ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR - Va invit sa citim acest acatist timp de 40 de zile pentru tara noastra, una din gradinile Maicii. Hei, merci că ai citit până aici! 🤗 ↓ Te-ar putea interesa și următorul articol... Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos: Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
miercuri, 2 octombrie 2024
Ce se întâmplă cu sufletul în primele 40 de zile de la moartea omului. Până să ajungă în faţa lui Dumnezeu pentru a fi judecat particular, sufletul are parte de o serie de experienţe.
„În ziua întâi, când moare omul, sufletul lui stă acolo unde a ieşit din trup, şi dacă trupul este acolo, îl ţine îngerul de la botez lângă trup timp de 24 de ceasuri. Să zicem că trupul e pe o laiţă sau în sicriu, sau pe catafalc, sau pe o masă. Îngerul nostru de la botez, care este ajutătorul nostru până la moarte, ne păzeşte şi stă o zi şi o noapte lângă trup”, descrie părintele Cleopa.
În cea de-a doua zi, sufletul are parte de o retrospectivă a a tuturor locurilor prin care a umblat omul respectiv. „În această zi, îngerul păzitor duce sufletul pe unde a umblat toată viaţa, chiar dacă ar fi înconjurat el globul pământesc de o mie de ori. Sufletul merge ca gândul şi ca fulgerul”, adaugă preotul.
A treia zi după moarte este dedicată vămilor văzduhului, adică sufletul începe să urce către cer trecând prin 24 de vămi. „În ziua aceasta i se dau sufletului încă şase îngeri, care cu cel de la Botez sunt şapte, şi îşi începe călătoria spre cer, că are de trecut vămile văzduhului. La ele suntem cercetaţi de cele mai mari căpetenii ale iadului pentru toate faptele, toate cuvintele şi toate gândurile. Deci, în ziua a treia, după ce a trecut vămile, însoţit de cei şapte îngeri, sufletul ajunge la Prea Sfântul Dumnezeu, la Scaunul Prea Sfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi”, explică Ilie Cleopa.
Urmează şase zile pe care sufletul le petrece în rai, văzând toată frumuseţea acestuia.
În ziua a noua, sufletul vine din noua în faţa lui Dumnezeu şi este trimis în iad pentru 30 de zile. „Şi merge prin iad cu iuţeala fulgerului şi nu mai pridideşte să vadă atâtea munci şi atâtea chinuri cu care se muncesc sute de popoare care n-au cunoscut pe Dumnezeu şi mii şi milioane de creştini care, deşi L-au cunoscut, L-au supărat şi n-au făcut voia Lui. Şi când trece prin iad, i se dau sufletului un fel de îngeri, care sunt un fel de gardă a lui Dumnezeu, numiţi zapcii. Şi îngerul de la botez merge cu el neîncetat”, descrie părintele călătoria în iad.
În cea de-a 40-a zi de la moarte, sufletul este adus de către îngeri din nou în faţa lui Dumnezeu pentru judecata particulară. Aceasta constă în judecarea faptelor personale. „Şi atunci se face judecata particulară a sufletului, adică judecata prin care rânduieşte Dumnezeu unde va sta sufletul până la judecata universală, sau la bine, sau la rău.
Aşa suntem noi oamenii.
Uneori ne e dor de oameni, de locuri pe care le-am lăsat în urmă, de
întâmplări care ne-au bucurat existența în cel mai frumos fel.
Alteori
ne e dor de oameni pe care nu i-am avut niciodată, dar cărora le-am
oferit un loc în suflet pentru totdeauna, sperând că la un moment dat să
aibă curajul să şi-l ocupe cu aceeaşi dragoste cu care le-a fost dat.
Uneori ne e dor de frumos, de bunătate şi vorbe care să ne încălzească atunci când inima e îndurerată.
Alteori
ne e dor de tot ce cândva ni se părea monoton şi lipsit de culoare, de o
realitate devenită amintire. Şi ca tot ce e trecut, devenită parte din
noi.
Uneori ne e dor de mirosuri, gusturi şi trăiri pe care probabil nu le vom mai regăsi niciodată.
Alteori ne e dor chiar de noi mai tineri, mai veseli, mai inocenți, mai plini de speranță şi dorință.
Aşa suntem noi oamenii. Trăim cu doruri, le visăm, le iubim, iar mai târziu le înlocuim cu altele.
Sau poate nu…
Dacă mă întrebi dacă am nevoie de tine,
răspunsul este pentru totdeauna.
Dacă mă întrebi dacă te voi părăsi,
răspunsul nu este niciodată.
Dacă mă întrebi ce prețuiesc,
raspunsul esti tu.
Dacă mă întrebi dacă te iubesc,
raspunsul este eu.
În clipa în care am auzit prima mea poveste de dragoste
Am început să te caut, fără să știu
ce orb era asta.
Îndrăgostiții nu se întâlnesc în sfârșit undeva.
Sunt unul în celălalt tot timpul.Dacă mă întrebi dacă am nevoie de tine,
răspunsul este pentru totdeauna.
Dacă mă întrebi dacă te voi părăsi,
răspunsul nu este niciodată.
Dacă mă întrebi ce prețuiesc,
raspunsul esti tu.
Dacă mă întrebi dacă te iubesc,
raspunsul este eu.
În clipa în care am auzit prima mea poveste de dragoste
Am început să te caut, fără să știu
ce orb era asta.
Îndrăgostiții nu se întâlnesc în sfârșit undeva.
Sunt unul în celălalt tot timpul
Voi fi mereu ceea ce sunt; un amestec de „putere și curaj” de frici și melancolie, de dorință de a nu renunța, de îndrăzneală și speranță. Eu voi fi mereu; „acea fetiță care a crescut”, cu un basm în inimă. Fata aceea care a devenit femeie, care nu va înceta niciodată să iubească viața și iubirea! Întotdeauna, atâta timp cât are putere să respire....
Urmează Calea, Adevărul și Viața.
Se îndepărtează dar nu pleacă, rămân! Ei rămân chiar dacă nu rămân.
Sunt oameni care se pot iubi chiar dacă nu decid niciodată să fie împreună, sau pur și simplu fără să-și spună vreodată pentru că un acord tacit îi leagă: eu sunt, tu ești , dar nu vom fi.
Se întâmplă!
Și aceste legături sunt atât de puternice încât acționează ca o punte sau împingere atunci când unul dintre cei doi este în dificultate.
Și atunci vorbim unul despre celălalt fără rușine, fără modestie, fără prejudecăți pentru că unul este legat de celălalt prin ceva care nu are nume, nici timp, ci doar magie.
Sunt oameni care împreună sunt două picături de sânge care curg în aceeași venă, dar care nu se pot avea: doar dori.
Care declanșează o foame de iubire și o dorință cu adevărat absurdă de a se dărui. Ar fi mai bine să se deconecteze, dar nu pot... își dau seama că nu se pot pierde. Și atunci absența e prezență ,este constantă!
În liniște te auzi , pe tine!
Se îndepărtează dar nu pleacă, rămân! Ei rămân chiar dacă nu rămân.
Ziua inimii nu e doar azi.
"Nu-i da drumul.
Ascult-o.
Ea singură știe tot ce e de știut.
Inima ta.
Nu-i mai spune "nu", "mai târziu", "mai puțin", "nu acum".
Mâine nu e promis nimănui.
N-o zidi. Se va sufoca și ea și tu.
Nici un zid n-o poate proteja de durere.
Doar iubirea are puterea asta.
Să aducă iar viață, lumină, vindecare, căldură.
Deplinătate. Rost. Fericire.
Ziua inimii nu e doar azi.
E în fiecare zi când deschizi ochii și ești încă aici.
Pentru că ea încă bate.
Și crede în tine."


marți, 1 octombrie 2024
Rugăciunea scurtă de mulțumire către Maica Domnului – Spune-o în momentele grele și îți va aduce mult ajutor ție, familiei tale și întregii case:
Preasfântă Maică, îți mulțumesc că ne ești și nouă Mamă Bună, Iubitoare și Grabnic Ajutatoare!
Îți mulțumesc pentru toate icoanele Tale făcătoare de minuni și pentru tot Harul care se revarsă prin ele!
Îți mulțumesc Măicuță pentru toate comunicările Tale sfinte, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru grija Ta de Mamă Iubitoare față de noi toți!
Îți mulțumesc că nu ne lasi pradă celui rău, ci ne aperi și ne acoperi sub Sfânt Acoperământul Tău! Iartă-mă Măicuță pentru multele mele păcate și Te rog ajută-mă să mă pocăiesc pentru toate greșelile mele din această viață!
Îți mulțumesc că Te rogi pentru noi și că duci rugăciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca să ne ajute să trecem din viața aceasta la viața veșnică!
Îți mulțumesc Măicuță că Te rogi pentru întoarcerea la credință
a celor din familia mea, dar și a celor care-L caută pe Dumnezeu și încă nu L-au găsit!
Îți mulțumesc Măicuță pentru grija Ta de Mamă, pentru iubirea Ta sfântă și pentru tot ajutorul Tău! Și eu Te iubesc.
Maică Sfântă Preaiubită, care îi primești pe toți cei care te caută, îndură-te de mine. Depun în mâinile tale acest “nod” greu.
El îmi alungă pacea și mă împiedică să merg către Domnul meu, și să-mi pun viața în slujba Lui. Desfă, te rog, acest “nod” din viața mea, o, Maicuță Bună.
Te preamăresc și îți mulțumesc pentru toate!
Amin!
"CUM SE RUGA SFÂNTA FECIOARĂ FIULUI SĂU DE SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI ACOPERĂMÂNT
Rugăciuni la Acoperământul Maicii Domnului(1 Octombrie)
„Prea
Curată Stăpână, pururi Fecioară, în vremea necazului nostru acoperă-ne
pe noi cu acoperământul aripilor Tale, iar în vremea neputinţelor şi
bătrâneţilor noastre, fii mijlocitoare nouă, către Fiul Tău şi Dumnezeul
nostru."
La 1 octombrie Biserica Ortodoxă
sărbătoreşte Acoperământul Maicii Domnului, când se invocă prin
rugăciune ajutorul şi ocrotirea Maicii Domnului. Această sărbătoare a
fost instituită în amintirea unei minuni ce s-a petrecut în vremea
împaratului Leon Inţeleptul(886-911), în Biserica Mănăstirii Maica
Domnului din Constantinopol. In ziua de 1 octombrie s-a făcut o
priveghere de noapte la această biserică, cu mulţime de popor
credincios. Către orele patru din noapte, Sfântul Andrei cel nebun
pentru Hristos, stareţul mănăstirii cu ucenicul său Epifanie, au văzut
pe Fecioara Maria, stând în văzduh şi rugându-se împreună cu cetele de
îngeri şi sfinţi, între care doi erau mai aleşi: Sfântul Ioan Inainte
Mergătorul şi Evanghelistul Ioan ; întru aceştia Sfânta Fecioară şi-a
întins veşmântul, omoforul Său sfinţit, asupra poporului şi oraşului
Constantinopol, continuând a se ruga către Iubitul Său Fiu, Iisus
Hristos, pentru ocrotirea acestora:
"Împărate ceresc,
primeşte pe tot omul cel ce Te slăveşte pe Tine, şi cheamă în tot locul
preasfânt numele Tău; şi unde se face pomenirea numelui meu, acel loc
îl sfinţeşte, şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine, şi pe cei
ce cu dragoste mă cinstesc pe mine Maica Ta. Primeşte-le toate
rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi
răutăţile"
Această minune sfântă se sărbătoreşte pe 1 octombrie.
Rugăciuni care se rostesc în această zi(şi oricând ai nevoie):
,,Prea
Curată Stăpână, pururi Fecioară, în vremea necazului nostru acoperă-ne
pe noi cu acoperamântul aripilor Tale, iar în vremea neputinţelor şi
bătrâneţilor noastre, fii mijlocitoare nouă, către Fiul Tău şi Dumnezeul
nostru. Să nu biruie răutăţile lumii anii vieţii noastre, iar sfârşitul
să nu ne găsească cumva în afara Acoperământului Tău cel Sfinţit.” Amin
,,Acoperă-ne
pe noi cu acoperământul tău, Preasfânta Fecioară, în ziua răutăţilor
noastre; acoperă-ne în toate zilele noastre, iar mai ales în ziua cea
rea când sufletul de trup se va despărţi, de faţă să ne stai întru
ajutor, şi să ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din văzduh, cele
de sub cer, şi în ziua înfricoşătoarei judecăţi, să ne acoperi pe noi
întru ascunsul Acoperământului tău". Amin
Puteţi
spune o rugăciune scurtă ori de câte ori aveţi o problemă: "Prea Sfântă
Născătoare de Dumnezeu, păzeşte-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău
acoperământ". Amin
Condac la sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului:
Fecioara
astăzi, înainte stă în Biserică şi cu cetele sfinţilor, nevăzut se
roagă lui Dumnezeu, îngerii cu ierarhii se închină şi Apostolii cu
proorocii dănţuiesc; că pentru noi roagă Născătoarea de Dumnezeu pe
Dumnezeu Cel mai înainte de veci....🍁"ne spune Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, împreună cu ucenicul lui, Fericitul Epifanie,
...când au ridicat ochii către cer și au văzut-o în văzduh pe însăși Maica Domnului, care se ruga pentru credincioși, strălucind deasupra tuturor și acoperind mulțimea cu cinstitul ei omofor, șalul sfânt.
...Sfinți și oștiri cerești o înconjurau cu smerenie, dintre aceștia remarcându-se Sfântul Ioan Înaintemergătorul şi Evanghelistul Ioan.
Cu glasul murmurat, blând și plin de umilință, Sfânta Fecioară I se ruga Bunului Dumnezeu:
„Împărate ceresc, primeşte pe tot omul cel ce Te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău!
Și unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeşte şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine Maica Ta.
Primeşte-le toate rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile!”🍁
🍁Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!🍁
Acoperământul Maicii Domnului(1 octombrie)
Multe sunt darurile Maicii Domnului, și mare este puterea ei de mijlocire. Mai mult decât toți sfinții și îngerii din ceruri, ea are trecere la Dumnezeu și rugile ei fierbinți sunt întotdeauna împlinite.
„Brațele Maicii Domnului sunt mult mai puternice decât umerii heruvimilor și ale preafericitelor tronuri. Deci pe Cine ține Fecioara Maria în brațe? Pe Cel ce a făcut cerul și pământul, și toate cele văzute și nevăzute.”
Părintele Ilie Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria spunea că Maica Domnului este a patra persoană duhovnicească din ceruri. Primul este Tatăl, al doilea este Fiul, al treilea este Duhul Sfânt, adică Sfânta Treime, și a patra este Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.
Ea stă în dreapta scaunului Dreptului Judecător și se roagă pentru ca toți oamenii să se mântuiască. Ea pururea stă în genunchi și se roagă Preasfintei Treimi.
Dacă nu era ea în ceruri, ca să mijlocească între cer și pământ, lumea aceasta ar fi fost pierdută de mult, spunea Părintele Cleopa. De aceea trebuie să o cinstim și să o slăvim prin rugăciuni, cerându-o ocrotirea și sprijinirea ei.
Părintele Cleopa îi îndemna pe toți să aibă mare evlavie către Maica Domnului, spunând că familia care are în casă icoana ei și zilnic citește Acatistul, Paraclisul ei sau alte rugăciuni închinate ei, este o familie fericită.
Rugăciuni către Maica Domnului, din Triod
Preasfântă Fecioară, ceea ce ești celor căzuți îndreptare, păcătoșilor mijlocitoare, străinilor odihnă, celor întristați mângâiere, risipește, Preacurată, întristarea sufletului meu, și te roagă să mi se dea mângâiere de sus de la Dumnezeu, mie celui ce-ți cânt cu osârdie și te laud întru toți vecii.
Ajutătoarea oamenilor, nădejdea cea tare a tuturor creștinilor, scăparea celor ce se mântuiesc, Preacurată Fecioară, mântuiește-mă cu rugăciunile tale cele de maică, și vieții celei ca va să fie mă învrednicește.
Acoperământul tău cel grabnic și ajutorul și mila arată-le spre robii tăi; și alină valurile gândurilor celor deșarte, Preacurată. Și sufletul meu cel căzut ridică-l, Născătoare de Dumnezeu; că știu, Fecioară, că poți câte voiești.
Caută spre rugăciunile robilor tăi, ceea ce ești cu totul fără de prihană, potolind pornirile cele rele împotriva noastră, din tot necazul izbăvindu-ne pe noi; că pe tine singură te avem ancoră tare și neclintită, și a ta ocrotire am dobândit.
Să nu fim rușinați, Stăpână, cei ce te chemăm pe tine. Grăbește spre rugăciunea celor ce strigă către tine cu credință: Bucură-te, Stăpână, ajutătoarea tuturor, bucuria și acoperământul și mântuirea sufletelor noastre.
Ceea ce ești sprijinitoarea tuturor celor ce nădăjduiesc întru tine, și folositoare neadormită celor din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, scapă-ne pe noi de gheena cea veșnică și de amarele chinuri care ne așteaptă; ca după datorie să lăudăm măririle tale.
duminică, 29 septembrie 2024
Sufletul este veșnic
Omul este corp, spirit și suflet, dar, în primul rând este suflet.
Sufletul este suma sentimentelor noastre, principala sursă de viață și de energie.
Sentimentul de iubire nu se află în corp sau în mintea conștientă, acesta trăiește doar în suflet. Și dacă Dumnezeu este iubire, atunci sufletul nostru este divin și primordial față de mintea conștientă și corp.
Sufletul este multistratificat, acesta transgresează, dezvoltându-se de la o viață la alta. Sufletul poartă în sine o sămânță eternă, care unește interiorul omului cu Creatorul, iar în exterior – se naște și se formează prin comunicarea sufletelor părinților.
Straturile superficiale ale sentimentelor sunt legate de corp și de conștient, iar straturile profunde – de subconștient. La nivelul subconștientului, noi comunicăm în permanență cu Dumnezeu. În corp se găsește cea mai puțină energie. Mult mai multă energie se găsește în spirit și o cantitate enormă de energie se găsește în suflet.
Sufletul este veșnic, iar elementele sale superficiale sunt distruse periodic, de aceea, comunicarea cu Dumnezeu poate avea loc doar la nivelul sufletului și, în plus, al unui suflet pur. Este imposibil să-L cunoaștem pe Dumnezeu prin spirit și conștient, care este legat de corp.
Dacă ne pierdem aspirația către Dumnezeu, iar una dintre formele de manifestare ale pierderii acestei aspirații este neacceptarea voii divine, acest canal începe să se îngusteze și ne pierdem viitorul, fără să ne dăm seama.
Fără iubire, sufletul moare, iar apoi moare și spiritul și corpul. De aceea, este logic, că omul trebuie să aibă grijă, în primul rând, de sufletul său, care, în esență, este etern și reprezintă singura cale de acces la energie.
Pretuieste viata si fiecare moment din viata ta!
Uită-te la tine, omule.
Priveste-te!!
Cine esti?
De ce ai ajuns sa nu te mai recunosti?
Cat te-ai schimbat…
Uite, ai cearcane iar ochii iti sunt obositi si indurerati. Ai slabit brusc iar corpul tau isi pierde aspectul care odata era de invidiat.
Ce se intampla cu tine?
Nu mai dormi noptile?
Nu mai mananci?
Stai si iti plangi de mila sau iti pierzi noptile prin barurile de la capatul orasului?
Cate tigari fumezi pentru ati alina durerea?
Cat de mult iti mai umplii inima cu alcoolul ala ieftin?
Lasa lama jos si concentreaza-te pe ce este esential in viata.
Concentreaza-te!!
Priveste in jurul tau si observa cati oameni isi fac griji pentru tine, cati oameni iti vor binele, cati oameni te iubesc…
Priveste cerul si multumeste-i lui Dumnezeu ca ti-a dat acest dar divin, viata. Esti atat de norocos sa fii inca aici printre cei vii si sa lupti. Altii si-ar dorii atat de mult sa poata lupta dar nu pot. Stau si se lupta cu bolile prin spitale, oamenii mor zilnic in accidente, se lupta cu viata si nu reusesc. Iar tu?
Opreste-te aici! Nici un minut in plus de suferinta! Esti om si toti avem aceleasi drepturi. Nu tine cu forta pe nimeni in viata ta, lasa-i sa plece si o sa observi cine lupta cu adevarat.
Notele sau rezultatele nu iti vor masura niciodata inteligenta!
Eu stiu ca poti, stiu ca vei reusi si o sa ajungi un om de success in viata.
Nu spune ca esti deja prea mare pentru a mai face ceva. Iti pot da atatea exemple de oameni invarsta care au ajuns oameni de success de la varste la care nu te-ai fi asteptat. Poti face orice vrei tu in lumea asta. Ai un viitor atat de frumos, plin de aventuri si oameni care iti vor schimba viata. Ai atatea lucruri noi de invatat si locuri minunate de vizitat… Nu renunta la viata, nu ceda, nu te lasa tarat in iad doar datorita unor vorbe sau fapte care te-au marcat in prezent.
Uita, iarta, indeparteaza cu usurinta ce iti face rau si continua cu capul sus si zambetul pe buze.
Cere ajutor fara rusine, vorbeste si lasa lumea sa te cunoasca, sa te ajute si sa te motiveze sa lupti mai departe.
Vei fi surprins cate persoane sunt dispuse sa asculte!
Pretuieste viata si fiecare moment din viata ta!
Noi suntem aici pentru tine!
Te asteptam cu bratele deschise!
Iubirea
"Ori de câte ori te simţi Recunoscător, tu emiţi Iubire !!!

TU EMIȚI IUBIRE...

• Fii recunoscător pentru tot ce ai primit în viaţa ta (trecut).

Fii recunoscător pentru tot ce primeşti în viaţa ta (prezent).

Fii recunoscător pentru tot ceea ce îţi doreşti în viaţa ta ca şi cum ai fi primit deja (viitor).

• Recunoştinţa ta va multiplica toate lucrurile bune din viaţa ta.

• Recunoştinţa este puntea care face legătura între sentimentele tale negative şi strunirea forţei Iubirii !!!

• Pentru a te folosi de puterea recunoştinţei, practic-o.

Ori de câte ori ţi se întâmplă ceva bun, oferă mulţumiri.

Nu contează cât de minor este evenimentul respectiv.

Spune Mulţumesc.

• Cu cât recunoştinţa pe care o simţi este mai mare, cu atât mai multă iubire emani.

Cu cât emani mai multa iubire, cu atât mai multe lucruri bune ţi se întâmplă.

• Fiecare moment reprezintă o ocazie perfectă pentru a fi recunoscător şi pentru a multiplica lucrurile pe care le iubeşti."


E îndrăzneață, îndrăzneață, îndrăzneață.
Spatele unei femei este ceva pentru cunoscători.
Să-i iubești gura, ochii, șoldurile ferme, este ușor.
Este un fapt recent.
Nu spatele, spatele este altceva. Este un privilegiu al încrederii.
Este senzualitatea care întoarce spatele lumii și privește înainte.
Spatele este feminin și, când se întoarce, o face pentru că nu se teme de înșelăciune.
E
îndrăzneață, îndrăzneață, îndrăzneață. Are o singură pistă, care merge
în centru. O brazdă de-a lungul căreia curg de sus în jos înjunghiile pe
care nu a putut să le evite, mângâierile lichide ale anumitor mâini
frumoase.
Spatele nu reține, forța gravitației o împiedică.
Spatele știe să dea drumul. E o lovitura liberă, cel mai nebun punct al
unei femei.
Urcând-o în sus cu gura, ținând-o nemișcată cu mâinile, înconjurând-o într-o îmbrățișare, e un noroc.
Dar unii oameni nu știu asta și de aceea îl neglijează. Spatele unei femei este puterea ei, cea mai veche slăbiciune.
Se
arcuiește când iubește, stă drept când trebuie, ca trunchiul unui copac
maiestuos, trunchiul unui stejar vechi de secole, tulpina unei flori
care se deschide pe gât: acolo, sărutările sunt mai frumoase,
zgârieturile dor mai mult.
Pentru a înțelege o femeie, citește-o înapoi.
Curbat sau tensionat, moale sau nervos. Dacă se lasă luat, înseamnă că are încredere.!
Cand incetezi sa mai simti lipsa, toate lucrurile vor veni la tine.
Cand te opresti din a te lupta cu lumea, toata lumea se va apropia si iti va vorbi despre iubire.
Cand accepti, transformi.
Cand iti faci curaj sa incerci ceva nou, dispar conditionarile iar lumea te surprinde.
Cand devii bland precum apa, penetrezi toti porii pamantului.
Cand incepi sa te privesti, lumea dispare.
Cand lasi sa plece ce nu este pentru tine, acest gol atrage ceea ce cu adevarat iti apartine.
Cand te pierzi, te regasesti.
Cand te decizi, determinarea gaseste pe Cine Esti si iti sopteste ce doresti.
Cand renunti la razboi, castigi batalia.
Cand iti linistesti mintea, tot Universul coboara la picioarele tale.
Cand nu te grabesti, totul se apropie de tine.
Cand renunti la dorinta de a controla, lumea se va acomoda tie.
Cand alegi sa nu reactionezi, schimbi rezultatul.
Cand accepti schimbarea si incertitudinea, incetezi sa mai suferi.
Cand devii umil, lumea iti apartine.
Cand te gasesti pe tine insuti, inceteaza cautarea.
Cand iti imbratisezi durerea, devii prietenul tau.
Cand devii Constient, apare Zeul si Zeita...


👁Exercițiile pentru ochi sunt concepute pentru a vă întări mușchii ochilor, pentru a vă ajuta să vă concentrați, să ușurați mișcările ochilor și să vă stimuleze centrul vizual al creierului. Pe măsură ce le exersați și treceți la altele noi, veți învăța cum să vă controlați mușchii ochilor și să vedeți cum ar trebui. Planul tău de exerciții va depinde de mai multe lucruri, inclusiv de vârsta și starea ochilor.
De dragul vederii bune, rezervați 5 minute pe zi
👁Exercițiile pentru ochi sunt concepute pentru a vă întări mușchii ochilor, pentru a vă ajuta să vă concentrați, să ușurați mișcările ochilor și să vă stimuleze centrul vizual al creierului. Pe măsură ce le exersați și treceți la altele noi, veți învăța cum să vă controlați mușchii ochilor și să vedeți cum ar trebui. Planul tău de exerciții va depinde de mai multe lucruri, inclusiv de vârsta și starea ochilor.
Iată câteva exerciții pe care le puteți încerca:
🔸Regula 20-20-20. Când sunteți concentrat pe o sarcină, faceți o pauză la fiecare 20 de minute pentru a vă concentra pe ceva care se află la 20 de metri distanță timp de 20 de secunde.
🔸Pauză de clipire. Clipi mai puțin când ești concentrat pe ecranul unui televizor sau al computerului. Dacă începeți să observați uscarea ochilor sau începuturile unei dureri de cap, opriți-vă și încercați să clipiți într-un ritm normal.
🔸Palme pentru relaxare. Puneți ușor palmele peste ochii închiși până când toate imaginile ulterioare se estompează în negru, aproximativ 30 de secunde. Asigurați-vă că nu puneți nicio presiune asupra ochilor.
🔸Figura opt. Imaginați-vă un număr mare 8 răsturnat pe o parte la aproximativ 10 picioare în fața dvs. Schițați-l încet cu ochii de mai multe ori. Apoi mergi in cealalta directie.
🔸Da-ți ochii peste cap. Închideți ochii, uitați-vă în dreapta și în stânga de mai multe ori fără să vă mișcați capul. Apoi priviți în sus și în jos de mai multe ori.
🔸Aproape și departe. Acest lucru este bun pentru cei care poartă ochelari. Scoate-le și ține-ți degetele mari în aer, concentrează-te pe degetul mare din apropiere, apoi ceva dincolo de cameră și ceva și mai departe, ca peste drum.
sâmbătă, 28 septembrie 2024
Acatistul Țării Sfinte Ortodoxe România | Minuni
Acest mesaj a fost transmis de către Maica Domnului la data de 18.03.1998 credincioșilor români. La acea dată s-a hotărât instituirea ȚĂRII SFINTE ORTODOXE ROMÂNIA și întrajutorarea României din toate punctele de vedere pentru a se ridica la un înalt nivel spiritual.
REȚETĂ SPIRITUALĂ
Pentru a proteja poporul nostru românesc de războaie, de boli cumplite, de foamete, de năvălirea altora peste noi și pentru a opri invaziile de orice fel asupra țării noastre, se va citi cu smerenie acest acatist. Acatistul Țării Sfinte Ortodoxe România a fost compus de către pustnicii acestei țări, cu ajutorul inspirației Divine, în colaborare cu creștini ortodocși pentru izbăvirea neamului nostru românesc și creștinesc.
În numele Sfintei Treimi!
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindeni ești si toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciune și mântuiește Bunule sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! (de 3 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.
Preasfântă Treime miluiește-ne pe noi, Doamne curățește păcatele noastre, Sfinte cercetează și vindecă neputințele noastre pentru numele Tău.
Doamne miluiește! (de 3 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.
Tatăl Nostru care ești în Cer, Sfânt este numele Tău, Vie este Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer așa și pe Pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri și nu ne lăsa pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău și viclean deopotrivă, că a Ta este Împărăția și Puterea și Slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Condac 1
Doamne Dumnezeule cel Viu, Veșnic, Mare și Atotputernic, ocrotește
Țara Sfântă Ortodoxă România și oblăduiește pe toți locuitorii ei, pe
calea cea bună a sfințeniei, căci este a doua venire a Domnului nostru
Iisus Christos, iar noi strigăm:
Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute, fie-Ți milă de poporul
nostru românesc și ajută pe toți din Țara Sfântă Ortodoxă – România!
Icos 1
Doamne Dumnezeule al nostru, Tată Ceresc, Fiule și Duhule Sfânt,
Dumnezeire Veșnică și cea de nepătruns cu mintea, împreună cu toți
Sfinții, cu toate Sfintele Puteri Cerești și Oștiri Îngerești, scoate-ne
din prăpădul material și spiritual în care suntem acum, că noi Te rugăm
așa:
Dumnezeule cel Mare, izbăvește-ne din toate relele;
Dumnezeule cel Atotputernic, apără-ne de toți dușmanii;
Dumnezeule cel Atotvăzător, ocrotește-ne pe noi;
Dumnezeule cel Mărinimos, ajută-ne nouă, tuturor;
Dumnezeule cel Adevărat, condu-ne pe calea adevărului;
Dumnezeul cel Minunat, scoate-ne din nevoi;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 2
De aproape 2000 de ani suntem prădați de alții, călcați în picioare, luați în robie sau bătuți de cei care au venit peste noi, dar nu ne-am pierdut nădejdea și cu multă smerenie creștin ortodoxă cântăm: Aleluia!
Icos 2
Din strămoșii noștri traco-geto-daci a rezultat poporul nostru
românesc, care, dornic ffind de sfințire, a înălțat biserici creștin
ortodoxe, a clădit mânăstiri și schituri, unii au trăit în schituri, în
păduri sau în munți, rugându-se cu foc spre Tine, Împărate al Luminilor
Sfinte, iar noi acuma ne rugăm așa:
Dumnezeule cel Luminos, luminează-ne pe noi;
Dumnezeule cel Frumos, înfrumusețează-ne pe noi;
Dumnezeule cel Milos, ai milă de noi păcătoșii;
Dumnezeule cel Grozav și viteaz, îngrozește-i pe toți dușmanii noștri cei văzuți și cei nevăzuți;
Dumnezeule cel Mare, care faci minuni, ajută-ne;
Dumnezeule cel ce nu vrei răul nimănui, nu ne lăsa pe noi pe mâna celor răi;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 3
Mulți făcăi și oameni evlavioși din neamul nostru românesc și creștinesc au fost uciși în războaiele de apărare a pământului nostru strămoșesc, iar mamele cele îndurerate nu și-au pierdut credința în Tine Doamne Dumnezeule și au cântat cu nădejde: Aleluia!
Icos 3
Oameni tineri și bătrâni, flăcăi și fete, dar și mulți copii, au fost
robiți de cei ce au năvălit peste noi, ba încă și bogățiile noastre au
fost duse în alte țări, iar noi săraci fiind, cu credință ne rugăm așa:
Dumnezeule Stăpâne al tuturor, izbăvește-ne de jaf și de sărăcia care este în țara noastră România;
Dumnezeule cel Curat peste măsură, curețește țara noastră de toți cei
care ne speculează, ne jefuiesc și ne duc pe drumul pierzărilor;
Dumnezeule cel Preamărit și Lăudat, întărește țara noastră, căci este binecuvântată de Tine;
Dumnezeule cel care întorci spatele celor răi, întoarce-i pe toți pe drumul cel bun și binecuvântat de Tine;
Dumnezeule care ai coborât foc din Cer și ai ars jertfa, arde și spinii păcatelor noastre;
Dumnezeule cel Preabinecuvântat, binecuvăntează-ne și pe noi și poporul nostru;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 4
Noi nu ne-am pierdut speranța și nici credința noastră creștin ortodoxă, nici dragostea și nici evlavia cea sfântă și pentru aceasta fii și fiicele poporului nostru românesc au lăsat cele lumești și pământești, au mers în sfitele lăcașuri și cântă cu cinste: Aleluia!
Icos 4
Cu mâinile ridicate către Ceruri și cu inimile deschise, cei care
s-au rugat ori Ți-au slujit Ție Doamne cu credință au cerut câte ceva
din harul Tău cel sfânt, iar noi cei care suntem nevrednici ne rugăm
așa:
Doamne Dumnezeule, ai grijă de poporul nostru românesc;
Doamne Dumnezeule, nu ne prăpădi cu focul ce va să vie;
Doamne, Dumnezeule, dă-ne și nouă putere să ne apărăm de cei răi;
Doamne Dumnezeule, dă-ne gânduri bune și de pocăință;
Doamne Dumnezeule, nu ne lăsa pe mâna vrăjmașilor;
Doamne Dumnezeule, cu lacrimi în ochi ne rugăm spre Tine, pentru a institui și a întări Țara Sfântă Ortodoxă – România;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 5
Noi cei care ne rugăm Ție Doamne Dumnezeule, chiar dacă avem păcate, Te lăudăm și Te vom lăuda, cântând: Aleluia!
Icos 5
Cu inimă curată și cu gând curat, tot omul care Te-a cunoscut pe Tine
Doamne Dumnezeule, cântă cu cinste și cu multă evlavie creștinească
așa:
Dumnezeule Izvorul înțelepciunii, înțelepțește-ne pe noi;
Dumnezeule Izvorul dragostei sfinte și preaminunate;
Dumnezeule Izvorul nemuririi noastre creștinești;
Dumnezeule Izvorul Creației celei sfinte;
Dumnezeule Izvorul vieții veșnice;
Dumnezeule Izvorul înfrățirii noastre;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 6
Fiind zi sau noapte, iarnă sau vară, frig sau cald, pe vânt, pe ploaie sau pe ger, noi toți creștinii ortodocși îți cântăm Doamne Dumnezeule: Aleluia!
Icos 6
Creștinii ortodocși din România, te-au iubit dintotdeauna Doamne
Dumnezeule, iar noi ca și alții fiind trecători împreună cu urmașii
noștri cântăm cu cinste așa:
Dumnezeule Nădejdea noastră cea mare;
Dumnezeule Stăpânul nostru cel tare;
Dumnezeule Izvorul cunoștințelor duhovnicești;
Dumnezeule Sfințitorul Personalităților Cerești;
Dumnezeule Apărătorul celor din nevoi;
Dumnezeule Învățătorule, învață-ne toate cele bune pe noi;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 7
Nu au vrut cei care nu Te recunosc pe Tine Doamne Dumnezeule, să îți închine un imn de slavă Dumnezeiască, iar noi deși suntem păcătoși, cu dragoste și cu râvnă multă cântăm: Aleluia!
Icos 7
Cu umilință, cu smerenie și cu dragoste sfântă privim către Ceruri,
minunându-ne și numindu-Te Mare Maestru al Universului, drept pentru
care Îți cântăm:
Dumnezeule al Heruvimilor și al Serafimilor;
Dumnezeule al Îngerilor de-a dreapta și de-a stânga Tronului Tău;
Dumnezeule al Arhanghelilor și al Oștirilor Îngerești;
Dumnezeule al Stăpâniilor și al Domniilor;
Dumnezeule al Scaunelor Cerești și al Începătoriilor;
Dumnezeule al tuturor Sfintelor Puteri Cerești;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 8
Doamne proorocii de demult Te-au văzut, drepții Te-au cunoscut, Apostolii au luat învățătură sfântă de la Fiul Tău cel preaminunat și minunat, care multe omenirii a arătat, mucenicii s-au jertfit, cuvioșii cu dragoste s-au rugat și au trăit, fecioarele Te-au lăudat, feciorii Te-au binecuvântat, iar noi robii Tăi fiind, cântăm cu smerenie creștinească: Aleluia!
Icos 8
Lumină binecuvântată ne-a adus nouă Sfânta Evanghelie a Fiului Tău
Domnul nostru Iisus Christos, care ne-a zis: ”Prin Mine veți ajunge la
Tatăl!” iar noi creștinii ortodcși ne rugăm așa:
Dumnezeule Atotputernic, care ai trimis pe Fiul Tău pe Pământ,
miluiește-ne și ne îndreaptă spre o viață și spre o țară nouă,
binecuvântată de Tine;
Dumnezeule fi milostiv și bun cu urmașii noștri;
Dumnezeule întărește Creștinismul viitorului;
Doamne Dumnezeule, unește toate bisericile în una sfântă, sobornicească și apostolească;
Doamne Dumnezeule, alungă dezbinarea dintre noi;
Doamne Dumnezeule, crează unitate sfântă între noi;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 9
Oamenii pe Pământ au primit învățătura cea sfântă a preaminunatului Tău Fiu Iisus Christos și mulți s-au încreștinat, apoi minunându-se duhovnicește au primit Sfintele Taine cântând: Aleluia!
Icos 9
Înțelepciunea Dumnezeiască fiind mare, noi nu o putem încerca să
vedem câtă este, dar ne mulțumim cu câte o rază sfântă pentru luminarea
minții, pentru curățire și sfințirea sufletului, rugându-ne așa:
Dumnezeule Preasfânt, sfințește pe robii Tăi;
Dumnezeule Preasfânt, sfințește țara noastră;
Dumnezeule Preacurat, curățește pe cei din România, cât și pe cei care vor veni în viitor în țara noastră;
Dumnezeule Preaînalt, înalță la Ceruri pe cei ce Te iubesc pe Tine și Te preamăresc;
Dumnezeule Preaînțelept, înțelepțește-ne pe noi;
Dumnezeule, ajută-ne pe noi la toate lucrările noastre;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 10
Lumină din lumina Tatălui Ceresc ne-a adus nouă Domnul Iisus Christos și o dată cu această lumină am primit și darurile cele sfinte și Dumnezeiești, iar cei ce nu au aceste sfinte daruri nu înțeleg nimic și nu cântă: Aleluia!
Icos 10
Multe daruri au avut ucenicii Domnului Iisus Christos, căci după
pogorârea Sfântului Duh, lucrând cu ele, au luat înzecit, însutit și
înmiit, iar noi creștinii ortodocși ne rugăm așa:
Dumnezeule dă-ne și nouă din darurile Tale preasfinte;
Dumnezeule dă-ne și nouă ceva după mare mila Ta;
Dumnezeule dă-ne și nouă o mică parte din înțelepciunea și din calitățile sfinte;
Doamne Dumnezeule, miluiește-ne și ne ajută pe noi;
Doamne Dumnezeule, înțelepțește pe creștinii viitorului;
Doamne Dumnezeule, întărește cu puterea Ta pe cei aleși și pe cei ce vor fi sfinți în viitor;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 11
Noi dorim să lucrăm necontenit pentru Slava cea Sfântă, dar pentru a-ți împlini voia Ta trebuiesc foarte multe de aceia lucrăm și noi cu cît avem, cântând: Aleluia!
Icos 11
Lucrătorii cei neobosiți din Ceruri cântă: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul
Savaot, plin e Cerul și Pământul de mărirea Ta, iar noi creștinii
ortodocși din acest veac zicem:
Dumnezeule Preasfânt, întărește-ne pe noi;
Dumnezeule ajută la întregirea țării noastre;
Doamne Dumnezeule, ajută pe cei ce sunt strâmtorați;
Dumnezeule, ajută pe urmașii noștri să fie voinici;
Doamne Dumnezeule, ajută ortodoxia româneascî și pe toți creștinii ortodocși să meargă pe calea cea sfântă;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 12
Căutând spre milostivirea Ta Doamne Dumnezeule, noi toți românii așteptăm izbăvirea din nevoi, din necazuri, de toți cei ce ne asupresc și ne înșeală, strigând: Aleluia!
Icos 12
Cu toții suntem vrednici de plâns, pentru păcatele noastre cele
multe, dar gândindu-ne că suntem zidirea Ta Doamne, ne rugăm cu multă
smerenie așa:
Dumnezeule milostiv fii nouă păcătoșilor;
Dumnezeule nu lăsa pe robii Tăi în părăsire;
Dumnezeule fii bun cu toți urmașii noștri;
Dumnezeule ai grijă de noi că suntem năpăstuiți;
Dumnezeule ai grijă de țara noastră că mulți vor să o stăpânească atât material cât și spiritual;
Doamne Dumnezeule ai grijă de noi păcătoșii;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 13
Prealuminate, Preaputernice, Atotvăzătorule, Atotștiutorule, Doamne Dumnezeule nu ne lăsa pe noi românii să ne pierdem și nu lăsa ca țara noastră România să fie distrusă, împărțită sau condusă, după bunul plac al celor mândrii, răi și lacomi, ci îndură-Te Doamne pentru rugăciunile Preasfintei Fecioare Maria, ale tuturor Sfinților și ale tuturor Sfintelor Puteri Cerești, ca împreună să cântăm: Aleluia!
[… Acest condac se zice de trei ori, apoi se citesc Icosul I şi Condacul I … ]
Icos 1
Doamne Dumnezeule al nostru, Tată Ceresc, Fiule și Duhule Sfânt,
Dumnezeire Veșnică și cea de nepătruns cu mintea, împreună cu toți
Sfinții, cu toate Sfintele Puteri Cerești și Oștiri Îngerești, scoate-ne
din prăpădul material și spiritual în care suntem acum, că noi Te rugăm
așa:
Dumnezeule cel Mare, izbăvește-ne din toate relele;
Dumnezeule cel Atotputernic, apără-ne de toți dușmanii;
Dumnezeule cel Atotvăzător, ocrotește-ne pe noi;
Dumnezeule cel Mărinimos, ajută-ne nouă, tuturor;
Dumnezeule cel Adevărat, condu-ne pe calea adevărului;
Dumnezeul cel Minunat, scoate-ne din nevoi;
Dumnezeule Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute,
fie-Ți milă de poporul nostru românesc și ajută Țara Sfântă Ortodoxă –
România!
Condac 1
Doamne Dumnezeule cel Viu, Veșnic, Mare și Atotputernic, ocrotește
Țara Sfântă Ortodoxă România și oblăduiește pe toți locuitorii ei, pe
calea cea bună a sfințeniei, căci este a doua venire a Domnului nostru
Iisus Christos, iar noi strigăm:
Stăpâne al tuturor celor văzute și nevăzute, fie-Ți milă de poporul
nostru românesc și ajută pe toți din Țara Sfântă Ortodoxă – România!
Rugăciunea „Maica Domnului care desface nodurile”
O, Mamă prea iubită și Preasfântă Fecioară Maria, Tu care desfaci „nodurile” care îi sufocă pe copiii Tăi, întinde-ți mâinile milostive spre mine (aici se spune numele de botez).
1. Îți încredințez astăzi acest „nod” (aici se numesc problemele) și toate consecințele lor negative. Îți dau acest „nod” care mă chinuie, mă face nefericit și mă împiedică să mă unesc cu tine și cu Fiul Tău, Mântuitorul meu. Știu cu tărie că poți să desfaci acest „nod” pentru că Domnul Iisus Hristos îți dă întreaga putere. Tu ești Mama mea, și știu că faci asta pentru că mă iubești cu însuși iubirea Lui Dumnezeu.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-te pentru mine (aici se spune numele de botez)!
2. O, Mamă prea iubită, izvorul tuturor harurilor, inima mi se îndreaptă astăzi către tine. Recunosc că am nevoie de ajutorul tău. Încredințez în mâinile tale acest „nod” și te rog să mă ierți că am neglijat adeseori harurile pe care tu le obții pentru mine.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-te pentru mine (aici se spune numele de botez)!
3. Preasfânta mea Mijlocitoare, Împărăteasa Cerului, Tu cu ale cărei mâini primești și împarți toate bogățiile Cerești. Depun în mâinile tale acest „nod” al vieții mele. Cer iertare Părintelui Veșnic pentru greșelile mele, și tuturor celor cărora le-am greșit în viața asta sau altă dată, ca Tu să poți desface acest „nod” pentru a-mi ușura viața.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-te pentru mine (aici se spune numele de botez)!
4. Maică Sfântă Preaiubită, care îi primești pe toți cei care te caută, îndură-te de mine. Depun în mâinile tale acest „nod” greu. El îmi alungă pacea, îmi paralizează sufletul, mă împiedică să merg către Domnul meu, și să-mi pun viața în slujba Lui. Desfă, te rog, acest „nod” din viața mea, o, Măicuță Bună. Cere de la Fiul Tău iubit, vindecarea credinței și a fricilor mele. Mergi alături de mine ca să surâd încrezător în puterea ta.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-te pentru mine (aici se spune numele de botez)!
5. Mamă care desfaci „nodurile”, blândă, generoasă și plină de iubire, eu mă îndrept către tine pentru a încredința încă o dată, în mâinile tale, acest nod. Îți cer înțelepciunea lui Dumnezeu, ca să acționez în lumina Duhului Sfânt, pentru a deznoda toate aceste dificultăți. Eliberează-mă de amărăciune, de mânie, furie, de blocajele și de ura cauzate de acest „nod” în sufletul meu. Dă-mi blândețea ta, ca să învăț să meditez în tăcere în inima mea. Duhul lui Dumnezeu să vină asupra mea, pentru a trăi o viață nouă.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-te pentru mine (aici se spune numele de botez)!
6. Regina și Mama Îndurării, îți predau acest „nod” al vieții mele și te rog să-mi dai o inimă care să fie răbdătoare, în timp ce Tu desfaci acest „nod” al vieții mele. Învață-mă să ascult Cuvântul lui Dumnezeu și rămâi mereu cu mine. Pregătește-mi inima pentru a sărbători cu Îngerii Harul pe care tu mi-l obții. Distruge capcanele, energiile negative, programele și convingerile mele negative care au provocat aceste „noduri” în viața mea. Învăluie, acoperă și protejează cu Mantia ta de Lumină și cu Iubirea tot ce-mi aparține: casa, familia, bunurile exterioare și interioare, misiunea divină, munca mea și păstrează-le pe toate sub ocrotirea ta. Șterge cu milostivirea ta suferința mea și primește-mă în brațele tale. Te rog să-mi desfaci aceste „noduri” acum și pentru totdeauna.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-te pentru mine (aici se spune numele de botez)!
Îți mulțumesc, Măicuța mea preaiubită.
Rugăciune către Maica Domnului care desface nodurile (necazurile)
O, Mamă prea iubită și Prea Sfântă Marie,
Tu care desfaci „nodurile” ce îi sufocă pe copiii Tăi,
Întinde-Ți Mâinile Milostive spre mine.
Îți încredințez astăzi acest „nod” (necazul îl numim, pe cât posibil) și toate consecințele negative.
Îți dau acest „nod” care mă chinuie și mă face nefericit(ă) și mă împiedică să mă unesc cu Tine și cu Fiul Tău, Mântuitorul meu.
Cred cu tărie că poți să desfaci acest „nod” pentru că Domnul Iisus îți dă întreaga putere.
Tu ești Mama mea, știu că vei face asta pentru că mă iubești cu Însuși Iubirea Lui Dumnezeu.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-Te pentru mine!
Îți mulțumesc Măicuța mea prea iubită (3 metanii)
O, Mamă prea iubită, izvorul tuturor harurilor,
Inima mi se îndreaptă azi către Tine,
Recunosc că sunt păcătos(oasă), și am nevoie de ajutorul Tău.
Încredințez în Mâinile tale acest „nod” și Te rog să mă ierți că am neglijat adeseori harurile pe care Tu le obții pentru mine.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-Te pentru mine!
Îți mulțumesc Măicuța mea prea iubită (3 metanii)
Preasfânta mea Mijlocitoare, Împărăteasa cerului,
Tu ale cărei Mâini primesc și împarți toate bogățiile Cerești,
Depun în Mâinile Tale acest „nod” al vieții mele.
Îi cer iertare Părintelui Veșnic pentru greșelile mele,
Ca Tu să poți desface acest „nod” pentru care îți mulțumesc, a-mi ușura viața.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-Te pentru mine!
Îți mulțumesc, Măicuța mea prea iubită (3 metanii)
Maică Sfântă Preaiubită, care îi primești pe toți cei care Te caută, ai milă de mine.
Depun în Mâinile Tale acest „nod” greu.
El îmi alungă pacea, îmi paralizează sufletul, mă împiedică să merg către Domnul meu, și să-mi pun viața în slujba Lui.
Desfă, Te rog, acest „nod” din viața mea, o, Măicuță Bună.
Cere de la Fiul Tău Iubit, vindecarea credinței mele paralizate, care se lasă doborâtă.
Mergi alături de mine, să încetez să mă tot plâng, să învăț să mulțumesc
în fiecare clipă și să surâd, încrezătoare în puterea Ta.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-Te pentru mine!
Îți mulțumesc, Măicuța mea prea iubită (3 metanii)
Mamă care desfaci „nodurile”,
Blândă, generoasă și plină de iubire, mă îndrept către Tine, pentru a încredința încă o dată, în Mâinile tale acest nod.
Îți cer înțelepciunea lui Dumnezeu, ca să acționez în Lumina Duhului Sfânt, pentru a deznoda toate aceste dificultăți.
Eliberează-mă de amărăciunea, de mânia și de ura cărora le-a dat naștere acest „nod” in mine.
Dă-mi blândețea Ta, ca să învăț să meditez totul în tăcere în inima mea.
Duhul lui Dumnezeu să vină asupra mea să primesc o viață nouă.
Maica Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-Te pentru mine!
Îți mulțumesc, Măicuța mea prea iubită (3 metanii)
Regina și Mama Îndurării, îți predau acest „nod” al vieții mele
Și te rog să-mi dai o inimă care să știe să fie răbdătoare, în timp ce Tu desfaci acest „nod” greu al vieții mele.
Învață-mă să perseverez în ascultarea Cuvântului Lui Dumnezeu, să mă spovedesc, să mă împărtășesc și rămâi cu mine.
Pregătește-mi inima pentru a sărbători cu îngerii Harul pe care Tu Ești pe cale să mi-l obții.
Distruge capcanele care au provocat aceste „noduri” în viața mea
Îți dau inima și tot ce-mi aparține: casa, familia, bunurile exterioare și interioare, să-Ți aparțin pentru totdeauna,
Să ștergi cu milostivirea Ta lacrimile din ochii mei, și să mă primești în Brațele Tale.
Învăluie-mă în Mantia Ta de iubire, păstrează-mă sub ocrotirea Ta.
Te rog să-mi desfaci acest „nod” pentru totdeauna… Sper în Tine Maica
Domnului, care desfaci „nodurile” vieții mele, roagă-Te pentru mine!
Îți mulțumesc, Măicuța mea prea iubită (3 metanii)
CAND NE DOR COPIII | Minuni | Arsenie Boca | pruncucidere |
“Când ne dor copiii” este un text cu gândurile unei mame cu mai mulți copii, îngrijorată de ușurința pruncuciderilor în țară.
De unde vin copiii?
De la Dumnezeu, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. El este stăpân peste viață și peste moarte. Puteți să mă contraziceți, aveți liber arbitru pe care nici măcar Bunul Dumnezeu nu-l încalcă. Dumnezeu este Iubire. Tablele Legii lui Moise, cele 10 porunci sunt adevăruri universale care pot fi sau nu încălcate de oameni, la alegere, dar toate aceste alegeri vor avea consecințe în plan subtil și fizic deoarece orice încălcare a lor presupune, de fapt, încălcarea Iubirii și a liberului arbitru dăruit de Bunul Dumnezeu, din iubire. Liberul arbitru este dăruit întregii sale Creații, specific însă fiecărei specii și stadiu evolutiv. Atenție însă, manifestarea liberului arbitru nu trebuie să încalce liberul arbitru al altcuiva. Cine reglează această situație? Respectarea celor zece porunci.;
De ce se nasc copii?
Din Pomul Vieții, Bunul Dumnezeu care creează sufletele. Doar la dorința acestor suflete, Bunul Dumnezeu le lasă să vină pe Pământ sub forma copiilor. Am asistat, în sala de așteptare, în saloane de spital și în cabinetele unor medici renumiți la discuții de necrezut: pe de-o parte părinți care erau perfect sănătoși dar nu puteau nici măcar medicii să explice de ce nu puteau deveni părinți, pe de altă parte, erau copiii părăsiți, în spital, din diverse motive. Uneori, copiii își aleg greșit părinții. Este o lecție pe care trebuie să și-o însușească chiar ei.
Ce se întâmplă când se răzgândesc părinții?
Uneori, din cauze diverse, părinții se răzgândesc să mai aibă sau nu copii. Principala cauză a răzgândirii este lipsa de Iubire sau neîncrederea în Bunul Dumnezeu. Câteva exemple îmi vin în memorie:
Oamenii aleg să trăiască la întâmplare, conștienți de propriul sine în diverse proporții sau deloc, neștiind cine sunt, de ce s-au născut, care este scopul lor în viață. Și dacă o femeie rămâne însărcinată, nu mereu este ajutată. Uneori mama sau tatăl care respinge copilul, se condiționează unul pe celălalt să facă avort. De obicei, mama poartă răspunderea ce mai mare în ceea ce privește avortul, însă nu este așa. Un bărbat adevărat este responsabil unde alege să-și depună sămânța. Am cunoscut următoarele cazuri:
- partenerii nu-și doresc copii;
- amândoi părinții sunt tineri, frumoși, sănătoși dar săraci, nu au susținerea familiei și nici a comunității. Comunitatea fie nu există sau este săracă. Nu le trebuie o gură de hrănit în plus. Sunt disperați și cei din jur le cer să facă renunțe la copil prin avort.
- amândoi părinții sunt tineri, frumoși, sănătoși dar unul e bogat și celălalt sărac, nefiind acceptat de familia celui bogat.
- copilul din burta mamei este rodul unei relații între un părinte care are deja familie și o persoană din afara acesteia;
- copilul este rodul unei relații dintre doi oameni căsătoriți și nu este acceptat nici de părinți nici de partenerii lor;
- extrem de dureros, copilul este rodul unui incest;
- copilul i-ar încurca pe parteneri care doresc să evolueze în carieră;
- FRICA de viață, în general, împiedică manifestarea liberului arbitru în oricare direcție, fie să aibă, fie să nu aibă copii.
Și așa mai departe.
Sufletul copilului, din burtica mamei, care urmează să fie avortat, cunoaște toate aceste informații. Există mame care nu-și mai revin după avort. De fapt, nicio mamă nu mai este ea însăși după avort. Povara sa interioară este așa de mare și de profundă încât sufletul ei nu poate trăi cu ea și preferă să o îngroape adânc, s-o scoată din conștiența sa, însă nimeni nu i-o poate scoate din subconștient. Singura formă de terapie care ajută este spovedania. Spovedania doar ajută. Știu că o cunoștință fusese sfătuită de duhovnicul său să boteze un copil. Surprinsă, nu înțelegea de ce. Apoi i s-a explicat că practic dumneaei nu doar a consimțit să i se ia dreptul la viață unui suflet ci i-a luat acelui suflet chiar dreptul la botez și implicit la mântuire. Acea persoană pierduse din vedere dimensiunea divină a semnificației nașterii unui suflet pe Pământ din apă și din Duh Sfânt. Sufletele pruncilor avortați stau mărturie în fața Bunului Dumnezeu drept refuzul omenirii de a fi ajutată. Cu cât vibrația de Iubire a părinților este mai mare cu atât și darurile sufletului copilului sunt mai mari, ajutorul și mila Bunului Dumnezeu îl însoțesc. Cu cât părinții își manifestă mai mult iubirea și grija față de natura divină a sufletului copilului, cu atât viitorii copii în acea familie vor fi mai evoluați.
În cazul avorturilor, însă lucrurile stau invers: cu cât familia a fost mai lipsită de Iubire și a încurajat avortul (fie pentru sine, fie pentru alții) cu atât mai mult sufletele care vor dori să vină în această familie vor fi și mai puține ca număr și mai puțin evoluate. Nu pentru că Bunul Dumnezeu nu ar dori ca familia respectivă să evolueze prin iubire, dar sunt cel puțin două simple motive: sufletele evoluate vor evita partenerii care au cauzat avorturi, nu riscă, deoarece le împiedică să evolueze și atunci pentru astfel de parteneri rămân să vină sufletele care încă învață lecția Iubirii, mai puțin evoluate și care vor învăța în acest fel lecția de Iubire pe care nu au asimilat-o încă nici partenerii respectivi nici sufletul ce urmează a deveni copil. Pe scurt, fiecare are ceea ce merită.
Există cazuri în care părinții se gândesc și se răzgândesc, avortul nu are loc, copilul se naște dar traumele din timpul sarcinii și-au pus deja amprenta asupra sa: sentimentul de respingere înregistrat în perioada sarcinii, frica de nu fi distrus și o întreagă gamă de sentimente negative se înscriu în ADN-ul copilului, vor genera o persoană hotărâtă/ nesigură, dură și/sau fricoasă deopotrivă, bolnăvicioasă, cu extreme emoționale, predispuși la a fi dependenți de alcool, sex, droguri, mâncare în exces, limbaj deosebit de murdar, anti-familist, violent. Toate acestea se manifestă ca un fenomen social greu de apreciat ca implicare, efort, costuri sociale și consecințe asupra urmașilor.
Trist este că, într-o familie în care au fost avorturi, soarta celorlalți copii este împovărată și lor le revine și ceea ce trebuiau să realizeze copiii avortați. Acest observație a făcut-o și Părintele Arsenie Boca adeseori așa cum am întâlnit-o în numeroasele cărți de mărturii referitoare la o familie cu doi copii și un avort – “Oare ceea ce au de dus trei (n.r. copii) pot să ducă doar doi?”. Acolo am mai reținut încă trei aspecte importante: legarea trompelor reprezintă avort; mijloacele de contracepție împiedică realizarea misiunii personale și manifestarea Împărăției Lui Dumnezeu pe Pământ și femeia care acceptă astfel de practici devine extrem de nervoasă, de nerecunoscut de către soț, uneori ajungându-se la divorț.
Consecințe sociale
Ieri am mers la medic pentru că pe unul dintre copii îl durea urechea. Am stat aproape trei ore să-l vadă un medic ORL în condițiile în care plătesc statului asigurări de sănătate de mă spetesc. Și tot stând eu trei ore am avut timp să meditez și să constat că:
- nu avem medici pentru că au fost avortați;
- nu avem profesori pentru că au fost avortați;
- avem foarte mulți corupți pentru că sufletele evoluate au fost avortate și au venit pe lume tot mai multe suflete care obișnuiesc să evolueze prin suferință deși Domnul Iisus Hristos ne-a trecut din Legea Talionului în Legea Harului. Dar până la urmă liberul arbitru primează – ego-ul.
- foarte puțini copii mai văd școala, facultatea ca un mijloc de evolua. În majoritatea cazurilor, școala e percepută ca un loc de pedeapsă. Profesorii se plâng în școli de multă violență, nu se face carte, nu se face nimic și copiii sunt de vină. Nu este așa. Am întâlnit multe cazuri în care copii chinuiau alți copii și profesorii asistau. Dădeau vina pe legile proaste. Păi cine a făcut astfel de legi? Doar niște suflete pe care le merităm.
- mai are cine să ne plătească pensia?
- mergând într-o zi la biserică, am auzit preotul spunând: nu întâmplător e război între Rusia și Ucraina. Rusia ocupă loc fruntaș la avorturi în Europa.
Cine ne plătește pensia?
În niciun caz copiii avortați. Le-am luat și această șansă. Singur Bunul Dumnezeu, dar pentru asta trebuie să cerem iertare tuturor, și Bunului Dumnezeu și sufletelor avortate. SĂ NE RUGĂM LA MAICA DOMNULUI ȘI LA BUNUL DUMNEZEU SĂ NE ÎNDRUME CUM SĂ TRĂIM SPRE MÂNTUIRE!
România are peste 34 de milioane de avorturi consemnate în intervalul 1990- prezent. Acum țara se află sub plata a ceea ce a dăruit. Să ne rugăm să ne ocolească războiul!
P.S. Mai jos, voi atașa doar câteva mărturii ale celor care l-au cunoscut pe Părintele Arsenie Boca.
Adaug că, deși nu l-am cunoscut pe Părintele Arsenie Boca cât era în viață, am fost ajutată de dumnealui ca și de un sfânt!
PĂRINTE ARSENIE BOCA DESPRE AVORTURI
Părintele Arsenie Boca: „Dacă nu alăptați copii, veți alăpta cancer”!
„Nu creșteți câini creșteți copii.
Nu vreți copii? Trăiți ca frații”
Alta durere mare pe care o aveți voi mamele, dar care atârnă și-asupra taților, sunt copiii lepădați. E păcat strigător la cer! E ucidere la mijloc, nu e ceva mai ușor. E păcat strigător la cer. Ascultați toți cu luare aminte. Sângele lor striga răzbunare. De aceea nu vei avea noroc cu ceilalți ci plâns și jale. Răzbunarea sângelui vărsat se face fără milă, ori că iți ia Dumnezeu și pe ceilalți, ori vor cere însăși capul mamei. Știți bine că aceasta se întâmplă la multe atunci pe loc. Iar aceasta așa se tocmește, că atâta supărare vei avea în casă încât iți pierzi cumpătul și uiți de marea milă a lui Dumnezeu ce o are cu toți păcătoșii. Și se apropie diavolul de tine și-ți bagă-n cap gândul să-ți iei lumea în cap și să-ți faci capătul. Asta e glasul împotriva tuturor celor ce fac așa. Mare ispitire pățesc mamele care au ucis copii. Iar dacă vrei să scapi tu și ceilalți copii pe care i-ai făcut trebuie să pui în loc tot atâția copii ai altor femei sărace și să-i botezi. Iar dacă nu, ia-i și botezați gata căci știe Dumnezeu cât te mai ține. Și să grijești de dânșii ca și de copiii tăi, cu îmbrăcăminte și încălțăminte frumoasă, bani de scoală, până-s în stare să-și câștige singuri pâinea. Și ce scoți din copiii tăi aceea să iasă și din aceia. Iar toate necazurile ce le vei avea în vremea asta, fie pentru ei, fie de la ei să le rabzi toate nădăjduind mila lui Dumnezeu, că-ți va ierta păcatul. Căci prin răbdare ispășești păcatul. Iar milostenia cu osteneala biruie înaintea judecății.
Acesta e un cuvânt de mângâiere pentru voi. Dar să faceți ce v-am spus și nu cu tândăleală. Și să creșteți copii nu numai cu pâinea voastră ci și cu hainele voastre, cu banii voștri. Căci de Dumnezeu nu te poți plăti cu minciuna. Și-ți va spune diavolul că i-ai dat destul. Asta numai ca să te bage dator, ca să-i fi și lui datornic, să nu-ți plătești față de Dumnezeu datoria.
Și să învețe pe cele tinere să nu facă și ele aceleași știind tu câtă frigare în suflet ai pătimit tu pe urmă.
Vrei copii puțini? Nu te atinge de bărbat. Însă, ca să puteți face lucrul acesta trebuie să vă înfrânați cu postul, iar eu zic cu foamea. Căci trupului acestuia de pe noi nu-i pasă daca ne bagă în focul iadului. De aceea ar trebui ca nici nouă să nu ne pese de poftele lui ci să le mai ucidem cu postul.
Te sfătuiește bărbatul să ucizi copiii? Sfatul e ucigaș, nu-l asculta ci mai bine rabdă să fii alungată de la casa lui și va vedea Dumnezeu osteneala ta și nu te va părăsi, că te va milui de vei fi vrednică.
În toate astea de până aici se încurcă oamenii care nu postesc. Căci aceia sunt izbiți de toate relele, după cum au zis Părinții, că toate relele de la stomac încep, după cum văzură-ți iar eu va spun că și de la brâu în jos.
MĂRTURII DESPRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA LEGAT DE AVORTURI
În 1941 a venit la Părintele pentru sfat și un frate al meu Vasile, căsătorit în satul Calbor, lângă Făgăraș. Venise pentru că se gândea că va fi chemat și el în război și să primească binecuvântare. Când a ajuns în fața Părintelui, fără să-i spună cine este, Părintele i-a spus: „Vasile, tu ți-ai ales avere, nu muiere. Pentru asta vei suferi toată viața”. Atât i-a spus. Și așa a fost.
El își luase o fată bogată cu pământ nesfârșit. Când au venit comuniștii, i-au luat și pământul de sub casa lui. (Pr. Sofonea Ioan, Sibiu)
Eu sunt la a doua căsătorie, binecuvântată și aceasta de Părintele Arsenie. Când eram căsătorit cu prima soție, l-am rugat să mijlocească ca să ne binecuvânteze bunul Dumnezeu cu copii. Apoi i-am spus că soția avusese două sarcini extrauterine. Dânsul mi-a răspuns: „Minte, mă, dar dacă n-a vrut să alăpteze copii, va alăpta cancer”. Într-adevăr, a murit de tânără, cu cancer la piept. (Dumitru Matronea, Sibiu)
Stăteam cuminte și așteptam să-mi vină rândul. Părintele tuna și fulgera împotriva păcatului, la creștini, iar eu mă făceam tot mai mică, pe măsură ce mă apropiam de el. Cu epitrahilul tras peste un halat, cu o căciulă pe cap și cu pantofii încălțați în galoși. Părintele Arsenie catehiza, predica, mustra și binecuvânta, dezvăluind păcatele fiecăruia, după măsură. Am fost martora unor scene care m-au înfricoșat…
Un bărbat de vreo 50 de ani se arsese pe față cu azot și era desfigurat. Dar nu pentru asta venise la Părintele, ci doar pentru a-i înmâna un modest pomelnic. Duhovnicul l-a străpuns cu privirea, după care l-am auzit spunând: „De ce crezi tu, creștine, că te-ai ars chiar pe față, ca să fii respingător pentru toată lumea”. Bărbatul amuțise. „Să-ți spun eu de ce…Ți-ai bătut joc de o fată în tinerețe, dar nu ai luat-o de nevastă. A rămas singură, până la vârsta asta și este și stearpă pe deasupra,, fiindcă a avortat, ca să evite rușinea unui copil fără tată, iar de atunci n-a mai putut rămâne însărcinată. Ai păcătuit și tu, dar ai împins-o și pe ea spre păcat! Acum plătești cu suferința asta…”. Omul își plecase ochii în pământ și plângea înfundat, cu pomelnicul uitat într-o mână.
O femeie trecută de 60 de ani, din Sâmbăta de Jos, se plângea că fiul ei s-a apucat de băut și o bate cu lanțul de câte ori se îmbată. Părintele a ascultat-o, privind țintă în ochii săi, apoi l-am auzit cum ridică vocea: „Pe tine te bat de fapt cele 22 de avorturi pe care le -ai făcut! Știi ce însemnă asta? Auzi acum: asta însemnă tot atâtea suflete care s-au dus pe lumea cealaltă, fără a fi fost botezate și nu vor putea intra în Împărăția Cerurilor din cauza ta! În schimb, tu ai strâns bani și ți-ai făcut ditamai cavoul, de parcă după moarte vei rămâne acolo”. (Lucia Chima, Șinca Veche)
A venit un om la Părintele Arsenie. Îi zice Părintele: „Ai venit împreună cu soția și cu fetița”. „Da”. „Mă, dacă se duce de 7 ori la ușa cămării și nu știe de ce s-a dus, își pierde mintea. Mă, de ce nu lăsați copiii să vină la rând? Și tu ți-o pierzi mă; să te lași de băutură și de fumat”.
Odată, o femeie însărcinată de la Sibiu s-a dus la Părintele Arsenie, la Drăgănescu. Când a văzut-o, Părintele i-a zis: „Mă, du-te repede să nu scapi trenul”. „Păi, Părinte, zice, eu am venit să…”. „Nu mă, mergi repede să nu scapi primul tren”. Femeia a plecat supărată, gândindu-se: „De ce n-o fi vrut Părintele să vorbească cu mine?”. A ajuns în Sibiu noaptea la ora 1. Când ă intrat în casă i s-a rupt apa. A dat telefon după Salvare, iar la ora 4 a născut un copil, pe care l-a botezat Ioan.
Altădată, stăteam la Sibiu, la coadă la pâine. În spatele meu s-au așezat doi domni. Unul dintre ei zice către celălalt: «Am un prieten, Mihai, care a venit la mine plângând, spunând că are cancer. A fost la o grămadă de doctori, la Bucureşti, la Mediaș, la Cluj . Toți i-au spus că are cancer. Eu îi zic: „Am auzit că există un om care-ți spune de toate. Hai să mergem la el. Omul acela stă dincolo de Bucureşti, la Drăgănescu”». Atunci, mi-am dat seama că e vorba de Părintele Arsenie. Domnul din spatele meu continuă: «Când am intrat pe poartă, în curtea bisericii, văd că omul acela iese din biserică și-mi zice: „Hai, măi, că de când te aștept. Ai reușit în sfârșit să-l aduci?” și către prietenul meu bolnav: „Mă, să nu te mai duci la doctor, că știi ce-ți spune: sapa și lopata. Mă, n-ai cancer, dar să te lași de băutură și de fumat. Și să lăsați copiii să vină la rând”. Acum s-a făcut sănătos; nu-l mai doare nimic, s-a lăsat de băutură și de fumat, au copii. Vine la mine bucuros ».
S-au dus două doamne la Drăgănescu, la Părintele. Părintele o întreabă pe una dintre ele: „Câți ani ai?”. Ea zice: „33″. „Și câți copii ai avut? Îți spun eu: 32″. Eu mă gândeam că nu putea să aibă tot câte un copil la un an, dar ea a spus apoi că făcea chiuretaje și de 3-4 ori pe an. Pe urmă, Părintele a întrebat-o și pe cealaltă doamnă câți copii a avut și i-a spus că a făcut semne la piciorul de la masă și a ajuns până sus. Zice Părintele: „Doi dintre ei ți-au spus: «Mamă, de ce nu ne-ai lăsat să venim pe lume, că ne făceam sfinți». Vezi mă, pe ea am putut-o ierta, dar pe tine nu te iert”.
Părintele Arsenie ținea foarte mult ca mamele să lase copiii să vină pe lume. Zicea că sfârșitul lumii vine când copiii nu se mai nasc și când mulți oameni vor muri înecați sau ca urmare a accidentelor, crimelor, fulgerelor. Multe rele vin peste noi, că noi trebuie să plătim sângele și păcatele celor ce nu vor să știe ce e păcatul, ale acelora care umblă în plăceri și omoară (părinții pe copii și copiii pe părinți).
Să nu ne mulțumim numai că l-am cunoscut pe Părintele Arsenie, ci să și ascultăm ce ne-a învățat. Să iubim pe Dumnezeu și pe aproapele nostru, ca să-i facem o mare bucurie lui Dumnezeu. (Maica Glicherin)
Într-o zi de joi, dimineața, în vara anului 1973, am ajuns la Drăgănescu. Biserica era deschisă și nu erau credincioși ca de obicei. Am intrat și am sărutat icoana de la tetrapod, apoi am îngenuncheat și am început să plâng, reproșându-mi și zicând în gând: „De ce voi fi venit și eu aici? Să mă vadă și pe mine Părintele Arsenie cât de netrebnică și păcătoasă sunt?”. Atunci am auzit o voce tunând din altar: „Cine-i măi, acolo, care plânge și nu vrea să vină?”. Ne-am ridicat și ne-am îndreptat spre altar. Soțul meu, fiind preot, a intrat. Apoi, Părintele mi s-a adresat și mie, zicând: „Hai și tu, să-ți văd fața”. Am dat la o parte, cu sfială, perdeaua de la ușa diaconească și l-am salutat. Părintele mi-a răspuns: „Ai fața luminoasă”.
Apoi a început să vină lume cu diverse probleme. Părintele ne spunea tuturor că, pentru sănătatea femeii, e bine să avem 3-4 copii. Dacă nu naștem câți vin, păcatul cade pe cei care sunt în viață. Eu nu puteam să suport ca din cauza mea să sufere copiii. Având patru copii, mă gândeam că eu sunt bine… Dar când a ajuns la mine, i-am arătat o fotografie de familie cu noi doi, cei 4 copii și mama mea. Privind-o, mi-a zis: „Tu să mai faci un copil”. Am răspuns: „Dacă va vrea Dumnezeu”. Avusesem o problemă cu o sarcină care s-a oprit din evoluție și nu știam dacă voi mai putea naște. I-am mărturisit acest lucru Părintelui și dumnealui mi-a zis: „Tu să trăiești viață normală, fie să mori la datorie. Nici abuz, nici refuz și viață curată în timpul sarcinii”. Apoi a zis: „Ai grijă și nu asculta sfaturile soacrei, dar cinstește-o ca pe o mama”. Mama zicea către mine, când vedea că sunt însărcinată: „Nu vedeți cât vă e de greu? Ce veți face când vor fi mari?”. Am reprodus și alte argumente, dar Părintele a zis, parcă mâhnit: „Ca să trăiți, măi, ca să trăiți”. Nu știam ce vrea să spună, atunci.
Au urmat alte încercări. Mergeam la Părintele și el îmi repeta: „Viață normală, fie să mori…”. După alte trei opriri din evoluție și o sarcină moartă (înainte cu 3 zile de a se naște) m-am dus iar la Părintele. În ziua aceea Părintele nu vorbea cu nimeni. Totuși, cu soțul a schimbat câteva vorbe. Eu i-am sărutat mâna. Mai târziu, plângând și rugându-mă în gând, am zis: „Ajută-mă Părinte Arsenie…”. S-a oprit din lucru și s-a uitat la mine. În 8 mai 1978, aud o voce în somn: „Ești însărcinată!”. După vreo săptămână, mi-am dat seama că e adevărat. S-a născut al cincilea copil, o fetiță mai voinică decât toți. Apoi, în 1981 s-a mai născut încă o fetiță.
Anii au trecut. Copiii cei mari au fost toți la Părintele. Învățau foarte bine, aveau burse (bursă republicană sau bursă obișnuită). Fetele mai mici au avut burse pentru străinătate, de câte trei luni. Mama a trăit 92 de ani. Până să moară, zicea tot timpul: „Am văzut puterea lui Dumnezeu”. Adică, toți copiii mei au ajuns bine: fata cea mare, profesoară; o fată, medic; băieții, unul preot locotenent colonel și celălalt arhiereu; o fată, cadru universitar și ultima născută, încă studentă.
În anul 2001, înainte ca cel de-al șaselea copil să-și termine studiile, soțul meu a fost victima unui atac de cord foarte grav. Doctorii nu i-au mai acordat nici o șansă de supraviețuire. În disperarea mea, am strigat și la Părintele Arsenie, spunându-i: „Părinte Arsenie, eu te-am ascultat și am făcut cum ai zis, acum ce fac? Ajută-mă!”. Minunea s-a întâmplat. Soțul a fost salvat. Dumnezeu ne-a miluit pentru sfaturile și rugăciunile Părintelui Arsenie. (Emilia Şpan, Sibiu)
Când a venit mama prima data de la Părintele, de la Drăgănescu, era plină de bucurie: găsise Calea. Găsise un om care voia să facă ceva pentru ea, pentru noi și pentru casa noastră, un om dispus să ne învețe și să ne ajute să facem voia lui Dumnezeu. Mama voia să se elibereze de tot răul din lumea aceasta. A mers și cu tata la Drăgănescu. Văzându-l, Părintele i-a spus mamei: „Da, l-ai adus și pe el”. L-a iubit Părintele pe tata, deși, în vremea aceea, tata era un om fără răbdare. Îmi povestea mama că Părintele avea puterea să scoată tot duhul rău din om. După ce mergeau la Părintele, se simțeau eliberați, bucuroși, liniștiți.
Mama a spus să mergem și noi (eu și soțul meu) la Părintele. I-am spus că noi nu avem probleme. Totuși, era ceva care mă îngrijora și anume cum să-mi împac eu viața conjugală, în așa fel încât să nu ajung să săvârșesc un păcat mare, cum este avortul.
Ajungând în biserică, am văzut că oamenii așteptau să dea pomelnice sau să se înscrie pentru a putea vorbi în ordine, în față fiind părintele Bunescu. M-am așezat și eu la rând și soțul meu a mers la intrarea în biserică ca să cumpere lumânări. Părintele Bunescu s-a dus la el și i-a spus că Părintele Arsenie ne așteaptă în față, la strană. Sunt momente în viață când timpul stă parcă în loc, când nu mai e nimic în jur, când mintea e înălțată și desprinsă de cotidian și doar bucuria și liniștea te învăluie.
Minunat lucru ne vorbea Părintele Arsenie despre ceea ce cugetam în tren. Noi trebuie să lăsăm să împlinească Dumnezeu mila Sa cu noi. Să lăsăm să se nască copiii, să nu recurgem la practici pe care, noi fiind asistenți medicali, le cunoșteam bine. Și ne-a exemplificat mijloacele „anticoncepționale” din vremea aceea. Asemenea unui medic desăvârșit, ne-a explicat fiecare metodă la ce patologie duce, dintre bolile expuse cea mai gravă fiind cancerul. De asemenea, ne-a spus că lipsa unor relații normale în familie duce la starea rea de nervozitate, tulburări psiho-afective, dereglări endocrine sau legături extraconjugale.
Iar ca un preot desăvârșit, ne-a explicat faptul că avortul este un mare păcat și că odată făcut, vom suferi prin copiii pe care îi avem prin boli și neputințe, ca să ne dăm seama de păcatul săvârșit. Ne priveau doi ochi albaștri, senini; Părintele ne vorbea cu o voce blândă, caldă. I-am sărutat mâna care ne-a binecuvântat, care ne-a mângâiat sufletul. Eram cei mai fericiți.
A doua oară când l-am căutat, eram însoțită de tatăl meu. Când Părintele s-a oprit în fața mea, deși biserica era plină de oameni, aveam aceeași neliniște, pe care am mărturisit-o cu glas tare: „Cum să fac să nu am prea mulți copii?”. Era glasul lumii în cuvintele mele. Probabil mă îngrijora să fac voia lumii, să fiu în rând cu lume dar nici să nu greșesc, să nu supăr pe Dumnezeu. Vorbele mele au fost ca un tunet pe cer senin pentru femeile din biserică, pentru tata; probabil știam asta, dar în fața Părintelui nu eram doar cu mintea, eram și cu sufletul. În fața Părintelui, nu puteai să măsluiești lucrurile, să le „îmbrobodești” și să pară altfel decât sunt. Probabil așa vom răspunde și în fața lui Dumnezeu – păcatele vor fi descoperite, nu învăluite în aburul minciunii. Cât s-a mai mâhnit Părintele auzindu-mă! Mama mi-a zis: „Cum ai putut să spui așa ceva?” și toată lumea a auzit: „Dacă mai ții în suflet grija asta, nici să nu mai vii la mine. Dacă s-ar mai întâmpla să gândești așa, o să fii ca o mamă criminală, o să fii în stare să ucizi. Nu vrei copii, trăiți ca frații”.
Am ieșit supărată de acolo, dar nu eram supărată pe Părintele. Oare ce ne stăpânește mintea și voia și de ce nu am putut primi cu tot sufletul și ființa mea cuvintele spuse când l-am întâlnit prima data pe Părintele? Cum am putut trăi cu neliniștea aceea atâția ani, câtă rătăcire stăpânește lumea și pe fiecare om, dacă nu se lasă deplin în voia lui Dumnezeu și dacă se abate de la „Cărarea Împărăției”.
Am plecat totuși, gândind că nu trebuia altceva, decât să privesc în sufletul meu și să văd cât îmi sunt de dragi copiii mici. Câtă durere e să ucizi lucrul cel mai minunat de pe lumea aceasta, cel mai frumos și desăvârșit dar al lui Dumnezeu – copilul, viața. Nimic nu se aseamănă cu o ființă nou născută. Nimic nu schimbă viața omului atât de mult ca momentul când se naște un copil.(o credincioasă – 2; Sibiu)
Odată, am plecat spre Drăgănescu în pantaloni, crezând că e un lucru bun și gândindu-mă că am să mă schimb în fustă înainte de a da ochii cu Părintele. Când am ajuns la Drăgănescu, am făcut ceea ce îmi propusesem, în spatele bisericii. Apoi am intrat în biserică, unde era foarte multă lume. După câteva minute, Părintele s-a întors și a spus: „Mă, a mers un bărbat după biserică; aștept să intre, dar nu mai apare. Unde-o fi?”. De atunci n-am mai îmbrăcat pantaloni. Tot legat de pantaloni, o doamnă l-a întrebat odată pe Părintele dacă, în caz de neputință, poate purta pantaloni. Părintele i-a spus că poate purta, dar numai pe sub fustă. Referindu-se la căsătorie, Părintele a spus că fiecare sac își găsește petecul lui. Și mai zicea Părintele: „Nu creșteți câini; creșteți copiii care nu au părinți”.(o credincioasă – 1; Sibiu)
Părintele a făcut Sfânta Liturghie într-o duminică, la Săliște. La sfârșit a miruit. A trecut prin fața lui o doamnă cu fetița în brațe. Părintele Arsenie îi zice: „N-ai răbdat până nu te-ai culcat cu bărbatu-tău azi noapte. Du-te, du-te”. Și a miruit numai fetița.
În biserică la Drăgănescu, o cetățeancă îi spune Părintelui: „Părinte, băiatul meu are 38 de ani și nu se poate însura”. Părintele i-a zis: „E și normal! Doar pe ceilalți copii i-ați trimis pe apa sâmbetei, iar acum, familia voastră se stinge. De aceea băiatul nu se poate însura”. (Silvia Pătrucean, Sibiu)
Despre fetele tinere, Părintele Arsenie spunea că „trebuie să se mărite, însă mai ușor se mântuiește un bărbat, decât se mărită fericit o fată”. Mie îmi argumenta avantajele vieții de căsnicie, dar atunci nu l-am înțeles… (Pr. Bunea Victor, Sibiu)
Prima mea întâlnire cu Părintele a fost la Drăgănescu. Biserica era plină de lume. Se sta la rând; Părintele vorbea cu fiecare persoană, dar puțin; după ce vorbea cu tine, ieșeai afară, căci lumea venea continuu.
Eram căsătorită și aveam doi copii. Soțul bea mult. Era gras și rosu. Când m-a văzut, Părintele a spus: „Tu ai să rămâi văduvă”. M-am cutremurat și nu am mai putut zice nici o vorbă. M-am întors acasă, fără să spun nimic soțului și copiilor. Mă gândeam că soțul va păți ceva la serviciu. Dar nu! A tot băut și a făcut ciroză la ficat. A murit după ce s-a pensionat de boală. La 32 de ani am rămas singură cu doi copii.
La o altă întâlnire cu Părintele, l-am întrebat ce să fac: să mă mai căsătoresc sau nu. Mi-a spus că dacă mă recăsătoresc – alți copii, alte necazuri. Am hotărât să nu mă mai căsătoresc. (Burs Maria, Ucea de Sus)
Pe Părintele Arsenie, l-am cunoscut prima dată lă Drăgănescu, unde picta în biserică. Mai întâi, a vorbit cu soția despre boli, cum că toate bolile pe care le are sunt din cauza nervilor. I-a zis că femeile rămân sănătoase prin nașterea de copii, iar cele care nu au încă copii sau nu au destui copii, se îmbolnăvesc de nervi și le doare capul, de nu are nimeni ce să le mai facă. Ne-am dus acasă și, în aproximativ o lună de zile, tot timpul îmi venea să plâng și simțeam o mângâiere, o bucurie și o pace în suflet, de nu se poate spune cuiva, în cuvinte. La fel a fost și cu soția. Eu, din momentul acela și până la plecarea lui la cele veșnice, m-am dus mereu lă dânsul.
















