P.S: Te rog să spui și altora, că doar atât doresc: să nu fiu uitat în taina sfântă a altarului, unde-i aștept pe prietenii mei pentru Sfânta Împărtășanie. Mulțumesc! Te iubesc!

 

 

,,Dragul meu,

Într-o zi, pe când nimic nu era și tu nici nu te gândeai că ai fi putut exista, Eu l-am creat pe om. Și-Mi era atât de drag!

Și l-am făcut după chipul și asemănarea mea și i-am spus doar atât: ,,Te rog, nu Mă uita. Nu-ți cer nimic mai mult, doar nu Mă uita!"

Și ca să-i fie mai ușor, l-am înconjurat de semnele prezenței Mele: un cer albastru și-o mare adâncă, păduri foșnind de viață, pomi plini de roade și-un soare imens și alți zeci de aștrii ce-i strigă întru-na: ,,Te rog, nu uita de Dumnezeu!"

Și am făcut zeci de câmpii colorate și-o floare pe care am vrut chiar să o cheme: ,,nu-mă-uita!"-astfel omul Meu drag să nu Mă uite.

Și-am pus lângă el o altă făptură, la fel de frumoasă, cu chip ca al Meu și i-am dat zâmbet și suflet, priviri gingașe și vorbe de duh, ca să-i sporească despre Mine și să-i spună doar atât: ,,Doamne, eu nu te uit!."

Dar...tot m-a uitat. Și atunci i-am dat legi și regi, și profeți și semne de bine, de greu, bucurii și- încercări; și i-am trimis suferința, sperând să alerge la Mine cu brațele îndreptate spre cer; și-am pus și oameni de seamă să-i strige într-una în numele Meu: ,,Omule, nu uita de Dumnezeu".

Dar tot M-a uitat...

Și-am zis: ,,nu vreau să-l pierd pe cel ce-mi este atât de drag. Am să-i dau totul. Am să mă dau pe mine." Și m-am dus pe pământ, am trăit pentru el, am murit și-am înviat și cu totul m-am așezat într-o bucățică de Pâine și un strop de Vin. Și din acestea tot strig: ,,Nu mă uita, primește-Mă în inima ta!"

Și mă tot uit cum mă așază în potire frumoase și-n chivote aurite, dar nu mă poartă în inimi și în minte.

Și-atunci strig și iar strig și te rog:

,,Omule, nu Mă uita, primește-Mă în inima ta!"

Ce-aș mai fi putut să fac ca tu să nu mă uiți și să mă vizitezi mai des, sau în casa ta să mă inviți ca prieten drag ce-mi ești?! Am făcut totul...și totuși tu mă uiți.

Ți-am scris ca să-ți spun că duminică m-au încuiat în biserică și tot aștept să vină cineva să-mi spună să merg cu el, să nu mai fiu singur în Altar. Te rog, amintește-ți de mine și primește-mă să stau cu tine. Iar dacă devin prea incomod și iarăși mă vei alunga, am să gasesc pe altcineva.

Cu drag Dumnezeu,

Prietenul care te-a creat și care te-a rascumpărat!

P.S: Te rog să spui și altora, că doar atât doresc: să nu fiu uitat în taina sfântă a altarului, unde-i aștept pe prietenii mei pentru Sfânta Împărtășanie. Mulțumesc! Te iubesc!"