepărta prezenţa şi lucrarea diavolului şi a duhurilor rele. De aceea în popor se spune „fuge ca dracul de tămâie”.

Cum se aprinde tămâia?

Pentru aprinderea tămâiei se foloseşte un cărbune special, prezentat sub formă de praf sau pastile, care se aprinde uşor şi ţine mult. Acesta se poate procura de la mănăstiri sau biserici, iar în ultimul timp chiar de la magazine de obiecte bisericeşti. La ţară se folosesc de obicei, cărbuni aprinşi. Orice altă soluţie, cu multe beţe de chibrit sau cu vată îmbibată în spirt nu este recomandată şi nu este deloc eficientă. Aşa cum ne îngrijim de atâtea lucruri pentru nevoile noastre, mult mai puţin însemnate decât tămâierea casei, putem să ne îngrijim puţin şi de cele necesare rugăciunii şi sfinţirii casei noastre.

Ne vorbeşte Biblia despre folosirea lumânării şi a tămâiei?

Folosirea lumânărilor şi a tămâiei are temei în Sfânta Scriptură, în viaţa şi tradiţia Bisericii dintotdeauna. Să ne amintim numai pilda celor zece fecioare care aşteptau pe Mirele Hristos cu candele aprinse (Matei 25, 1-8), pe creştinii din Troa, adunaţi în jurul Sfântului Pavel într-o cameră de sus „unde erau multe lumini” (Fapte 20,8); „şi cele şapte sfeşnice de aur care înconjurau pe Fiul Omului în Liturghia cerească (Apocalipsa 1, 12-20). Tămâia este foarte obişnuită în cultul vechi-testamentar. Avem chiar reguli stricte privind folosirea tămâii la locul sfânt (Levitic 16,12…). În Vechiul Testament se vorbeşte despre „jertfe de tămâie pentru numele lui Dumnezeu” (Maleahi 1,11). Tămâia este asociată cu rugăciunea. „Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta”, citim în psalmi (Psalm 140, 2). În Apocalipsă avem o imagine din Liturghia cerească parcă luată din Liturghia noastră de duminica: „Şi a venit un înger şi a stat la altar, având cădelniţa de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor” (8, 3-4).

( Extras din Părintele Coman Constantin, Casa creștinului, Editura Bizantină, București, 1997 )

Nu te minți singur. Cel care se minte pe sine și-și pleacă urechea la propriile sale minciuni ajunge să nu mai deosebească adevărul nici în el, nici în jurul lui și să nu mai aibă respect nici pentru sine, nici pentru lumea cealaltă. Iar dacă nu respectă pe nimeni, nici nu poate iubi pe cineva, și astfel, neiubind pe nimeni, ca să se afle în treabă sau ca să-și omoare urâtul, se lasă în voia patimilor și ispitelor trupești, și, stăpânit cum e de metehne, ce deosebire mai poate fi între el și un animal? Feodor Dostoievski

 Intunericule, De mult n-am mai vorbit, Am fost absent, Am fost fericit un timp, Am uitat cum e sa faci tot ce-i de baza, Si ca de fapt, am oameni in jurul meu, care chiar conteaza. Imi e greu, acum ca ma intorc la tine, Si iti scriu cu greu, Printre lacrimi si suspine. Asa mi-a fost dat, Sa fim impreuna, Sa ne intalnim mereu, La sfarsit, Sau de cateva ori pe luna? Ce simt? Cred ca stii deja, Iar am pierdut totul, Din tot ce se putea. Am sa-ti zambesc, cand o sa fie cazul, Am sa-ti soptesc cuvinte care ard ca iadul, Te voi imbratisa la fel ca prima data, Iti aduci aminte? Imbratisati pana la capat.

 Întunericul îți răspunde : ,,Răsar din nimic, Și-n nimic dispar, Lumina mi-e prieten, Și totuși dușman... Nu am sentimente Nimic să-ți ofer, Nu-ți ofer alinte, Te sec, te disper... Însă dau sens vieții, După ce lumina apare, Vin cu răceala gheții, Te scot din uitare... Zâmbește azi, Ca întâia oară, Început-ai sa crezi, Dintr-o primăvara... Și totuși...mă crezi? De văzut...mă vezi? Când te-nvelesc, Cu-n veșmânt ceresc...

Povestea ghiocelului

 ”Se povestește că atunci când Dumnezeu a creat lumea, i-a spus zăpezii să meargă și să roage florile să-i dea un pic din culoarea lor. Rând pe rând, florile au refuzat. Atunci, tristă, zăpada l-a întrebat și pe ghiocel dacă vrea să-i dea din culoarea lui. Ghiocelul a acceptat. Drept răsplată, omătul îl lasă să înflorească cel dintâi primăvara.”

DE CE DUMNEZEU A LĂSAT ZĂPADA ALBĂ

 

- POVESTE despre culoarea albă a zăpezii.

- DE CE DUMNEZEU A LĂSAT ZĂPADA ALBĂ?

- Spune povestea că demult, atunci când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe pământ, le-a colorat frumos.

- Când a poruncit zăpezii să vină pe pământ, i-a zis: „Pentru că tu ai să fii peste tot, să-ți cauți singură o culoarea care-ți place”.

- Zăpada s-a grăbit mai întâi să vorbească cu iarba:

- "Dă-mi și mie din culoarea ta verde atât de frumoasă!”.

- Iarba a refuzat-o ferm, nu !

- A rugat atunci macul să-i dea culoarea lui roșie purpurie, a fost refuzată categoric.

A cerut viorelei să-i dea culoarea albăstruie, iar s-a izbit de refuz.

- De la Floarea-soarelui ar fi dorit, să-i dea culoarea galbenă, dar fără succes.

Nici una din florile câmpului n-au ascultat rugămintea zăpezii.

- Tristă și amărâta, zăpada ajunge și la ghiocel, căruia îi spune și lui necazul:

- "Nimeni nu vrea să-mi dea și mie culoare să am culoarea mea.

- Toate florile m-au alungat și râd de mine!”

- Înduioșat de mâhnirea zăpezii, ghiocelul i-a spus:

- "Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine”.

- "Zăpada a primit cu bucurie darul ghiocelului.

Iar de atunci, ea poartă acest minunat veșmânt alb ca al ghiocelului.

- Drept recunoștință, zăpada îl lasă de atunci pe gingașul ghiocel, să-și scoată căpșorul afară din zăpadă în fiecare primăvară, în semn de respect că ia împrumutat albul imaculat, cu care îmbracă în iernile bogate dealurile, câmpiile, munții, văile și pădurile nesfârșite.

- Sfârșit și lui Dumnezeu laudă!

Preluat- Schitul Sf.Ilie.

 Apa nu rezista. 

Apa curge. 

Când îți bagi mâna în ea, tot ce simți este o mângâiere. 

Apa nu este un zid solid, nu te va opri. 

Dar apa merge întotdeauna acolo unde vrea și nimic până la urmă nu îi poate rezista. 

 Apa are răbdare. 

Apa care picura uzează o piatră. 

Ține minte asta, copilul meu. 

Amintește-ți că ești jumătate de apă. 

Dacă nu poți trece printr-un obstacol, ocolește-l. 

Apa face.

... TREZIREA ... 

  „... unde este durere, este și creștere.

 Acolo unde sunt griji sunt si vise. 

Acolo unde sunt îndoieli este, de asemenea, încredere. 

Unde există dezamăgire este, de asemenea, așteptare. 

Acolo unde există dorință este și devotament. 

Acolo unde este stres este, de asemenea, seninătate.

 Acolo unde este furie este și răbdare. 

Acolo unde este singurătatea este, de asemenea, cunoaștere. 

Acolo unde este pierdere este, de asemenea, orientare. 

Acolo unde este monotonie este, de asemenea, creativitate. 

Acolo unde este schimbare este, de asemenea, agilitate. 

Acolo unde există perfecționism este, de asemenea, autenticitate. 

Acolo unde sunt înfrângeri este, de asemenea, succes. 

Acolo unde există distragere este, de asemenea, conștientizare.

Acolo unde este ploaie este si soare. 

Unde este zgomot este și tăcere. 

Acolo unde există ură este si iubire. 

Acolo unde este frica este si curaj. 

Acolo unde este represiune se trezește și el. 

Unde este „uneori”. este și ACUM... „

"Unei mame cu nervii zdruncinaţi din cauza unor încercări grele Părintele i-a spus să se lupte pentru a se sfinţi. În acelaşi timp, i-a dat şi sfaturi practice pentru a-şi birui starea de melancolie: să alunge amintirile neplăcute şi temerile şi să-şi amintească numai evenimentele plăcute, să cultive mereu gânduri optimiste despre viitor, să asculte muzică bună, să facă plimbări, să meargă împreună cu prietenele ei creştine la Sfânta Liturghie, la Vecernii şi Privegheri şi să se roage cu nădejde lui Hristos.

Părintele vedea în sufletele oamenilor ceea ce-i descoperea Dumnezeu. Despre un cunoscut al meu, a zis:

‒ Văd în sufletul lui ceva nu prea curat, un lucru rău. E o traumă veche, ceva demonic. Nu ştiu exact ce e. Poate-mi va descoperi Dumnezeu mai târziu.

După câteva săptămâni, când m-am dus din nou la el, mi-a zis:

‒ Acel lucru rău pe care l-am văzut în sufletul lui poate dispărea, dar numai dacă el însuşi se va sfinţi. Numai prin sfinţenie se schimbă omul. Oricât de păcătos ar fi, tot se curăţă de rănile sufletului. Astăzi, medicii le numesc psihastenii, când, de fapt, ele nu sunt altceva decât influenţe demonice provocate de păcate."

(Sfântul Părinte Porfirie)
 

 Rugăciune

,, Scoate-mă Doamne , Iisuse  Hristoase  , din  păcate , din boli  grele,  chinuitoare , din mânie, sărăcie , umilință , gânduri  negre.
Si  ne  păzește  de  dușmanii  văzuți  și  nevăzuți și  de  moarte  naprasnică.
Si  cu  Duh  curat,  du-ne  la  mese  întinse ,  cu  făclii  aprinse,  la  izvoare  reci, curgătoare ,  ca  Maica  Domnului  să  fie  grăbinic  ajutătoare. Amin. "

,, Bucuria  mea !  Ai  încredere  în  Dumnezeu  și  cere  ajutorul  Lui. Învață  să-ți  ierți  dușmanul , iar  Dumnezeu iti va da  tot ceea ce  vei cere.!

   (  Sfântul  Serafim  de  Sarov)

Iertați, și  Dumnezeu  să ne ierte. Amin. 🙏

 
Atunci când cineva se roaga nu trebuie sa fie atent la nimic. Nici la caldura care se naste în inima lui. Numai sa gaseasca pocainta cea adânca, sa simta ca este departe de Dumnezeu, sa se asemene unui tren care alearga neîncetat catre destinatia lui cu viteza mare.

 

În noaptea de 2 spre 3 ianuarie - acum 9 ani, straniul Alexander Kanîșev a plecat la Domnul (1945 - 02.01.2012/, care a mers în genunchi pe cărarea de la Mănăstirea Diveyevsky până la Lavra Trinity-Sergius 400 km lungime timp de 9,5 luni în 1995-1996.

Drumul de la Mănăstirea Diveyevsky la Lavra Trinity-Sergiu... pe parcurs s-a rugat Domnului să lumineze Sfânta Rusie și să ne întoarcă patria sub puterea Țarului Autoguvernării, să învieze armata ortodoxă și să șteargă păcatele omenești.... Am urmat chemarea Fecioarei.

Case și garduri din sat înnegrite, înzăpezite, un drum înzăpezit pe care camioanele trec în vite La marginea drumului, împingând un căruț plin cu comori până sus, încet și insistent, sprijinindu-se cu mâna a doua pe stâlp, un om în vârstă se mișcă în genunchi.

În fața căruței este Răstignirea și icoana Domnului Atotputernic. Scârțâind tampoane de genunchi făcute în casă pe genunchi însângerați...

Oamenii de pe marginea drumului se opresc și se uită la omul târât de rugăciune sogbene.

Cineva i-a servit mâncare, a cerut să se roage pentru cei dragi. Cineva l-a privit cu curiozitate, cineva cu compasiune. Unii spuneau că este cel mai obișnuit vagabond, alții spuneau „nebun”, dar mulți oameni ai bisericii îl tratau ca pe o rugăciune și îl ajutau.

O bătrână a încercat să ajute la împingerea unui căruț lent. Unii l-au batjocorit pe ciudat. Nu era clar pentru mulți: cine era acest om - nebun, spiritual sau sfânt?

Se târăște, iar zvonurile îi fug înainte: și-a ucis soția și copiii, l-a înjunghiat cu un cuțit, l-a ciopârțit cu un topor. Deci, el acum pictează păcatul său de moarte. Un străin le spune oamenilor adunați în jurul lui: „Sunt din Krasnoyarsk Krai, din districtul Kezemsky. N-am fost niciodată la închisoare, n-am omorât pe nimeni.

Am aceleași păcate ca toți ceilalți. Mergând în ascultare de Sfânta Fecioară. Am fost un necredincios, dar am văzut-o pe Fecioara venind la Dumnezeu și a spus că în vremuri grele ca acum, avem nevoie de un om care să meargă în genunchi în rugăciune pentru Rusia, pentru întreaga lume.

Dumnezeu mi-a arătat fața mea și a zis că sunt nebotezat, păcătos, hulitor, dar nu la cine să mă duc. ... M-am botezat în Diveevo, m-am pus în genunchi și am mers. Dacă oamenii vin la biserică și se căiesc de păcatele lor, atunci nu m-am dus degeaba. Am dragoste pentru oameni".

El a fost întrebat: „Ți-e frică să mori pe drum? Iar el a răspuns:

"Este înfricoșător când nu ai făcut nimic... "

Timp de nouă luni și jumătate a mers în genunchi de la mănăstirea de femei din Diveevo la Lavra Trinity-Sergius, la închisoarea Sergiev. Mă rog pentru Rusia, pentru lumea murdară în păcate... Sufletul lui a avut grijă de întreaga lume.

Când directorului Viaceslav Orekhov i s-a spus că există un astfel de om, s-a dus să-l caute pe autostradă. Cinematograful, ca toată țara noastră, a fost în cea mai profundă criză la mijlocul anilor '90.

Orekhov și cameramanul său au primit o cutie de film la studioul de filmare pentru zece minute de filmări. Un prieten a dat o cameră video și mai multe casete. Așa a apărut documentarul "The Fermecat Wanderer"

"Gerul are 25 de grade, iar el își petrece noaptea în pădure. Eliberează locul cu lopata, montează un cort, face un foc de tabără și cumva, cu făină și neplăceri, scurtează noaptea. Dimineața - înapoi în genunchi și mai departe, înainte, înainte...

Lumea cade în abis și vine ca oamenii să se pocăiască și să trăiască, căci cupa mâniei Domnului este plină până la margine. Știe și vede că depinde de el. N-are mândrie, vorbește despre sine așa: „Sunt o făptură mică, un om păcătos, un hulitor. Dar toți trebuie să ne gândim la salvarea lumii, la salvarea sufletelor noastre. "

Unul dintre căscații de pe drum i-a spus: „Pentru niciun milion de dolari aș putea merge pe aici. "Da, de dragul banilor și faimei, o astfel de procesiune este imposibilă...

Când a venit la Sergiev Posad, s-a plecat la moaștele reverendului Sergiu de Radonej și s-a dus la Skitul Ghetsimani, a mai trăit o lună într-un cort pe dezvoltarea drumului, predicând oamenilor despre pocăință.

El a fost văzut adesea mai târziu în Diveyevo, Moscova, la Sfânta Matronușka a Moscovei. Timp de câțiva ani a mers în pelerinaj de la Lipețk la mănăstirea Zadonsky, la Sfântul Tihon Zadonsky.

Se știu foarte puține lucruri despre trecutul lui Alexander Kanîșev: era un om singuratic, nu și-a creat o familie. A lucrat ca muncitor în construcții, am călătorit prin țară cu legăminte, am construit case, școli, case cazane. Când echipa sa construia o biserică în regiunea Stavropol, Sfânta Fecioară i-a apărut pentru prima dată și i-a poruncit să se întoarcă. A fost botezat, a devenit pomar în biserică.

În următorul ei fenomen, l-a trimis să hoinărească prin Rusia. Și el i-a urmat apelul. De ce te-ai dus la cruciadă în genunchi? Potrivit acestuia, oamenii nu vor acorda atenție unei persoane care merge pe marginea drumului. Puțini oameni merg așa? Dar pe un om care se târăște cu o rugăciune, cu o cruce și icoana Doamnei noastre pe piept - se vor întoarce. Acest lucru îi va face pe oameni să-și amintească de Dumnezeu și să se gândească

Am atașat tampoane de genunchi din mai multe straturi de prelata la genunchii mei uzați de sânge, am atașat roți mici la cizme pentru a-mi face mai ușor mișcarea picioarelor inflamate. Mi-am petrecut noaptea în pădure lângă drum pe orice vreme.

Fizic suferea incredibil, dar era ca și cum cineva de sus nu îi dădea sânge cald și mâncare caldă făcută acasă. „Dacă m-aș fi dus în casă și m-aș fi întins pe un pat moale și cald, probabil că nu m-aș fi putut ridica și să mă târăsc mai departe după aceea”, a recunoscut el în fața unui prieten. - O persoană neputincioasă și slabă la suflet. "

În august 2012, Alexander Sergheevici Kanîșev a trecut la locuința Zadonskaia într-o procesiune spirituală pentru ultima dată..

Șase luni mai târziu, noaptea din a doua spre a treia ianuarie la ora 23:55 minute din 2012, a murit Marele Cruciat, slujitorul lui Dumnezeu Alexander Kanîșev. Sa se odihneasca in pace!

Înmormântat în gardul templului Mijlocirii Sfintei Fecioare din satul Cerkizovo, districtul Pușkinsky, regiunea Moscovei.