Sfanta Cecilia, patroana muzicienilor, cantaretilor, compozitorilor si poetilor, este unul dintre martirii cei mai venerati de la inceputurile Bisericii. Numele ei, faptul ca a inaltat o biserica si ca a fost inmormantata intr-o cripta din catacombele Sfantului Callixt de la Roma sunt printre singurele dovezi istorice ale vietii Sfintei Cecilia, sarbatorita anual la 22 noiembrie. Născută
într-o familie nobilă din Roma, Sfânta Cecilia a crezut în Domnul
nostru Iisus Hristos și i-a făgăduit fecioria ei. Căsătorită fără voia
ei cu un tânăr nobil, pe nume Valerian, îl convinge să-i respecte votul,
iar acesta îi repectă dorința, ba mai mult, se leapădă de credința
păgână și este botezat de către episcopul Urban. Momentul acesta este
urmat de descoperirea minunată a vederii îngerului păzitor al Ceciliei
și de primirea din partea lui a câte unei cununi de crini și trandafiri,
împreună cu soția sa. Aceste cununi urmau să fie văzute doar de cei
care aveau viață sfântă în Hristos.
Dragostea lui Valerian față de fratele
său, Tiburtie, îl face pe acesta din urmă să se încreștineze și el,
ajungând la o astfel de înălțime duhovnicească încât vorbea cu îngerii
și primea sfaturi de la ei.
Sfânta Cecilia s-a devotat deplin slujirii lui Hristos, astfel că face
multă milostenie, iar casa ei o transformă în biserică, în ea fiind
botezați peste 400 de creștini.
Vestea faptului că Cecilia este creștină
a ajuns la urechile prefectului Almachio, persecutor al creștinilor.
Mai întâi au fost prinși Valerian și Tiburtie, obligându-i să jertfească
zeilor, dar pentru refuzul lor au fost decapitați, în mare grabă, ca să
nu dispară averea lor. Dar toată graba a fost în zadar, căci Cecilia
făcuse pomană toată averea lor. Auzind acestea, prefectul a ordonat ca
Cecilia să fie ținută în baia casei sale timp de trei zile, sperând în
moartea ei. Dar îngerul o păzea, astfel că după cele trei zile ea se
afla tot nevătămată. Următoarea modalitate de execuție a fost
decapitarea, dar nici aceasta nu a reușit, deoarece trei lovituri de
sabie nu au fost suficiente pentru decapitarea sfintei. Potrivit legilor
romane, trebuia lăsată. Mai trăiește trei zile, timp în care lasă casa
ei comunității creștine din Roma, iar apoi trece la cele veșnice,
bucuroasă de a-și da viața trecătoare în schimbul celei veșnice. Moartea
ei a avut loc în data de 22 noiembrie, posibil în anul 232.
Ea a fost îngropată în catacombele
Calixto, unde va fi găsită de către episcopul Pascual I al Romei, în
anul 821. Trupul ei a fost găsit nestricat și izvorâtor de bună
mireasmă.
După găsirea trupului neputrezit al
Sfintei Cecilia, va fi așezat în biserica zidită pe locul fostei ei
case, locul unde a și murit.
Ultima expunere publică a Sfintei
Cecilia se va face cu ocazia sărbătorii ei din 22 noiembrie 1599, moment
din care va fi închisă într-un sarcofag de piatră și asezată în cripta
bisericii Santa Cecilia din Trastevere, Roma, alături de moaștele
Sfinților Valerian și Tuburtie.
Tot acum, sculptorul Stefano
Maderna(1576-1636), văzând trupul neputrezit al Sfintei, va realiza o
sculptură în marmură cu poziția în care se afla corpul ei, statuie ce se
află într-un baldachin de sub altarul bisericii Santa Cecilia din Roma,
situat deasupra capelei în care se găsesc moaștele Sfintei Cecilia.
Capul ei a fost pus într-o raclă de argint și păstrat într-o altă
biserică din Roma, a Celor patru Sfinți Încoronați.
Sfânta Cecilia, ocrotitoarea orașului Lleida
Primăria orașului Lleida a făcut o
făgăduință Sfintei Cecilia și și-a luat-o ca patroană. Originea votului
făcut Sfintei Cecilia trebuie situat în jurul anului 1640, când
Catalunia era în război contra regelui Filip IV, numit războiul Segadors
(Secerătorii), care va dura până în anul 1649.
În anul 1643, leridanii îl acceptaseră
pe rege, dându-și seama că era mai rău să lase intrarea francezilor.
Orașul lupta contra francezilor care subjugaseră Lleida în două ocazii,
cea mai cunoscută fiind cea de Sfânta Cecilia. În 21 noiembrie 1643,
când părea sigură victoria francezilor, în momentul în care canonicii
catedralei Seu Vella cântau vecernia sărbătorii Sfintei Cecilia, trupele
franceze s-au retras. Lleida a văzut mâna Sfintei Cecilia în aceste
fapte și pentru aceasta, Primăria se decide a o sărbători pe Sfânta
Cecilia și a o lua ca protectoare. În 24 noiembrie 1948, șeful Poliției
locale, Fernando Puertas va solicita către Primărie ca să o aibă pe
Sfânta Cecilia ca patroană și protectoare și așa a fost.
Sfanta Cecilia, patroana muzicienilor, cantaretilor,
compozitorilor si poetilor, este unul dintre martirii cei mai venerati
de la inceputurile Bisericii.
Numele ei, faptul ca a inaltat o biserica si ca a fost inmormantata
intr-o cripta din catacombele Sfantului Callixt de la Roma sunt printre
singurele dovezi istorice ale vietii Sfintei Cecilia, sarbatorita anual
la 22 noiembrie.
Povestea Sfintei Cecilia s-a nascut, partial, din legende. Se spune ca
Sfanta Cecilia a venit pe lume in instarita familie Caecilia din Roma,
care a dat Imperiului Roman numerosi senatori. Cecilia era inzestrata cu
toata frumusetea si inocenta pe care si le putea dori o tanara fata.
Bogata, cultivata, era pasionata de arta, fiind deosebit de talentata la
muzica. Pe cand era foarte tanara, si-a consacrat viata lui Dumnezeu,
facand un juramant de castitate. Pana in Evul Mediu, patronul
muzicienilor era Sfantul Grigorie cel Mare, insa o data cu fondarea
Academiei de muzica de la Roma, in anul 1584, plasata sub protectia
Sfintei Cecilia, ea a fost recunoscuta oficial ca protectoare a
muzicienilor, a compozitorilor, cantaretilor, lutierilor si poetilor.
Asocierea Sfintei Cecilia cu muzica dateaza de la sfarsitul secolului al
V-lea, datorandu-se pelerinilor care veneau sa se inchine la moastele
sale.
Acest moment marcheaza aparitia numeroaselor reprezentari ale Sfintei
Cecilia in picturi, fresce, mozaicuri si vitralii, dar si invocarea sa
in rugaciuni. Poetul englez John Dryden este autorul Cantecului pentru
sarbatoarea Sfintei Cecilia, in timp ce poetul Alexander Pope a compus o
oda inchinata sfintei. Din secolul al XV-lea, simbolul Sfintei Cecilia
este orga. In diferite reprezentari picturale, Sfanta Cecilia este
infatisata cantand la orga, harpa sau alte instrumente muzicale.
Inainte, era intruchipata purtand pe cap o coronita de trandafiri sau
tinand in mana o ramura de palmier. Cel mai cunoscut tablou infatisand-o
pe Sfanta Cecilia este, poate, panza omonima a lui Rafael Sanzio,
expusa la Pinacoteca Nazionale din Bologna.
Astazi, una dintre cele mai vizitate catedrale gotice din Franta este
catedrala Sfanta Cecilia din orasul Albi, situat la aproximativ 50 de
minute de mers cu masina de Toulouse. Cu cei aproape 114 metri lungime
si 40 metri inaltime, catedrala Sfanta Cecilia din Albi este cel mai
mare edificiu de caramida din lume, o capodopera a stilului gotic din
sudul Europei, inscrisa, din 2010, pe lista monumentelor din patrimoniul
mondial UNESCO.
