Am avut zilele începutului de post marcate de plângerea pocăinței prin Canonul Sfântului Andrei Criteanul, zile de analiză sufletească prin rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, iar de acum, zile de lucru pe ogorul sufletului.
Am cerut, am cernut, am analizat, am aflat rezultatele "analizelor" sufletești, iar de acum urmează tratamentul.
Fiecare boală cu tratamentul ei și în funcție de gravitatea bolii și tratamentul este mai ușor sau mai greu de suportat, însă având în față vindecarea nimic nu poate fi prea greu de purtat.
Imaginați-vă sufletul în momentul de față ca pe o bucată brută de aur care nu trădează nimic din bijuteria ce ar putea fi prin trecerea prin foc și șlefuire. Ei bine, aplicându-i "tratamentul" potrivit, descoperit în Taina Spovedaniei de către duhovnic, și suportându-i toate greutățile și amărăciunea ce ar putea apărea pe drum, putem regăsi în pași mărunți imaginea potirului interior ce se vrea lucrat din materialul brut.
Punând bine acolo unde mai înainte am pus rău, atenție acolo unde am sădit indiferență, grijă în loc de nepăsare, stăruință în locul abandonului, dragoste în locul urii, alinare în locul suferinței, privegherea înaintea somnului, milostenia în locul agoniselii fără sens, de fapt șlefuim, trecem prin foc propriile neputințe și dăm forma potirului sufletesc din care ulterior să putem revărsa bucurie în toți cei pe care îi întâlnim... acum dăm din ce avem, iar când potirul este gata dăm din ceea ce suntem...
Să avem, însă, grijă ca nu cumva vrând a da din ceea ce suntem înainte ca potirul să fie gata, să nu otrăvim tot ce ne înconjoară, semănând pustiul în sufletele de lângă noi.
Numai așa, cu potirul șlefuit ne putem alătura Avvei Antonie de la Pateric și să putem spune cu împăcare :"EU NU MĂ MAI TEM DE DUMNEZEU, CI ÎL IUBESC PE EL, PENTRU CĂ DRAGOSTEA SCOATE AFARĂ FRICA!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.