Crăciun binecuvântat!

 Să ningă în noaptea de Crăciun cu vise împlinite! Învaţă  să visezi, păşeşte dincolo de real, Crăciunul face minuni!
Craciun de poveste ! Craciun Magic ! Craciun Minunat alaturi de toti cei dragi!

 Crăciun Fericit și Un An Nou cu sănătate, bucurie și fericire alături de cei dragi.
LA MULȚI ANI !!!

 Craciun Fericit si Luminos tuturor! Sa ne bucuram de Nasterea Domnului nostru Iisus Christos si de Renasterea noastra prin Lumina Iubirii Divine, pe care colindele o anunta, impreuna cu un Nou An al Vietii noastre in: Iubirea, Adevarul, Frumosul, Cunoasterea si Universalitatea Divina a Vietii Universului! Multa Sanatate, Fericire si Bucurii tuturor! Sarbatori binecuvantate!
🎅🎄🍾🥂🎊

 De mic copil iubesc Crăciunul. Îl iubesc pentru bucuria de a sta cu ai mei la masă, pentru nerăbdare de a descoperi ce se află sub hârtiile cu fulgi de nea sau brazi, dar, mai ales, pentru căldura și emoția pe care o văd in ochii copiilor când, în sfârșit, află dacă au fost cuminți sau nu.
De acest Crăciun, împreună cu niște colegi de-ai mei foarte faini, am ieșit din uniforma de Carrefour și ne-am transformat în elfii lui Moș Crăciun pentru a pregăti o surpriză frumoasă unei cliente și fiului acesteia. Doamna și-a pierdut geanta în magazinul nostru, iar noi ne-am străduit să îi spunem că o găsește la noi. Așa am descoperit și lista de dorințe a copilului transpusă într-o scrisoare pentru nimeni altul decât Moș Crăciun.
Cum riscul era destul de mare să nu mai ajungă la destinație, am făcut noi cumpărăturile în locul Moșului și i-am scris și câteva rânduri din partea acestuia. Bucuria este și mai mare când o oferi...
Sărbători fericite tuturor!

 Ce sa ti aduca Craciunul???..mai mult timp si multa sanatate.
...sa iubesti...pt ca iubirea este secretul tineretii vesnice!
...sa razi..pt ca rasul este muzica sufletului!
....sa plangi...pt ca plansul este emotia unei inimi mari!
....sa citesti...pt ca cititul este sursa cunoasterii!
...sa asculti..pt ca ascultarea este forta inteligentei!
....sa gandesti ..pt ca gandirea este cheia reusitei!
...sa visezi...pt ca visarea este rasuflarea fericirii!
...sa te joci...pt ca jocul reprezinta prospetimea copilariei!
...sa ai timp sa traiesti...pt ca timpul trece repede...si nu revine NICIODATĂ!
Sarbatori fericite!

 Tradițiile sunt de respectat.!
Crăciun liniștit !
Cu pacea sufletească că poți dărui iubirea ,alaturi de cei dragi.!
Să vă bucurați de aceasta mare sărbătoare creștină !
Capra, Țurca,Brezaia...colinde de mare spiritualitate creștină !

 CRĂCIUN FERICIT!Sănătate și prosperitate în noul an pentru familie. 

 Crăciunul este despre lumină🌟, iubire❤️ și fericire😊.

𝑺𝒂𝒓𝒃𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊 𝒄𝒖 𝒃𝒊𝒏𝒆 𝒕𝒖𝒕𝒖𝒓𝒐𝒓!

Craciunul la femei ... 🙄

 

 

Apoi, să îl faci pe un copil să creadă despre el însuși, spunându-i în mod repetat, că ar putea să nu fie suficient de bun pentru a primi un cadou de Crăciun…wow! asta e o chestie care odată sădită în mintea unui copil, are șanse să rămână acolo pe viață și să se transforme într-un demon cu care s se lupte toată viața.

Te-ai întrebat vreodată cum ar fi ca șeful tău să-ți spună de-a lungul unui an întreg, în funcție de toanele lui, că la cum te comporți, nu prea sunt șanse să promovezi sau să primești bonusul de sfârșit de an? Sau, dacă ți s-a întâmplat asta, spune-mi, te rog, cum te-ai simțit? Și ia acea tare a ta, multiplic-o de zeci sau sute de ori și poate așa o să înțelegi cum se simte un copil care aude că nu e suficient de cuminte, de bun, de silitor, de deștept etc pentru Moș Crăciun.

Și nu în ultimul rând: nu te gândești că atunci când va descoperi că nu există Moșul și că, de fapt, tu ești Moș Crăciun, adică el sau ea nu era suficient de cuminte, de bun, de silitor, de deștept etc pentru tine, va fi o lovitură grea de tot pentru el? Că și-a dezamăgit propriul părinte. Iar asta este, poate, cea mai grea povară de dus pentru un copil.

Sigur, tu o să-mi spui că niciodată nu-ți duci amenințarea la capăt, că de fiecare dată primește un cadou, de cele mai multe ori chiar ce își dorește. Și că, uite, a învățat mai bine după ce i-ai spus asta. Sau nu a mai făcut năzbâtii sau mai știu eu ce.

Așa o fi, dar cui îi face plăcere să fie mai bun, mai cuminte, mai silitor de frică? Nimănui. Și nimănui nu-i place să trăiască în tensiune, neștiind până în ultima clipă dacă a fost sau nu suficient de ce vrei tu pentru a primi și el un cadou. E groaznic să trăiești așa, adult fiind, de ce îți imaginezi că ar fi altfel pentru un copil?

Crăciunul ar trebui să fie Sărbătoarea copiilor. Iar noi ca părinți, ca adulți, ar trebui să facem tot ce ne stă în putință să le facem sărbătoarea asta cât mai frumoasă și mai fericită. Să se simtă speciali, așa cum sunt de fapt și cum îi vedem și noi în realitate, fiecare pe copilul său. Ar trebui să îi celebrăm, să îi încurajăm și, după posibilitățile și valorile fiecăruia dintre noi, să le îndeplinim cât mai multe dintre dorințe. Cu siguranță nu ar trebui să îi facem să creadă că această sărbătoare, Crăciunul, poate fi sau poate să nu fie pentru unii dintre ei. Că acel cadou al lor depinde de felul în care ne satisfac nouă așteptările. Că, hai să fim serioși, și noi am fost departe de ai fi niște îngeri, iar acum, ca și adulți, probabil că suntem la ani lumină de perfecțiune.

"Mosul locuieste la Polul Nord ... ISUS este pretutindeni.

Mosul vine odata pe an ... ISUS este un ajutor prezent intotdeauna.

Mosul iti umple ghetele cu bunatati ... ISUS are grija de toate nevoile tale.

Mosul vine pe cos neinvitat ... ISUS sta la usa si bate, si apoi intra in inima ta cand il inviti.

Pentru a-l vedea pe Mos, trebuie sa stai la coada... Lui ISUS trebuie doar sa-i pomenesti Numele si deja e langa tine.

Mosul iti pune darurile sub pom... ISUS a devenit darul nostru si a murit atarnat pe lemn."

Avem nevoie sa ne amintim Cine este personajul principal al Craciunului!

Craciunul - Nasterea Domnului

Cântați colinde, nu strigați reproșuri.

“E foarte importantă masa de Crăciun. Și curățenia din casă. Dar nu lăsa pregătirile să-ți ocupe tot timpul și să-ți mănânce nervii.

Crăciunul nu e despre asta. Nu-ți stresa toată familia pentru că vrei TU ca totul să fie perfect. Poți să le lași sub brad cele mai scumpe sau dorite daruri. Dacă toată ziua ai trântit oalele prin bucătărie și ai stat îmbufnată că nu ți-ai terminat platourile și cozonacul nu e ca în reclame, nimeni din casa ta nu se va mai bucura de Sfânta Sărbătoare a Crăciunului.

Sfânta Sărbătoare a Crăciunului. Adică: liniște, zâmbete, împăcare, clopoței, colinde, case călduțe, ceaiuri,turtă dulce…

Nu ai nevoie de 7 aperitive și 5 feluri de prăjituri ca să ai un Crăciun bun. Nu te îmbrăca în nemulțumire și îngrijorare. Învăluiește-te în acceptare.

Orice-ar fi, oricâte-ai fi reușit să faci, declară-te mulțumită. Nu strica sărbătoarea casei pentru niște mărunțișuri. Nu sta șifonată toată ziua de ajun cu scuza că tu “nu ești gata”, că tu ”nu ai terminat de gătit” că tu “ trebuie să faci totul singură”.

Trezește-te de dimineață cu bucuria pe buze. Organizează-i pe cei din casă cu veselie. Împărțiți treburile. Fă-i și pe ei să se simtă parte din pregătirea serii de Ajun. Dar nu cu reproșuri, nu cu ceartă, nu cu nervi. Cu bucurie. Fă un joc din toată treaba. Și când toate vor fi terminate, nu începe cu criticile. Nu te duce în urma lor să le găsești motive de reproș. Lasă lucrurile imperfecte.

Fii tu perfectă de acest Ajun. Fii așa cum n-ai reușit niciodată până acum. Fii tu bucuria casei voastre, cadoul familiei tale. Părinții dau tonul sărbătorilor. Cântați colinde, nu strigați reproșuri.

Fiți înțelepți și amintiți-vă că lumea se simte bine atunci când oamenii din fața lor zâmbesc. Și dacă pe masă sunt doar o felie de cozonac și un pahar de ceai, dacă sunt primiți cu bucurie, nimic nu mai contează. Nu-i obligați pe cei dragi să înghită cozonacul cu lacrimi.

Faceți din Crăciunul acesta sărbătoarea voastră cea mai frumoasă.

Crăciunul este despre bunătate și iubire și răbdare.

"Crăciun Fericit!" nu e o expresie lipsită de valoare.

Crăciun Fericit chiar poate să fie o sărbătoare.

Fiecare are propriul Crăciun.

Tu cum vrei să fie Crăciunul tău?

  ·

Dar nu uita când eşti voios, Române să fii bun.

 

Lasă grijile tale în mâna Domnului,multumeste-i şi El va lăsa pacea în sufletul tău.
😇 O zi binecuvântată cu daruri cerești sub ocrotire divină ,dragi mei !
Azi cu strămoşii cânt în cor

Colindul sfânt şi bun,

Tot moş era şi-n vremea lor,

Bătrânul Moş Crăciun.

E sărbătoare şi e joc

În casa ta acum,

Dar sunt bordeie fără foc

şi mâine-i Moş Ajun.

şi-acum te las, fii sănătos

şi vesel de Crăciun,

Dar nu uita când eşti voios,

Române să fii bun.

În noaptea de Crăciun, cerurile se deschid, Dumnezeu coboară pe pământ, sufletele strămoșilor ne zâmbesc, pământul se sfințește și inimile oamenilor devin leagănul Pruncului Dumnezeu.

~Legenda spune că în noaptea în care a intrat în travaliu, Fecioara Maria a bătut la prima uşă ce i-a ieşit în cale, pentru a cere ajutor.

~I-a răspuns Crăciuniţa, soţia lui Moş Crăciun, care, ştiind de frica lui, a trimis-o în grajd şi a ajutat-o să-l aducă pe lume pe Iisus.

~ Când a aflat ce s-a întâmplat fără ştirea lui, Moş Crăciun s-a răzbunat pe Crăciuniţa şi i-a tăiat mâinile, drept pedeapsă.

~Însă, Maica Domnului i le lipeşte la loc, chiar în faţa lui Crăciun, care află, cu această ocazie, cine este Fecioara Maria.

~ De bucurie că nevasta sa a scăpat nevătămată de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde din trunchiuri de brad un rug în curtea casei sale și încinge o horă cu toate slugile.

~După joc, Crăciun, care era cioban la bază, împarte sfintei familii daruri păstoresti: lapte, caș, urdă și smântână. De aici transformarea lui Moș Crăciun într-un sfânt care aduce, în ajunul nașterii lui Iisus, daruri copiilor.

~Povestea renilor lui Moş Crăciun a început în poemul „Noaptea de dinaintea Crăciunului”, scris de Clement Clarke Moore în 1822.

~Poemul era cadoul de Crăciun al lui Moore pentru copiii săi.

~ El este cel care a creat imaginea familiară a lui Moş Crăciun care zboară în sania trasă de cei opt reni.

~ Al nouălea ren al lui Moş Crăciun, Rudolf, a apărut mult mai târziu, într-o carte scrisă de Robert May.

~Se spune că Moş Crăciun şi spiriduşii săi au descoperit formula secretă a prafului magic pentru reni, care îi face să zboare.

~ Acest praf magic este împrăştiat peste fiecare ren cu puţin timp înainte de a pleca în Ajun, din Laponia, în jurul Pământului.

~Legenda lui Moș Crăciun îi aduce în fața noastră și pe cei 11 spiriduși ai Moșului, ajutoarele și asistenții săi poznași. Spiridușii îl ajută pe Moșul în fabrica secretă de jucării, pentru a se asigura că toate dorințele copiilor sunt îndeplinie până în noaptea magică de Crăciun.

DARURILE MAGILOR S-AU PĂSTRAT PÂNĂ ÎN PREZENT

Darurile crailor s-au păstrat până în prezent. Aurul – 28 de plăci de mărimi şi forme diferite, ornamentate original şi iscusit; smirna şi tămâia – 70 de boabe de mărimea măslinelor, se păstrează cu multă pietate la Mănăstirea Sfântul Pavel de pe muntele Athos. Aceste daruri răspîndesc o mireasmă deosebit de plăcută până în prezent.

Parintii Bisericii invata ca magii de la Rasarit, detin un rol foarte important in iconomia mantuirii, pentru ca inchinarea acestora la ieslea din Betleem reprezinta sfarsitul idolatriei pagane si chemarea tuturor neamurilor la credinta in adevaratul si unicul Dumnezeu.

Maica Domnului nu a pastrat numai cuvintele Domnului in inima sa ( potrivit. Lc. 2, 19, 51) ci si tot ceea avea legatura cu viata Sa pamanteasca, ca si aceste daruri. Astfel, potrivit Traditiei Bisericii, Nascatoarea de Dumnezeu a dat, dupa adormirea sa, alaturi de alte lucruri ale Domnului si aceste daruri, Bisericii din Ierusalim, unde au fost pastrate pana spre anul 400 d. Hr.

În ceea ce privește simbolistica, gândirea patristică ne dezvăluie următoarea lor semnificație: aurul exprimă demnitatea împărătească a Pruncului Sfânt; tămâia - dumnezeirea Lui; smirna - firea Lui umană, fire supusă morții. Smirnă, pentru că IIsus urma să se jertfească pentru noi. Smirna se folosea pentru îmbălsămarea morților, fiind un absorbant al umidității corpului. Avem, așadar, și o profeție făcută de magii străini, neiudei, încă de la nașterea Domnului despre faptul că avea să se jertfească mai târziu.

Prin urmare, darurile magilor sunt pline nu numai de credință, evlavie și închinare, ci sunt și trei moduri de mărturisire: primul îl mărturisește ca Împăratul împăraților, al doilea îl recunoaște ca Dumnezeul dumnezeilor, al treilea îl arată ca fiind Omul, ca Domnul domnilor.

Astăzi despre uleiurile purtătoare pentru uleiurile esențiale

 

Aplicarea topică pe piele se poate face direct sau cu ajutorul unui ulei purtător (cocos, jojoba, migdale, sâmburi de struguri, măsline). Fiind uleiuri esențiale pure, ele sunt eterice, se evaporă foarte repede. Pentru o absorbție mai bună la nivelul pielii și implicit celular, se recomandă utilizarea uleiului purtător.

Dozajul diferă în funcție de individ, vârstă și circumstanțe personale. Aplicarea topică se face de obicei la interval de 2 până la 6 ore, iar în cazuri acute se face din 20 în 20 de minute.

Recomandarea de dozaj este următoarea: Evita zona ochilor, interiorul urechilor și a nasului, zona genitală.

• pentru bebeluși (0 – 2 ani), 1 picătură în 10 ml ulei purtător
• pentru copii (2 – 10 ani), 1 picătură în 5 ml ulei purtător
• pentru adulți, 3 – 6 picături în 5 ml ulei purtător

Ce este un ulei purtător pentru uleiuri esențiale?

Ce este un ulei purtător? Este acel ulei presat la rece din partea grasă a unei plante vegetale, cum ar fi semințele din măsline. Acest ulei este folosit ca „ulei purtător” a uleiurilor esențiale pe piele, de unde și denumirea de ulei purtător. Uleiurile esențiale sunt foarte puternice atunci când nu sunt diluate. Un ulei purtător va dura mai mult decât un ulei esențial, deoarece nu este la fel de volatil și îi va lua mai mult timp pentru a se evapora.

Spre deosebire de uleiurile esențiale, uleiurile purtătoare nu au o aromă concentrată, deși unele pot avea un miros ușor. Uleiul purtător sau uleiul de bază este utilizat pentru a dilua un ulei esențial ce este aplicat pe piele, păstrând pielea să se irite și să permită uleiului esențial să fie eficient pe corp.

Care uleiuri purtătoare sunt cele mai bune de utilizat?

Uleiurile purtătoare au fiecare utilizări terapeutice diferite. Alegerea uleiului va depinde de beneficiile pe care le doriți. Cele mai utilizate uleiuri purtătoare sunt:

• uleiul de nucă de cocos fracționat,
• uleiul de migdale dulci,
• uleiul de floarea soarelui,
• uleiul de măsline.

Aceste uleiuri sunt considerate cele mai bune pentru aroma terapie, dar nu se limitează doar la uleiurile menționate anterior. Majoritatea uleiurilor de nuci, semințe și vegetale utilizate la gătit pot fi utilizate ca ulei purtător.

Pentru cel mai bun rezultat pe piele sau aroma terapie, uleiurile purtătoare utilizate trebuie să fie cât mai naturale. În sensul natural, unele dintre uleiurile găsite într-un magazin alimentar pot fi foarte rafinate, determinându-le să conțină reziduuri de petrol și solvenți. cu cât un ulei presat la rece este mai neprocesat sau organic, cu atât sunt mai bune pentru aroma terapie. De asemenea, uleiurile neprocesate sunt considerate a fi mai bogate în proteine, vitamine și minerale, ceea ce duce la o piele și un corp mai sănătos.

Care uleiuri esențiale sunt cele mai indicat de diluat?

Orice ulei este în regulă să se dilueze și va economisi bani pe termen lung. Chiar și în continuare există o serie de uleiuri esențiale care pot provoca sensibilitate și ar trebui diluate. Simptomele de sensibilitate față de un ulei esențial este o mâncărime ușoară până la erupții severe. Sensibilitatea la un ulei care este folosit în mod continuu fără diluare poate duce chiar la cazuri severe de reacție alergică, cum ar fi dificultăți de respirație și, eventual, șoc anafilactic.

Din fericire, majoritatea uleiurilor nu provoacă astfel de reacții, iar cele care provoacă sensibilitate sunt mai puțin susceptibile de a fi diluate. Unele, dar nu toate, dintre aceste uleiuri care trebuie diluate sunt:

• piperul negru,
• wintergreen,
• ghimbirul,
• eucaliptul.

Când se diluează cu cantități mici de uleiuri esențiale, este mai bine să se măsoare prin picături. Pentru fiecare linguriță de ulei fracționat de cocos sau oricare alt ulei purtător ar trebui să adăugați două picături de ulei esențial.

În concluzie, uleiul purtător este uleiul presat la rece din semințele unei plante vegetale. Este ceea ce este folosit pentru a dilua un ulei esențial pe piele. Uleiul esențial este volatil și se va evapora rapid fără utilizarea uleiului purtător. Aproape orice tip de ulei de gătit poate fi utilizat ca ulei purtător, dar se recomandă utilizarea uleiurilor mai organice pentru rezultate mai bune.

Utilizarea uleiurilor purtătoare va reduce sensibilitatea multor uleiuri esențiale, permițându-le să fie utilizate pentru beneficiile dorite.

Curatarea si refacerea sufletului

 

“Sufletul este energia fundamentala a vietii, fara de care viata pe aceasta planeta nu ar fi posibila.

Odata afectata aceasta structura principala, intreg organismul nu mai poate functiona la parametri optimi, iar in timp aparand afectiuni din cele mai diverse.

Afectarea negativa a sufletului, fie ca este vorba de pierderea lui sau acceptarea energiilor si entitatilor malefice in el, poate duce la o gama foarte variata de afectiuni, fie ca este vorba de boala,

suferinta, magie fie orice alta serie de traume fizice cat si psihice.

Sufletul se pierde prin pacate savarsite cu liber arbitru si este preluat de rau prin drept divin.

Odata cu pierderea sufletului se pierde si din protectia pe care Dumnezeu o ofera celui in cauza.

Fara aceasta protectie din partea celui de Sus, omul ramane vulnerabil in fata raului, care nu asteapta mult pentru a-l chinui.

Astfel in vindecarea unui pacient trebuie avut in vedere curatarea si refacerea sufletului.

Odata aceasta problema rezolvata structurile

persoanei incep sa se refaca, putand fi posibila vindecarea ei, de asemenea dupa refacerea sufletului.

Lumina Interna

Valoarea luminii interne, a DH-ului, este foarte important in vindecarea

pacientului. Crescuta luminozitatea pacientului, el va fi pus in rezonanta cu cerurile superioare, primind de acolo un ajutor semnificativ.

Odata cu crestera DH-ului, entitatilor negative le va fi mai greu sa ramana in acea persoana.

Persoanele cu o Lumina Interna mica sunt expuse platilor karmice mari si de asemenea sunt vulnerabile in fata ingerilor pazitori ai karmei (demonii). Crescut acest parametru peste un anumit prag, expunerea nu mai este atat de mare si face posibila interventia in scopul vindecarii.

Protectia Divina si Iertarea Pacatelor

Sanatatea, vindecarea sau protectia sunt Daruri Divine si sunt

acordate de Dumnezeu.

Protectia Divina reprezinta gradul in care Dumnezeu ne apara de rau sau de interventia acestuia. Un om nu

poate fi vindecat daca protectia lui divina nu creste, deoarece va

ramane permanent vulnerabil la entitatile bolilor sau Ia atacurile

psi.

Iertarea pacatelor este de asemenea foarte importanta in terapie.

Orice boala, orice suferinta se datoreaza unor greseli de acum sau din vietile trecute.

Pentru a vindeca o afectiune trebuie platita greseala, pacatul.

Odata platita greseala,, cu Voia Lui Dumnezeu, afectiunea poate fi tratata.

Iertarea pacatelor determina gradul de protectie divina.

Astfel, pentru a creste protectia divina este necesar ca pacientul sa faca cat mai multe fapte prin care sa-si castige iertarea.

O sa enumar o serie de fapte prin care un om isi poate castiga

iertarea pentru pacatele si greselile infaptuite:

➢ Liturghii de Iertare, se dau la manastiri. Prin ele se pot plati

atat pacatele personale cat si cele ale neamului.

➢ Spovedania, la care se iarta pacatele spovedite si impartasania.

➢ Maslurile, la care se iarta de asemenea pacatele, Moliftele si slujbele de dezlegare.

➢ Pelerinajele la manastiri.

➢ Refacerea sufletului creste protectia Divina.

➢ Milostenia, si ajutorarea celorlalti sunt dintre cele mai placute

fapte in fata lui Dumnezeu. Prin ajutorarea neconditionata a

celor din jur se iarta foarte multe din pacatele personale.

➢ Rugaciunea personala.

➢ Posturile.

➢ Posturile negre sunt o forma rapida de plata a pacatelor.

Indepartarea entitatilor ce produc boala.

In cazul bolilor dupa indeplinirea celor de mai sus, trebuie

indepartata definitiv entitatea sau entitatile ce produc acea boala. Odata rezolvata si aceasta problema nu mai ramane decat deschiderea si refacera chakrelor si biocampurilor si

refacerea matricei originare.

Refacerea matricei originare

Orice afectiune, orice boala sau atac psi mai indelungat lasa o urma

in matricea originara. Pentru o vindecare completa, sau pentru ca

organismul sa se refaca complet aceasta matrice informationala

trebuie refacuta.

Pentru aceasta se poate folosi urmatorul algoritm:

„Se anihileaza toate programele malefice, algoritmii

malefici,infoenergiile malefice si toate defectele dobandite in

matricea originara perfecta a acestei fiinte si se reface matricea cu

Lumina Duhului Sfant atat cat ii este lui «numele» ingaduit de

Dumnezeu."Sa va fie de folos!

Rugăciune către sfântul înger păzitor

 Sfinte îngere, cel ce stai înaintea pă­ti­mașului meu suflet și al vieții me­le celei ticăloase, nu mă lăsa pe mine, păcătosul, nici nu te depărta de mine pentru neînfrânarea mea. Nu da loc dia­volului celui viclean, ca să-mi stă­pânească cu silnicie acest trup mu­ritor. Întărește mâna mea cea slabă și neputincioasă și mă îndreptează la ca­lea mân­tuirii. Așa, sfinte îngere al lui Dumne­zeu, păzitorul și acoperitorul sufletului și al trupului meu celui ti­călos, iartă-mi toate cu câte te-am mâhnit în toate zilele vieții mele și orice am greșit în această zi. Acoperă-mă în această noapte și mă păzește de toată ispita celui potrivnic, ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeu; și te roagă pentru mine către Domnul, ca să mă întărească întru frica Sa și vrednic să mă arate pe mine, robul Său, bunătății Sale. Amin.

 

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum…

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin

Facere a lui Ioan Monahul

Cântarea 1: glasul al 8-lea:

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat…

Stih: Sfinte îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul.

Pe tine, păzitorul sufletului meu, cel neadormit, folositorul și îndrep­tă­torul vieții mele, pe care te-am do­bândit de la Dumnezeu, te laud, dumnezeiescule înger al lui Dumnezeu, Cel atotstăpânitor.

Vrând ca toți oamenii să se mântuiască, Cuvinte, ai pus pe sfinții îngeri îndreptători și luminați povățuitori oamenilor, care ne povățuiesc pe noi la frica Ta.

De noaptea cea întunecată fiind cu­prins și cu negura cea deasă a pati­milor fiind aco­perit, cu lumina pocă­in­ței luminează-mă, în­drep­tătorule, fo­lo­sitorule și păzitorule al meu.

Slavă…

Potop cu tină și întuneric de gânduri rușinoase întru mine izvorăsc, des­părțind de la Dumnezeu mintea mea, pe care usucă-le, ajutătorul meu.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Tu ești, Stăpână, liniștea și adăpos­ti­rea ce­lor învăluiți în marea păca­telor. Pentru a­ceasta alerg către a ta adă­postire, fiind în­văluit cu viforul a multe feluri de patimi.

Cântarea 3:

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc…

Ființă am din amestecătură de pă­mânt, de tină și de țărână, pentru aceasta de pământ m-am lipit. Ci, o, folosito­rul meu, îndreptătorul și izbă­vi­torul meu, întoarce pofta mea către cele cerești.

Ziua și noaptea cu faptele mele cele rele te amăgesc, te mâhnesc și te în­tărât; dar, te rog, nu sta departe de mine, ci ajută-mă spre a mă îndrepta.

Supus sunt grijii și mâhnirii, că ne­po­căit și neîndreptat petrec. Pentru aceas­ta dăruiește-mi să mă pocăiesc cu adevărat și să te bucur pe tine, păzitorul meu.

Slavă…

Cel ce vezi fața cea de nevăzut a lui Dum­nezeu, Care șade în ceruri și se uită pe pământ cu gândul și-l face pe el de se cutre­mură, pe Acela roagă-L să mă mântuiască, sfinte îngere.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Minte, cuget și cuvânt, harul lui Dumnezeu am luat, ca, pe Stăpânul cu­noscând, cu fapte bune să-L cinstesc; iar eu, cu patimile ocă­rând ha­rul, pe Stă­pânul am defăimat, stă­până, miluiește-mă.

Sedealna, glasul al 4-lea:
Podobie: Cel ce Te-ai înălțat…

Păzitorul sufletului și al trupului meu, cel ales mie de la Dumnezeu, dum­ne­zeiescule înger, urmând lui Dumne­zeu, treci cu vederea, preasfinte, toate greșelile sufle­tului meu celui ticălos și mă izbăvește de cursele cele de multe feluri ale înșelătorului și fă milostiv pe Dumnezeul tuturor, ca să-mi dea iertare la judecată.

Cântarea 4:

Irmos: Tu ești tăria mea, Doamne, Tu ești bucuria mea…

Neaducându-mi aminte, Mântuito­ru­le, de înfricoșătoarea judecată, la ca­re am să stau înainte și să dau răs­puns pentru tot lucrul și cuvântul, nici gândindu-mă la moar­tea cea fără de veste, sunt neîndreptat; dar tu, îndrep­tătorul meu, nu mă lăsa pe mine.

Cu dinadinsul toată răutatea am pli­nit din tinerețe și n-am încetat a te amă­rî pe tine, apărătorul meu, prin cu­vinte și prin fapte fără de lege; nu te mâ­nia, dar, ci mai așteaptă, înțe­lep­țindu-mă, luminându-mă și întărindu-mă.

Urmând îndelung-răbdării Cuvân­tului lui Dumnezeu, Care a venit să cheme pe toți păcătoșii la pocăință și așteaptă îndreptare de bunăvoie și nu silește, și tu, îndreptătorul meu, spre mine cu îndelungă-răbdare petreci.

Slavă…

Departe de la Dumnezeu păcatul m-a le­pădat pe mine, netrebnicul rob; dar Stăpânul meu, Iisus, m-a primit cu milostivire și m-a făcut al Său; iar eu, lepădând atâta har al Lui, te mâhnesc încă pe tine, îngerul lui Dumnezeu.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Cu adevărat Domnul S-a făcut Îm­părat, cu împărăție care nu cade, și, pre­cum psalmistul grăiește, S-a îm­bră­­cat din tine, Maica lui Dumnezeu, întru preafrumoasă podoabă, în trup sfânt, cu care a luat moarte și a surpat împărăția ei.

Cântarea 5:

Irmos: Pentru ce m-ai lepădat de la fața Ta…

Pe tine păzitor câștigându-te, îm­preună petrecător și împreună vorbi­tor, sfinte îngere, păzindu-mă, cu mi­ne că­lătorind, împreună locuind și ce­le de mân­tuire înainte pururea punându-le, ce iertare voi lua, necu­noscător fiind?

Cu multă îndrăznire stând înaintea tronului Atotstăpânitorului și împreună dăn­țuind, la Împăratul făpturii roagă-te, aju­tă­torul meu, să-mi dea iertare de răutățile mele cele multe.

Muncile și chinurile care mă aș­teaptă mai înainte văzându-le și de îm­pietrirea, nebunia și orbirea mea făcându-ți-se milă, suspini și te tângu­iești și te întristezi, fiind plin de mâhnire, izbăvitorul meu.

Slavă…

Nici într-un ceas, nici într-o clipă sau și mai puțin decât aceea, nu te-am lăsat pe tine, păzitorul și făcătorul meu de bine, să te bucuri de mine și să te veselești și să salți, fiind eu pururea stricat cu păcatele.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Prunc nou S-a arătat, Cel necuprins cu mintea, din tine ceea ce ești cu totul fără prihană, Cel ce a pus pă­durile cu hotar și munții cu așeză­mân­tul cunoștinței; Cel ce numără mulți­mea stelelor și picăturile de rouă și schimbă suflările vânturilor.

Cântarea 6:

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul…

Păzindu-mă și oștindu-te împrejurul meu și întorcând înapoi pornirile dia­vo­lilor și năvălirile lor cele în chipu­rile fiarelor, nu înceta, păzitorul meu, pururea a le depărta de la mine, că pe tine te am cald folositor.

Cel ce ești mir scump și cu bună mi­reasmă, nu te scârbi de întinăciunea mea, nu te depărta de la mine până la sfârșit, ci fii mie păzitor pururea ne­depărtat, că și soarele trecând peste locurile cele întinate nu se întinează.

Pe Cel ce a acoperit cu ape, prin cu­vânt, cele mai de deasupra ale lui, roagă-L, fo­lositorul meu, ca să-mi dea har a izvorî picături de lacrimi, ca prin ace­lea să se curățească inima mea și să vadă pe Dumnezeu.

Netrupește, ca acel ce ești curat și fără de ma­terie, stând înaintea Celui curat și fără de materie și câștigând multă îndrăznire și apro­piere către Dân­sul, pe Acela roagă-L cu dinadinsul să dă­ruiască sufletului meu mântuire.

Slavă…

Înfruntarea și rușinea să acopere fe­țele vrăjmașilor cele întunecate, ru­și­noa­se și întinate, când se va despărți de trup sufletul meu cel smerit, și să-l acoperi, îndreptătorul meu, cu aripile tale cele luminate și preasfinte.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Ceea ce ești mai sfântă decât sfinții îngeri și mai presus de heruvimi și de serafimi, mintea mea cea târâtoare pe pământ și de cele pământești râvnitoa­re mai presus decât pofta cea pământească și trupească o arată, ridicând-o de la pământ către dragostea ce­rească.

Condacul, glasul al 2-lea:
Podobie: Cele de sus căutând…

Slujitor al lui Dumnezeu și păzito­rul meu cel preaales, petreci pururea îm­preună cu mine, păcătosul, izbă­vin­du-mă de toată facerea de rău a diavolilor; dar, te rog, îndreptează-mă la că­rările cele dumnezeiești, silindu-mă spre via­ța cea nestricăcioasă.

Cântarea 7:

Irmos:Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând…

Mulțimile cele întunecate ale tâlha­rilor celor nevăzuți, ce cad împrejur asupra mea, care caută să atragă și să ră­pească sufletul meu, nu lipsi izgonindu-le cu sabia ta cea de foc, ca un puternic, ajutătorul meu.

Când va vrea să mă judece Judecă­torul și Dumnezeul meu și să mă osândească pe mine, cel osândit de con­știința mea, mai înainte de judecata aceea, nu mă uita pe mine, povă­țuito­rul meu.

Avându-mi eu trupul mamă, iar tina tată și țărâna strămoș, prin înrudirea cu acestea, la pământ neîncetat caut; ci dă-mi, ajutătorul meu, ca fără frică să mă uit vreodată și în sus la frumusețea cerului.

Ca acela ce ești frumos prin frumu­sețea dulce, plăcut și cu minte strălu­citoare ca soarele, luminat să-mi stai înainte cu veselă față și cu privire lină, când mă vei lua de pe pământ, îndrep­tătorul meu.

Slavă…

Pentru milostivirea milei și pentru multa mulțime a iubirii de oameni, să mă acoperi pe mine cu acoperământul aripilor tale când voi ieși din trup, pă­zitorul meu, ca să nu văd fețele cele urâte ale diavolilor.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Ceea ce ești poartă cerească și ușă de mân­tuire și scară înțelegătoare, pe care Dumnezeu S-a pogorât și om S-a făcut, cu îndurările tale, Curată, în­vred­nicește-mă de împărăția ceru­rilor pe mine, robul tău.

Cântarea 8:

Irmosul:

De șapte ori cuptorul, chinuitorul hal­­deilor, l-a ars nebunește, pentru cin­s­ti­torii de Dumnezeu; dar văzându-i pe aceștia mântuiți de o putere mai mare, Făcătorului și Izbăvitorului a strigat: Ti­neri binecuvântați-L, preoți lău­dați-L, popoare preaînălțați-L întru toți vecii.

După Dumnezeu pe tine te-am luat de la Dumnezeu folositor, povățuitor, ajutător și apărător, preasfinte îngere. Pentru aceasta nu înceta, te rog, po­vățuindu-mă, îndreptându-mă și învă­țându-mă să fac cele cuviincioase și să-mi luminezi mintea până ce mă vei înfă­țișa mântuit înaintea lui Hristos.

Când se vor pune scaunele și cărțile se vor deschide și Cel vechi de zile va ședea și oamenii vor fi judecați și în­gerii vor sta îna­inte și pământul se va clătina și toate se vor înfricoșa și se vor cutremura, atunci arată spre mine iubirea ta de oameni și mă iz­băvește de gheenă, pe Hristos îmblânzindu-L.

Acum în chip nevăzut mă înconjură, ca niște albine fagurele, urâtorii de Dumnezeu și pierzătorii diavoli, ca niște păsări răpitoare, ca niște vulpi vi­clene și ca niște mâncători de cruzi­me; ca păsările cele mâncătoare de stârv, împrejurul meu zboară; acope­ră-mă, păzi­to­rul meu, precum își aco­peră vulturul puii săi.

Dă-mi izvoare de lacrimi, ca să cur­gă ne­în­cetat din ochi din destul, care să mă spele pe mine tot, din creștet până în picioare, ca, îmbrăcându-mă în haina pocăinței cea mai albă decât ză­pada, să intru în cămara lui Dum­ne­zeu, pe tine cinstindu-te, apărătorul meu.

Casă lui Hristos fiind inima mea, prin patimi, viață de ființe necuvân­tătoare am urmat. Ci mă întărește, aju­tătorul sufletului meu, curățește viața mea, tămâiaz-o și stro­pește-o cu mi­resme și cu miruri de rugăciuni și de curăție, ca să fie iarăși casă cu bun miros lui Hristos.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Îndreptătorule, păzitorul meu, folo­si­torul și izbăvitorul meu, păzitorul ti­călosului meu suflet, când mă va scu­la din pământ la ju­decată înfricoșă­torul glas al trâmbiței, atunci aproape de mi­ne să stai, blând și vesel, cu nă­dejdea mântuirii depărtând de la mine frica.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Cu nemărginirea bunătății în dar mă mi­luiește, ceea ce ai născut Izvorul mi­los­tivirii, că vrednic de milă sunt, dar nu am ce să-ți aduc ție; că bunurile mele nicicum nu-ți tre­buie, ca aceea ce ai zămislit nespus pe Dătă­torul de bine și Mântuitorul lumii, Ceea ce ești plină de dar.

Cântarea 9:

Irmos: Să se înfricoșeze tot auzul…

De-a dreapta sufletului meu celui ti­călos să te văd stând, luminat și blând, pe tine, ajutătorul și folositorul meu, când va ieși din mine cu anevoie su­fletul meu, și iz­gonind pe amarii vrăj­mași, care caută să mă apuce.

Ca un dumnezeiesc slujitor al lui Dum­nezeu, care faci vrerile Lui cele dumne­zeiești, ai multă îndrăznire că­tre Dânsul, sfinte îngere. Pentru aceas­ta, cu căldură roagă-L pentru mine, ca mântuindu-mă prin tine, să te laud folo­sind și acoperământul tău.

În toată viața mea, prin multă de­șertăciune trecând, de sfârșit m-am apro­piat; ci te rog, păzitorul meu, fii mie ajutător și apărător ne­biruit, când voi trece vămile judecății.

Greșelile minții mele, rătăcirile, je­fuirile, răutățile și cugetele cele de ru­șine ale gân­durilor celor necurate și spu­rcate nu înceta, ajutătorul meu, a le întoarce în gânduri bune și în cu­gete roditoare de focul umilinței.

Iisuse, Unule-Născut, Preabunule, bi­ruiește cu milostivirea Ta mulțimea cea nemăsurată a răutăților mele, prin rugăciunile cele dum­nezeiești ale slujitorului Tău cel fără de trup, pe care l-ai pus mie păzitor din pruncie, ca un Iubitor de oameni.

Slavă…

Toată nădejdea mea de mântuire, du­pă Dumnezeu, spre tine am pus-o, pă­zitorul și purtătorul meu de grijă și apărătorule; fă rugăciune neîncetată la Dumnezeu pentru mine, luând împreună rugători și ajutători cetele îngerilor.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Înalță fruntea creștinilor și surpă în­tă­râ­tările păgânilor, Născătoare de Dum­­nezeu, mântuind nebiruită turma ta aceasta, întru care numele tău cel mare și mult cinstit este lăudat și slăvit cu credință.

Stihirile, ale aceluiași, glasul al 2-lea:
Podobie: Casa Efratului…

Îngerule al lui Dumnezeu, cel ce stai fără mijlocire înaintea Sfintei Treimi, nu înceta a te ruga pentru mine, robul tău.

Ca unul care ai luat tărie de la Dum­ne­zeu a păzi sufletul meu, nu înceta, cu acoperă­mân­tul aripilor tale, a-l aco­peri pe el pururea.

Har fie lui Iisus, Cel ce te-a dat pe tine mie, mare păzitor sufletului meu și armă asupra vrăjmașilor mei, de Dum­nezeu cin­stitule înger.

Învrednicește-mă și pe mine să do­bândesc împărăția cea de sus a lui Dum­nezeu, ca împreună cu tine să cânt cântarea Sfintei Treimi.

Slavă…

Lumină a doua tu ești, după Dum­nezeu, o, păzitorul meu; nu înceta a-mi ajuta ca să văd și eu lumina Dum­nezeirii cea în trei străluciri.

Și acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Stăpâna îngerilor și a oamenilor, Năs­că­toare de Dumnezeu, nu înceta a ruga, Fecioară, pe Fiul tău pentru mi­ne, robul tău.

Rugăciune către sfântul înger păzitor

Sfinte îngere, cel ce stai înaintea pă­ti­mașului meu suflet și al vieții me­le celei ticăloase, nu mă lăsa pe mine, păcătosul, nici nu te depărta de mine pentru neînfrânarea mea. Nu da loc dia­volului celui viclean, ca să-mi stă­pânească cu silnicie acest trup mu­ritor. Întărește mâna mea cea slabă și neputincioasă și mă îndreptează la ca­lea mân­tuirii. Așa, sfinte îngere al lui Dumne­zeu, păzitorul și acoperitorul sufletului și al trupului meu celui ti­călos, iartă-mi toate cu câte te-am mâhnit în toate zilele vieții mele și orice am greșit în această zi. Acoperă-mă în această noapte și mă păzește de toată ispita celui potrivnic, ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeu; și te roagă pentru mine către Domnul, ca să mă întărească întru frica Sa și vrednic să mă arate pe mine, robul Său, bunătății Sale. Amin.

Slavă…, Și acum…, Doamne, miluiește (de 3 ori). Părinte, binecuvintează, și apolisul.

 

Rugăciune pentru spovedanie

Ție, Doamne, Celui Ce ești Unul bun și Care nu ții minte răul, Îți mărturisesc păcatele mele. La tine cad strigând eu, nevrednicul: greșit-am, Doamne, greșit-am și nu sunt vrednic să caut spre înălțimea cerului din pricina mulțimii nedreptăților mele. Dar, Doamne al meu, dăruiește-mi lacrimi de pocăință, Cel Ce ești Unul Bun și Milostiv, ca prin acestea rugându-mă Ție, să mă curățesc mai înainte de sfârșitul meu de tot păcatul. Căci prin înfricoșătoare și groaznice locuri am a trece odată ce mă voi despărți de trup, și mulțime de demoni întunecați și lipsiți de omenie mă vor întâmpina atunci, și nimeni nu mă va însoți ca să-mi vină întru ajutor sau să mă izbăvească. Pentru aceea cad înaintea bunătății Tale, să nu mă dai celor ce mă batjocoresc, nici să se laude cu mine vrăjmașii mei, Bunule Doamne, nici să zică: în mâinile noastre ai venit și nouă ne-ai fost dat. Nu, Doamne, nu uita mărinimiile Tale și nu-mi răsplăti mie după fărădelegile mele, nici nu Îți întoarce fața Ta de la mine. Ci Tu, Doamne, mustră-mă, însă cu milă și îndurare, ca să nu se bucure de mine vrăjmașul meu. Ci stinge înfricoșarea lui care o îndreaptă asupra mea și toate lucrurile lui le zădărnicește. Și dă-mi cale neîmpiedicată către Tine, Bunule Doamne, pentru că și de am păcătuit, n-am alergat la alt tămăduitor și n-am întins mâinile mele către Dumnezeu străin. Nu lepăda, dar, rugăciunea mea, ci auzi-mă întru bunătatea Ta și întărește inima mea întru frica Ta. Și să fie harul Tău asupra mea, Doamne, Lumină mai presus decât toată lumina, Bucurie mai presus decât toată bucuria, Odihnă mai presus decât toată odihna, Viața cea adevărată și mântuirea, care rămâi în vecii vecilor. Amin.

(Starețul Gheorghe Zăvorâtul din Zadonsk, Îndrumar pentru spovedanie, editura Sophia, pp. 60-61)

 

Care este însemnătatea canonului dat la spovedanie?

Unii își dau cu părerea că prin împlinirea canonului omul își răscumpără iertarea păcatelor. Cu alte cuvinte, ei socotesc canonul ca o despăgubire sau ca un fel de plată pentru păcate. Alţii socotesc canonul ca o pedeapsă sau taxă de ispășire pentru vinovăţia păcatelor. Sunt apoi și alţii, mai nepricepuţi, care cred că prin Canon se răzbună preotul asupra celor vinovaţi, iar alţii (din multă nesimţire) nu dau nici o atenţie la rânduiala canonului, zicând că este ceva numai de formă sau numai o scornitură a preotului. Toate părerile acestea sunt greșite și aduc mare pagubă pentru mântuire.

După cum este cunoscut de toţi, Taina cea Sfântă a Pocăinţei este alcătuită din două părţi principale și anume:

1. Căinţa inimii și

2. Mărturisirea păcatelor.

La un loc cu mărturisirea este socotit și canonul, care completează lucrul mărturisirii. Pocăinţa nu este deplină, dacă nu este urmată de împlinirea canonului rânduit de preot. Deci, putem spune că regula canonului este completarea mărturisirii și zăvorul Pocăinţei.

Mulţi dintre creștinii de azi nu pot înţelege ce rost are canonul de la Mărturisire. Unii își dau cu părerea că prin împlinirea canonului omul își răscumpără iertarea păcatelor. Cu alte cuvinte, ei socotesc canonul ca o despăgubire sau ca un fel de plată pentru păcate. Alţii socotesc canonul ca o pedeapsă sau taxă de ispășire pentru vinovăţia păcatelor. Sunt apoi și alţii, mai nepricepuţi, care cred că prin Canon se răzbună preotul asupra celor vinovaţi, iar alţii (din multă nesimţire) nu dau nici o atenţie la rânduiala canonului, zicând că este ceva numai de formă sau numai o scornitură a preotului.

Toate părerile acestea sunt greșite și aduc mare pagubă pentru mântuire. După învăţătura Sfinţilor Părinţi și după predaniile Bisericii, Canonul de Mărturisire nu înseamnă nici răsplată sau despăgubire pentru păcate, nici pedeapsă pentru vina greșelilor, nici armă de răzbunare sau născocire (cum cred unii).

Canonul face parte din Taina cea sfântă a Pocăinţei și este ca o dietă pe care o recomandă doctorul la cel bolnav. Cel care a fost vătămat de răutatea păcatului este asemenea cu un om rănit, care are nevoie de îngrijirea doctorului. După ce lecuiește pe cel rănit, doctorul îi rânduiește și o anumită dietă pentru ca să fie păzit de infecţie sau de inflamaţie (adică de obrinteală). Chiar dacă se închide rana și chiar dacă se tămăduiește bolnavul, tot mai este nevoie de pază și de întărire. Tot asemenea și duhovnicul, după ce îi citește molifta de iertăciune (sau înainte de moliftă), îi rânduiește o dietă la cel mărturisit, care se zice Canon. De aici putem cunoaște că nu se dă iertăciune în schimbul canonului, căci împlinirea canonului urmează după molifta de iertăciune pe care o citește preotul. Darul iertării la Taina Mărturisirii nu se dă pentru canon, ci din mila cea nemăsurată a lui Dumnezeu. Să nu creadă cineva că prin canon își acoperă vina păcatelor sau că el dă preţul de răscumpărare pentru păcate.

Vina păcatelor noastre a plătit-o Mântuitorul nostru Iisus Hristos pentru toţi oamenii și pentru totdeauna, aducându-Se pe Sine jertfă, prin Sfintele Lui Patimi. Însă nu primesc iertare decât numai cei binecredincioși, care fac pocăinţă curată. Toate jertfele noastre și toate canoanele nu au nici un preţ, fără Jertfa cea mare a Domnului. Un singur păcat a săvârșit strămoșul Adam și după el (vreme de cinci mii cinci sute de ani) toţi Drepţii, toţi Patriarhii și toţi Prorocii din Legea Veche n-au putut să răscumpere păcatul moștenit de la Adam. Dacă pentru o singură greșeală n-au putut să plătească toţi aleșii cei din veac ai lui Dumnezeu, atunci cum să ne bizuim noi păcătoșii că vom plăti numai prin canon toată vina greșelilor noastre (care sunt mult mai grele ca ale lui Adam). Numai jertfa cea negrăită a Mântuitorului acoperă mulţimea păcatelor noastre, dacă avem credinţă și mărturisire curată. Căci prin rana Lui, noi toţi ne-am vindecat (cum grăiește Sfânta Biserică). În privinţa aceasta mulţi se înșală, punându-și nădejdea în canonul care îl împlinesc voinicește, iar la mărturisire nu au deplină umilinţă și de multe ori osândesc pe cei mai slabi, care nu pot împlini canonul (ca ei) cu metanii până la pământ.

Dar să știe toţi că nu numai metaniile și închinăciunile sunt socotite drept canon. Ar însemna că numai cei voinici la trup se mântuiesc. Dar să știm că toţi oamenii au canon. Atât cei voinci cât și cei slabi, atât monahii, cât și preoţii și patriarhii au canonul lor. Canonul este de mai multe feluri și se rânduiește după puterea și înlesnirea fiecăruia.

(Sfântul Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul, „Pentru cei cu sufletul nevoiaș ca mine...”, Editura Doxologia, Iași, 2011, pp. 326-328)