Acatistul Sfântului Mucenic Licarion din Egipt – Izbăvitorul de otravă, cel care curăță sângele și trupul de toată necurăția (7 Iunie)

Condacul 1

Celui ce prin credință a biruit ierburile otrăvitoare ale vrăjitorilor, care I-a slujit lui Dumnezeu până la moarte și care a primit în Ceruri loc în ceata Sfinților Arhangheli, Sfântului Mucenic Licarion ne închinăm. Iar tu, Sfinte, auzi aceste rugăciuni spuse de noi cei păcătoși și mijlocește la Sfânta Treime pentru noi, că iată laude și cinstiri îți aducem cu glas întreit: Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Icosul 1

Dumnezeu Tatăl Ziditorul tuturor făpturilor te-a adus la viață ca să devii Înger, Sfinte Licarion, iar tu, îngroșând rândurile Arhanghelilor care cu osârdie ne păzesc și ne sfătuiesc, mânuiești cu iscusință sabia tămăduirilor pentru cei care te slăvesc așa:

Bucură-te, turn de fildeș al vederii duhovnicești;

Bucură-te, călăuză neînfricată a celor rugători;

Bucură-te, acoperitorul nostru în ispite;

Bucură-te, cel grabnic ajutător;

Bucură-te, cel milostiv și plin de dragoste;

Bucură-te, blând și înțelept Arhanghel;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 2

Te-ai născut în Egipt în cetatea Ermu, Sfinte Licarion, crescând în dreapta credință în vremuri tulburi pentru creștini, căci prigoana era aprigă și îi moartea pândea la orice colț pe cei care se închinau la Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Ajungând tu la vârsta maturității, erai cunoscut ca fiind nu doar credincios, ci și un bun sfătuitor în toate cele ale vieții, fiindcă tu, Sfinte Mucenice, priveai și gândeai totul din prisma Voii lui Dumnezeu nu a ta sau a oamenilor, fiind iubit și cinstit de toți cei care îți ziceau așa:

Bucură-te, că toți alergau la tine pentru sfaturi;

Bucură-te, că le judecai pricina vorbind din Scriptură;

Bucură-te, că nu luai partea la nimeni;

Bucură-te, că îndemnai la pocăință și la împăcare;

Bucură-te, cel ce ne povățuiești spre bine;

Bucură-te, arătându-ne capcanele lumii;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 3

Toți se mirau de înțelepciunea ta, Sfinte Licarion, având dar de la Dumnezeu de a pătrunde dincolo de cele văzute cu toate că nu aveai nici școală nici părinți învățați, dar toate le gândeai prin luminarea Sfântului Duh care te călăuzea spre fapte bune: Aliluia!

Icosul 3

Inima ta era plină de iubire pentru toată făptura și asta propovăduiai tuturor: că Dumnezeu este Iubire, nu ceartă și dezbinare, El este pace nu război, El este nădejde nu disperare și toate cuvintele tale povățuiau spre a crede în El ca singurul sprijin adevărat în ispitele vremii:

Bucură-te, că întăreai creștinii prigoniți;

Bucură-te, că îi învățai să nu cadă în mrejele dușmanilor;

Bucură-te, că le arătai că singura cale de izbăvire este credința;

Bucură-te, că erai stâlp de speranță;

Bucură-te, că în jurul tău aduceai bucurie;

Bucură-te, că mintea creștinilor se întărea prin tine;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 4

Diavolul nu a putut suporta o asemenea lucrare sfântă și a făcut să fii pârât la stăpânire că ești creștin și îi sprijini pe oameni a crede în Dumnezeu, iar ighemonul temându-se că vei naște o răscoală împotriva păgânilor care conduceau cetatea, a trimis de o ceată mare de soldați ca să te aresteze căci el nu știa a se închina la Hristos Domnul: Aliluia!

Icosul 4

Te-ai predat lor cu bună voire, Sfinte Licarion, liniștind mulțimea de creștini care ar fi vrut să se lupte cu soldații, spunându-le că în toate se află Voia lui Dumnezeu care îți dă acum prilej de a primi cununa biruinței, iar noi ne închinăm:

Bucură-te, că ai cerut soldaților să nu te lege;

Bucură-te, că ai mers singur spre munci;

Bucură-te, că pe cale cântai cu bucurie psalmi și îngeri te însoțeau;

Bucură-te, că erai nu doar sfătuitor, ci și smerit ascultător;

Bucură-te, că  ai făcut ceea ce ai propovăduit;

Bucură-te, că te-ai lăsat în purtarea de grijă a lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 5

Păgânii te-au supus mai întâi de toate la ispitirea minții, Sfinte Mucenice, punându-ți înainte toate bunătățile vremelnice care vin cu slujirea idolilor, înfricoșându-te cu durerea trupească a muncilor și fiind povățuit de ighemon să te lepezi de dreapta credință, căci ei nu cunoșteau viața adevărată de după moarte: Aliluia!

Icosul 5

Ai rămas neclintit în dorința de a pătimi pentru Dumnezeu căci știai Sfinte că suferința este pentru puțină vreme iar bucuria răsplătirii durează o veșnicie, și primind de Sus întărire ai pornit pe drumul sângeros al muceniciei:

Bucură-te, că te-au aruncat în temniță;

Bucură-te, că acolo sălășluia întunericul, teama și moartea;

Bucură-te, că mirosul erau greu și aerul închis;

Bucură-te, că Lumina lui Hristos a strălucit în întuneric;

Bucură-te, că Dumnezeu ți-a deschis fereastra Soarelui Său;

Bucură-te, că locul s-a umplut de bună mireasmă;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 6

După câteva zile păgânii te-au scos afară, ispitindu-te din nou să jertfești idolilor, dar tu Sfinte erai atât de bucuros de cercetarea lui Dumnezeu din temniță încât nu aveai decât glas să Îi cânți slavă neîncetat: Aliluia!

Icosul 6

Precum Mântuitorul a suferit umilință și bătăi, așa și tu ai îndurat toate muncile la care necurații te-au pus, căci nu există cunună fără jertfă și nici fericire fără lacrimi, iar noi rugătorii tăi te cinstim așa:

Bucură-te, că te-au bătut cu toiege de fier;

Bucură-te, că ți-a căzut carnea de pe trup;

Bucură-te, că inima ta creștea tot mai mare;

Bucură-te, că harul se odihnea tot mai mult în tine;

Bucură-te, că trupul tău devenise cruce de mântuire;

Bucură-te, că mintea ta îndura agățată de Golgota;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 7

Văzând ighemonul că nu te poate învinge, a născocit multe alte chinuri fiindcă se gândea că puterea ta este doar a trupului, dar tu Sfinte ai dovedit că cel ce se încrede în Dumnezeu nu are cum să piardă lupta cu potrivnicul, căci a Tatălui este biruința: Aliluia!

Icosul 7

După un oarecare timp te-au aruncat din nou în temnița întunecată și rău mirositoare, dar Domnul nu te-a lăsat să te pierzi cu firea ci a trimis din nou Lumină și miros de mir ceresc iar tu, Sfinte Licarion, simțeai prezența Lui aievea ca și când stătea Cineva lângă tine și te încuraja:

Bucură-te, cel învrednicit de minunate arătări cerești;

Bucură-te, că și pe noi ne înveți a răbda;

Bucură-te, cel ce aduci mireasma Cerului când ne rugăm;

Bucură-te, că ne ajuți să respirăm în Hristos;

Bucură-te, că ești adiere de tămâie;

Bucură-te, că înseninezi și cele mai chinuite inimi;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 8

Scoțându-te din nou în priveliște, ighemonul a chemat cu vrăjitorii să te biruie prin vrăjile lor și aceștia au adus un vas plin cu otrăvuri ca să te facă să renunți la a mai propovădui Numele lui Hristos, dar nu te-ai înfricoșat ci mai cu osârdie ai strigat la El: Aliluia!

Icosul 8

Te-au silit să bei acele ierburi otrăvitoare, Sfinte Licarion, dar Dumnezeu a pogorât Puterea Lui în tine și când otrava a atins buzele tale s-a făcut apă curată, iar tu ai băut-o și ai rămas nevătămat spre mirarea celor care te cheamă:

Bucură-te, izbăvitor de tot ce e necurat;

Bucură-te, cel ce schimbi blestemul în binecuvântare;

Bucură-te, cel ce spulberi vrăjile de moarte;

Bucură-te, cel ce ne dai sănătate;

Bucură-te, că ne aperi de cei care vor să ne otrăvească;

Bucură-te, că veninul își pierde orice putere prin rugăciunile tale;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 9

Multă rumoare s-a stârnit printre oamenii ighemonului care au văzut cu ochii lor cu otrava se transformă în apă de izvor, iar vrăjitorii au fugit rușinați temându-se de mânia stăpânului care îi chemase, iar tu Sfinte I-ai mulțumit Tatălui Ceresc care îți purta de grijă ca unui fiu: Aliluia!

Icosul 9

Păgânul care te adăpase cu otrava și care fusese primul martor al minunii cum otrava a devenit apă, acela de îndată a crezut în Domnul Hristos, mărturisind în glas mare că El Este Cel ce stăpânește peste oameni nu idolii cei muți, și pentru aceasta ighemonul i-a tăiat capul.

Bucură-te, cel ce limpezești mintea spre gândirea duhovnicească;

Bucură-te, că ne faci atenți la realitatea lumii prezente;

Bucură-te, că nu lași să fim înșelați de cuvinte amăgitoare;

Bucură-te, că prin tine Dumnezeu ne vorbește aievea;

Bucură-te, că pui în inimi a cunoaște ce e bine și ce e rău;

Bucură-te, că ne aperi de vrăjitorii care se prefac a fi binefăcători;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 10

Ai suferit mai apoi și alte chinuri, Sfinte binecuvântat, căci diavolul îl îndemna pe ighemon să te încerce iar și iar, dar mintea ta fiind prinsă bine de ușa Raiului nu mai auzea decât sunetul de aripi de îngeri și pe Arhanghelii din jur care te încurajau a fi viteaz până la capăt: Aliluia!

Icosul 10

Văzând păgânul că nu are sorți de izbândă și temându-se să nu mai creadă în Hristos și alții asemenea, a poruncit să fii dat la moarte prin tăierea capului iar tu Sfinte ai primit aceasta cu nădejdea că moartea ta este doar un pas spre veșnicie, iar noi cu lacrimi te strigăm:

Bucură-te, că viața ta s-a sfârșit cu demnitate;

Bucură-te, că nu ai cedat durerilor;

Bucură-te, că ne arăți că nu există altceva mai prețios decât Împărăția lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ne dai curaj să mărturisim și noi Adevărul;

Bucură-te, că vremurile sunt grele, dar avem sprijin în Sfinți;

Bucură-te, că nu ne lași să facem compromisuri;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 11

Urcând sufletul tău la Cer, Domnul Hristos ți-a rânduit loc în ceata Sfinților Arhangheli, primind misiunea de a ajuta celor care cu credință îți fac pomenirea și te cheamă cu nădejde în greutățile vieții: Aliluia!

Icosul 11

Ne înveți să nu lăsăm vremurile să ne dicteze credința, Sfinte Licarion, să nu ajungem să renunțăm la Hristos numai ca să fim ca alții, fiindcă Judecata Lui va fi doar pentru noi și vom da socoteală pentru fiecare gând, faptă sau cuvânt fără a putea învinovăți pe cineva sau să spunem că nu am știut, de aceea te rugăm să ne întărești și să auzi aceste laude:

Bucură-te, că și sângele îl cureți de necurăție;

Bucură-te, că împiedici lucrarea diavolească a întinării trupului nostru;

Bucură-te, că vindeci organele de efectele otrăvii;

Bucură-te, că readuci tot corpul la starea de Creație;

Bucură-te, că vindeci în adâncimea celulei;

Bucură-te, că și genele noastre le refaci cu Voia Domnului;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 12

Cel ce viețuiești în Cer cu Arhanghelii, coboară spre noi împreună cu tovarășii tăi de luptă și biruiește toate ispitele lucrătorilor întunericului care caută să ne manipuleze mintea pentru a ne convinge, cu viclenie, să cedăm dreapta credință în schimbul unor beneficii vremelnice, căci vremurile sunt tulburi dar noi în tine credem Sfinte Licarion iar lui Dumnezeu Îi mulțumim pentru tine: Aliluia!

Icosul 12

Lumină adu, Sfinte Mucenice, să ne limpezească mintea, și prin Har curăță-ne de toată otrava și veninul pe care l-am adus în trupul nostru cu voie sau fără voie, știind sau nu ce facem, fiindcă firea noastră este slabă și amăgirea este puternică, și primește aceste rugăciuni de la noi:

Bucură-te, că mijlocești iertarea la Dumnezeu pentru noi;

Bucură-te, că ne ajuți să ne spovedim curat căderea;

Bucură-te, că alungi ispitele;

Bucură-te, că ne dai putere să fim creștini până la capăt;

Bucură-te, că ne întărești răbdarea;

Bucură-te, că ne înveți a ne smeri ca să biruim;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 13

Sfinte Mucenice Licarion, mare izbăvitor de necurăție, auzi aceste umile rugăciuni și tămăduiește-ne trupurile de otrava și veninul pe care le-am adus asupra noastră sau alții le-au trimis spre noi, curățind sângele de boală și de moarte ca să trăim în rugăciune neîncetată, bucurându-ne de tine ocrotitorul nostru și cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Dumnezeu Tatăl Ziditorul tuturor făpturilor te-a adus la viață ca să devii Înger, Sfinte Licarion, iar tu, îngroșând rândurile Arhanghelilor care cu osârdie ne păzesc și ne sfătuiesc, mânuiești cu iscusință sabia tămăduirilor pentru cei care te slăvesc așa:

Bucură-te, turn de fildeș al vederii duhovnicești;

Bucură-te, călăuză neînfricată a celor rugători;

Bucură-te, acoperitorul nostru în ispite;

Bucură-te, cel grabnic ajutător;

Bucură-te, cel milostiv și plin de dragoste;

Bucură-te, blând și înțelept Arhanghel;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Condacul 1

Celui ce prin credință a biruit ierburile otrăvitoare ale vrăjitorilor, care I-a slujit lui Dumnezeu până la moarte și care a primit în Ceruri loc în ceata Sfinților Arhangheli, Sfântului Mucenic Licarion ne închinăm. Iar tu, Sfinte, auzi aceste rugăciuni spuse de noi cei păcătoși și mijlocește la Sfânta Treime pentru noi, că iată laude și cinstiri îți aducem cu glas întreit: Bucură-te, Sfinte Mucenice Licarion, izbăvindu-ne de otravă și de veninul vrăjmașilor văzuți și nevăzuți!

Rugăciune:

Binecuvântat Sfinte Licarion, Mucenicul lui Hristos, înțelept povățuitor și făcător de dreptate dumnezeiască,  te rugăm să mijlocești la Dumnezeu să ne ierte păcatele și să ne dea viață îndelungată să ne putem pocăi și îndrepta.

Roagă-L pe Atotputernicul nostru Tată să ne vindece sângele, trupurile și genele de toate uneltirile diavolești care încearcă se schimbe natura umană din Creație a Lui în creație a întunericului și să ne dea minte puternică să nu cădem în ispitirile cumplite ale celor care grăiesc minciuna pretinzând că e adevăr, ci să avem discernământ să știm care este Adevărul în orice împrejurare și să rămânem statornici în calea noastră ca să ajungem curați și neîntinați la sfârșitul vieții, desfătându-ne mai apoi cu tine și cu ceata Sfinților Arhangheli în Ceruri, acum și în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!

Sinaxar 7 Iunie

 

În această lună, în ziua a şaptea, pomenirea Sfântului Sfinţitului Mucenic Teodot, episcopul Ancirei.

Sfântul Teodot a trăit în Ancira Galatei în timpul persecuţiei lui Diocleţian (284-305), şi a fost pârât către mai-marele Teotechi, că a scos trupurile sfintelor fecioare aruncate în iezer şi că le-a îngropat, pentru care pricina, a fost adus către dânsul. Dar fiindcă a zis cu îndrăzneală, că deşi este prost şi smerit, însă pentru credinţa şi mărturisirea lui Hristos, este mai presus şi mai puternic decât împăraţii lumii, a fost bătut cumplit, şi mult chinuit, iar la sfârşit i s-a tăiat capul şi aşa a luat fericitul cununa muceniciei.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Muceniţe Zinaida, făcătoarea de minuni.

Tot în această zi, pomenirea sfintelor femei Esia şi Sosana, ucenicele lui Pangratie, episcopul Tavromeniei (Taormina, Sicilia), a căror pomenire se săvârşeşte în sfânta lor mărturisire, întru ale lui Vasilisc.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Licarion, care prin sabie s-a săvârşit.

Acesta era din Egipt, din cetatea Ermu, şi pentru credinţa în Hristos fiind adus la cercetare şi silit să se lepede de Hristos, şi neplecându-se, a fost pus într-o închisoare întunecoasă şi cu rău miros. Iar după câteva zile fiind scos, a fost bătut cu toiege de fier şi chinuit în multe chipuri. După această a fost silit să bea ierburi otrăvitoare, dar după ce le-a băut rămânând nevătămat, a atras la credinţa lui Hristos pe cel ce l-a adăpat cu otravă, căruia i s-a tăiat capul. Iar sfântul după ce a fost iarăşi chinuit şi-a primit moartea prin sabie.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Tarasie şi Ioan, care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Ştefan, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Antim, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Sevastiana, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Muceniţe Potamiani, care în cazan cu smoală s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului Daniel cel de la Schit (Sketis), în Egipt.

Viaţa sfântului Daniel după Sinaxarul părintelui Macarie de la Simonopotras (Muntele Athos):

Sunt cunoscuţi doi sfinţi purtând acest nume. Primul era ucenic al Sfântului Arsenie cel Mare (cf. 8 mai) si fu el insusi invatator al multor monahi. Când barbarii au atacat Schitul, in 407, fratii ii propusera sa fuga impreuna cu ei. Avva Daniel raspunse : "Daca Dumnezeu nu are grija de mine, de ce as mai trai ?" Trecu printre trupele barbare fara sa fie bagat in seama si isi spuse : "Iata ca Dumnezeu s-a ingrijit de tine. Fa deci si tu ce e omeneste si fugi impreuna cu Parintii". Printre altele mai spunea : "Trupul o duce mai bine pe masura ce sufletul se slabeste iar sufletul o duce mai bine pe masura ce trupul se slabeste" (a se vedea Zicerile / apoftegmele lui avva Daniel din Patericul Egiptean). Dupa ce a trait timp de patruzeci de ani in pustiul Skitului, adormi in pace in jurul anului 420.

Cel de-al doilea Avva Daniel a trait in secolul al saselea. Devenise monah la Skit inca din copilarie. In timpul unei expeditii de-a lor, niste barbari il luara cu ei si ramase prizonier timp de doi ani. Rascumparat de un crestin evlavios, fu prins din nou de barbari pentru sase luni, dar reusi sa scape. Facut prizonier pentru a treia oara, profita de faptul ca paznicul lui era ocupat sa-si faca nevoile si ii arunca o piatra, care il omori iar el scapa. Când marturisi aceasta Arhiepiscopului Timotei din Alexandria, acesta ii spuse ca Dumnezeu ar fi putut sa il elibereze ca si in celelalte dati, dar nu il acuza de ucidere. Neaflându-si constiinta in pace, Daniel merse sa ceara sfat la episcopul Romei, la Patriarhii din Constantinopol si de la Ierusalim, si la Arhiepiscopul din Efes, care ii spusera cu totii acelasi lucru. Cu toate acestea, el continua sa se considere vinovat si se duse sa se predea tribunalului cerând sa fie condamnat la moarte pentru ucidere ca sa scape de pedeapsa vesnica. Dupa treizeci de zile de inchisoare, fu adus la guvernatorul Alexandriei si dupa ce l-a ascultat, acesta il lasa liber cerându-i sa se roage pentru el. Avva Daniel se intoarse la Schit dar isi lua drept canon sa ingrijeasca de un lepros, in chilia sa, pâna la sfârsitul vietii, pentru a-si ispasi pacatul.

Deveni atât de renumit pentru virtutile sale incât fu numit Igumen al centrului monastic din Schit si era cinstit in tot Egiptul ca un "nou Avraam si gazduitorul lui Hristos". El ii conduse pe calea desavârsirii pe Sfânta Anastasia Patriciana, care traia sub chipul unui eunuc la oarece distanta de Schit (cf. 10 martie), pe Sfântul Evloghie primitorul de straini (cf. 27 aprilie) precum si Sfintii Andronic si Atanasia (cf. 9 octombrie). Era neîntrecut in a gasi pe Sfintii ascunsi, ca Marcu nebunul din Alexandria sau monahia din Manastirea Hermopolis, care se prefacea a fi alcoolica pentru a atrage dispretul celorlalti, Sfânta Tomaida, Mucenita a curatiei trupesti (cf. 14 aprilie) si Avva Dula.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Luna iunie în 7 zile: pomenirea Sfântului,

sfinţitului Teodot, episcopul Ancirei

          Acesta a trăit în Ancira Galatiei şi a fost pârât, către dregătorul Teotechi, că a scos trupurile sfintelor fecioare, celor aruncate în lac şi le-a îngropat. Pentru această pricină a fost adus înaintea dregătorului. Şi, acolo, a zis cu îndrăzneală că, deşi este simplu şi smerit, însă, pentru credinţă şi mărturisirea lui Hristos, este mai presus şi mai puternic decât împăraţii lumii. Pentru aceasta, deci, l-au bătut cumplit, apoi, l-au strunjit pe coaste şi, în sfârşit, i-au tăiat capul. Şi aşa a luat fericitul cununa Mucenicilor, pe vremea lui Diocleţian împăratul.

Întru această zi, pătimirea Sfintelor Muceniţe femei Chiriachi, 

Caleria şi Maria

Muceniţele lui Hristos, Chiriachi, Caleria şi Maria, au fost din cetatea Cezareea Palestinei, învăţate în credinţa lui Hristos, de un oarecare creştin. Deci, lepădându-se de jertfele cele urâte ale idolilor, s-au apropiat de Hristos şi s-au botezat. Şi locuiau într-o colibă, petrecând în tăcere şi rugându-se lui Dumnezeu, ca să se stingă cu totul înşelăciunea idolească, iar credinţa lui Hristos să strălucească în toată lumea şi ca să înceteze prigoana asupra creştinilor. Aşa vieţuind, în postiri şi în rugăciuni, au fost pârâte la căpetenia slujitorilor de idoli, care le silea pe ele să se lepede de Hristos şi să se închine idolilor. Iar ele nicidecum n-au vrut să facă aceasta. Deci, chinuite au fost în bătăi fără de milă şi, în acele chinuri şi-au dat sufletele lor în mâinile lui Dumnezeu.

Întru această zi, Sfinţitul Mucenic Marcelin, papă al Romei (304)

Papa Marcelin a luat scaunul Romei după Sfântul Gaie, pe vremea împărăţiei lui Diocleţian şi în zilele cumplitei prigoniri a creştinilor, când, în treizeci de zile, au fost ucişi în Roma, şaptesprezece mii de creştini, bărbaţi şi femei, cu felurite chinuri. Fiind prins, deci, şi Papa Marcelin şi adus înaintea lui Diocleţian, s-a temut de chinuri şi a pus tămâie pe altarul păgânesc şi a adus jertfă în capiştea Vestei şi a lui Isis. Şi împăratul, dându-i cinste pentru aceasta, l-a îmbrăcat pe el într-o haină de mult preţ, şi l-a numit prieten al său. Deci, întorcându-se Marcelin la casa lui, plângea şi se tânguia cu amar, precum oarecând şi Sfântul Petru Apostolul, când s-a lepădat de Hristos. Şi se osândea pe sine şi singur se ruşina, ca unul care pe mulţi alţii, îi întărise în credinţă şi i-a îndemnat la muceniceasca nevoinţă, iar el a căzut în cumplita lepădare şi i se zdrobea inima nespus. Pe vremea aceea, în ţara Campaniei şi în cetatea ce se numea Sinuesa a fost un sobor duhovnicesc, la care se adunaseră 180 de episcopi şi preoţi. Deci, la acest sobor a alergat şi Marcelin şi, îmbrăcându-se în sac de păr şi presărându-şi cenuşă pe sine, a intrat în sobor, la părinţi, întru sfărâmarea inimii. Şi stând ca un osândit înaintea lor, îşi mărturisea deschis păcatul, înaintea tuturor, şi multe lacrimi vărsa, plângând şi tânguindu-se şi cerând hotărâre de judecată asupra sa. Iar ei au grăit: “Singur, cu gura ta, judecă-te pe tine. Din gura ta să iasă şi judecata. Ştim că, încă şi Sfântul Petru din frică, s-a lepădat de Hristos, dar, plângând cu amr, a câştigat cea dintâi milă de la Domnul său. “ Deci, Marcelin a hotărât asupra sa o judecată ca aceasta, zicând: “Străină de mine fac treapta arhieriei cea sfinţită, de care nu sunt vrednic. Şi după moartea mea, trupul meu să nu se dea obişnuitei îngropări, ci să fie lepădat câinilor, spre mâncare, iar cel ce va îndrăzni să-l îngroape pe el, acela să fie blestemat.” După soborul acela, Marcelin s-a întors la Roma şi luând în mâini haina cea de mult preţ, pe care o primise de la Diocleţian, a alergat la împărat şi aruncând-o înaintea lui, l-a mustrat pe el şi a blestemat pe zeii lui cei mincinoşi, iar, pe sine, se mărturisea, plângând, că greu a greşit. Deci, umplându-se de mânie, împăratul l-a dat la chinuri, apoi l-a osândit la moarte. Şi a fost dus, astfel, fericitul Marcelin, afară din cetate, la tăiere, cu încă trei credincioşi, Claudiu, Chirin şi Antonin, iar după dânsul, venea preotul Marcel, care avea să ia, după Marcelin, scaunul de episcop al Romei. Pe acesta, mucenicul lui Hristos, Marcelin, chemându-l îl sfătuia să fie tare în credinţă. Şi a poruncit ca trupul său, nimeni să nu îndrăznească a-l îngropa în pământ, ci să fie aruncat spre mâncare la câini. ”Că nu sunt vrednic, zicea, de îngropare omenească, nu sunt vrednic să mă primească pământul, de vreme ce m-am lepădat de Domnul meu, Făcătorul cerului şi al pământului.” Iar după ce a ajuns la locul cel de moarte, sfinţitul Mucenic Marcelin s-a rugat cu nădejdea în Hristos Domnul, care primeşte pe păcătoşii cei ce se pocăiesc. Şi cu osârdie şi-a întins grumazul său spre tăiere şi a murit pentru Hristos, de Care, de frica morţii, se lepădase. Şi au fost tăiaţi împreună cu el, şi acei trei bărbaţi: Claudiu, Chirin şi Antonin, şi au fost aruncate trupurile pe câmp, fără îngropare. După câteva zile, însă, trupurile lui Claudiu, Chirin şi Antonin, luându-le credincioşii, noaptea, le-au îngropat. Iar trupul lui Marcelin, nimeni nu îndrăznea să-l ia şi să-l îngroape , de vreme ce el pusese blestem , ca să nu fie dat trupul lui îngropării. Şi a zăcut pe câmp treizeci şi şase de zile. Şi s-a arătat Sfântul Apostol Petru, lui Marcel, noul papă, zicându-i: „Pentru ce n-aţi îngropat, până acum, trupul lui Marcelin ?” Grăit-a Marcel: „Mă tem de blestemul lui, pentru că pe toţi i-a blestemat, ca nimeni să nu îndrăznească a-i îngropa trupul lui.” Grăit-a Apostolul: „Oare, nu-ţi aduci aminte de acea scriptură: "Cel ce se smereşte, pe sine se va înălţa ? Deci, ducându-te, îngroapă pe el, cu cinste.” Iar Marcel papa, sculându-se, a mers şi a luat cinstitele moaşte ale Mucenicului şi le-a îngropat în gropniţa Priscilei, cea de lângă calea Salariei. Aşa s-a sfârşit Sfântul Mucenic, papa Marcelin, lăsând chip de pocăinţă, multora din cei ce, în acea vreme, cădeau într-un păcat ca acesta. Că mulţi atunci, înfricoşându-se de chinuri, se lepădau de Hristos. Iar noi slăvim negrăita milostivire a lui Dumnezeu, acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin.

Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Teodot Groparul (sau în slavă: Sfântul Bogdan), Episcopul Ancirei (18 mai, 7 iunie)

Numele acestui sfânt este tradus din greacă prin „Dat de Dumnezeu”, care corespunde numelui slav ”Bogdan”

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Teodot, Episcopul Ancirei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Celui care primind poruncă dumnezeiească pe ascuns aduna și îngropa trupurile mucenicilor lui Hristos, Sfântului Sfințit Mucenic Teodot îi aducem aceste cuvinte de laudă. Iar tu, Sfinte, fiind acum stea luminată în Rai așezat la picioarele Soarelui cel înțelegător, roagă-te și pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Icosul 1

Îngerii din ceruri s-au bucurat când au văzut mărimea duhovnicească la care ai ajuns, Sfinte Mucenice Teodot, și Dumnezeu a primit ascultarea ta drept cheie cu care ți-a deschis ușa Împărăției Cerurilor, iar noi ne rugăm ție:

Bucură-te, luminând lumea cu strălucirea pătimirilor tale;

Bucură-te, vestit mucenic al lui Hristos;

Bucură-te, cel ce adunai sufletele rătăcite și îngropai trupurile mucenicilor;

Bucură-te, părinte duhovnicesc al tinerilor;

Bucură-te, ocrotitorul străinilor;

Bucură-te, apărătorul celor ispitiți de moarte;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 2

Din tinerețile tale L-ai cunoscut pe Dumnezeu și El s-a întipărit în inima ta ca o pecete veșnică prin taina Sfântului Botez, învățând a te ruga Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul 2

Deși erai căsătorit, Sfinte Teodot, trăiai în curăție cu soția ta și te îngrijeai să-i aduci la Hristos pe cei ce viețuiau în credințele idolești. Având o casă de oaspeți și un restaurant, țineai ușile deschise pentru călători și le ofereai masă și un acoperiș drumeților.

Bucură-te, că nu știa nimeni că ești creștin;

Bucură-te, că toți te cunoșteau doar ca și hangiu;

Bucură-te, că din munca ta îi ajutai pe cei în nevoie;

Bucură-te, că salvai sufletele de întunericul idolesc;

Bucură-te, că le hrăneai cu cuvintele Evangheliei;

Bucură-te, că erai adăpost ferit pentru cei vânați de diavol;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 3

Prefăcându-te în cârciumar, făceai multă neguțătorie duhovnicească și câștigai multe suflete pentru că lucrai apostolește în taină, ia prrin învățăturile și sfătuirile tale insuflate de Dumnezeu aduceai pe mulți la Hristos pe care Îl slăveai: Aliluia!

Icosul 3

Pentru lucrarea ta Dumnezeu ți-a dat și darul tămăduirii, căci prin punerea mâinilor și prin rugăciune vindecai toate bolile cu sau fără leac, iar prin cuvintele cele mântuitoare vindecai bolile sufletești.

Bucură-te, că ai învins lupta cu patimile trupești;

Bucură-te, că ți-ai supus trupul duhului;

Bucură-te, cel sporit în fapte bune;

Bucură-te, că ai fost învățător al curăției și al înțelepciunii;

Bucură-te, binecuvântat cu darul tămăduirilor;

Bucură-te, că alungi depresia și deznădejdea;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 4

Fiind în timpul persecuției împăratului Dioclețian mulți creștini au fugit din oraș, iar cei care au rămas erau obligați să jerfească idolilor, fiind mare foamete în țară și multe biserici creștine și proprietăți de creștini fiind jefuite, căci păgânii nu știau să se roage lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

În acele zile grele i-ai adăpostit pe creștinii rămași fără case în hanul tău, Sfinte Teodot, hrănindu-i și vindecându-le rănile, i-ai ascuns pe cei prigoniți și ai dăruit tot ce era necesar bisericilor pentru a săvârși Sfânta Liturghie.

Bucură-te, că mulți creștini au fost chinuiți;

Bucură-te, că Dumnezeu a învins prin jertfa lor;

Bucură-te, că idolii au pierit fără sunet;

Bucură-te, că Cerul s-a umplut de Sfinți Mucenici;

Bucură-te, că tu, Sfinte Teodot, erai îngerul lor păzitor;

Bucură-te, că ai avut grija tuturor mărturisitorilor;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 5

Umblai prin închisori, Sfinte binecuvântat, cercetând condamnații nevinovați, convingându-i să fie credincioși lui Hristos până la capăt, iar aceștia întăriți de tine în credință se duceau la moarte cu bucurie, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Ai primit porunca de la Dumnezeu de a răscumpăra trupurile mucenicilor omorâți, Sfinte Teodot, și de a le îngropa creștinește.

Bucură-te, că plăteai soldaților preț pentru fiecare trup sfânt;

Bucură-te, că unele trupuri le luai în secret;

Bucură-te, că soldații vroiau să le dădea de mâncare câinilor;

Bucură-te, că noaptea duceai trupurile la locul de îngropăciune;

Bucură-te, cel ce urmai rânduiala creștinească de îngropăciune;

Bucură-te, că apropierea de moarte nu te-a înspăimântat;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 6

Când toate bisericile din Ancira au fost devastate și închise, ai oferit hanul tău pentru a săvârși în taină Sfânta Liturghie, devenind biserică și loc de întărire duhovnicească pentru creștinii rămași în viață care Îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru tine: Aliluia!

Icosul 6

Primind înștiințare de la Dumnezeu că vei suferi și tu mucenicia în curând, Sfinte Teodot, i-ai spus aceasta preotului Fronton rugându-l ca la o anume zi să meargă într-un anume loc pentru a-ți găsi moaștele și arătându-i unde dorești să fii îngropat, iar spre încredințare i-ai dat inelul tău.

Bucură-te, că nu te-ai temut de moarte;

Bucură-te, că știai că mucenicia e cale sigură spre Cer;

Bucură-te, că preotul Fronton a păstrat taina;

Bucură-te, că și acum alungi de la noi frica de sfârșit;

Bucură-te, că ne arăți că este de fapt începutul vieții veșnice;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 7

În acea vreme, șapte sfinte fecioare au murit pentru Hristos: Tecusa, Faina, Claudia, Matrona, Julia, Alexandra și Eufrasia, dintre care cea mai mare Tecusa era mătușa ta, Sfinte Bogdan. Ele trăiseră în rugăciune, post, înfrânare și fapte bune, fiind plăcute lui Dumnezeu pe care Îl slăveau: Aliluia!

Icosul 7

Aceste șapte fecioare și-au mărturisit cu curaj credința în Hristos și au fost chinuite, fiind puse să facă parte din sărbătoarea ”spălării idolilor” aemenea preoteselor idolești, dar Sfintele fecioare au refuzat, fiind condamnate la moarte.

Bucură-te, Sfinte Teodot, că ai aflat de moartea lor;

Bucură-te, că păgânii le-au atârnat câte o piatră de gât;

Bucură-te, că le-au aruncat apoi în lac;

Bucură-te, că noaptea Sfânta Tecusa ți-a apărut în vis;

Bucură-te, că ți-a spus să te duci la lac să le iei trupurile si să le îngropi;

Bucură-te, că Dumnezeu nu a lăsat neștiută mucenicia Sfintelor fecioare;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 8

L-ai luat pe prietenul tău Policronie și împreună cu alți creștini te-ai dus la lac, Sfinte, iar paznicii au fost înspăimântați de Sfântul Sosander care li s-a arătat pe marginea lacului și au fugit; prin minune dumnezeiească vântul a condus apa către cealaltă parte a lacului iar voi ați putut scoate trupurile celor șapte fecioare din apă, slăvindu-L pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Ducând Sfintele moaște la biserică, le-ai făcut slujbă de îngropăciune creștinească, Sfinte Teodot, împlinind astfel porunca primită de la Dumnezeu de a găsi și de a îngropa trupurile mucenicilor.

Bucură-te, că ighemonul a aflat de fapta voastră;

Bucură-te, că ai fost pârât că ai răpit trupurile fecioarelor;

Bucură-te, că păgânul a ordonat prinderea și chinuirea tuturor creștinilor;

Bucură-te, că știai că așa se va împlini viața ta pământească;

Bucură-te, că erai pregătit sufletește;

Bucură-te, că te bucurai că poți să mori pentru Hristos;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 9

Fiind capturat și prietenul tău bun Policronie, acesta nu a rezistat torturii și te-a trădat, Sfinte Teodot, arătându-te drept vinovat pentru răpirea trupurilor Sfinților Mucenici. Ridicând rugăciuni fierbinți către Dumnezeu împreună cu toți creștinii, ai lăsat cu limbă de moarte ca trupul tău să fie dat preotului Fronton căruia îi dăruisei inelel tău, și apoi te-ai lăsat în Voia lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Ai fost dus la judecată, Sfinte, proslăvindu-L pe Domnul Iisus Hristos și mărturisindu-ți credința în El, iar păgânii te-au dat la chinuri îndelungate.

Bucură-te, că Dumnezeu te-a întărit;

Bucură-te, că ai fost dus la închisoare;

Bucură-te, că acolo ai creștinat mulți păgâni;

Bucură-te, că ți-au strijit carnea până la os;

Bucură-te, că pe pat de fier încins te-au pus;

Bucură-te, că ți-au bătut piroane în tălpi și te-au alergat prin cetate;

Bucură-te, că mulți, văzându-te nebiruit, slăveau pe Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 10

Chiar în acele zile, marele Sfânt Împărat Constantin cel întocmai cu Apostolii dădu poruncă să înceteze prigonirea creștinilor iar cei ținuți în legături pentru Hristos să fie eliberați, iar tu Sfinte Teodot te-ai întristat că nu primești cununa muceniciei și în lacrimi strigai către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Ighemonul însă nu ținu cont de porunca Sfântului Împărat Constantin și continuă să te chinuie, dar văzând că nu poate răzbi a dat ordin să ți se taie capul.

Bucură-te, că apoi au vrut să dea foc trupului tău;

Bucură-te, că s-a pornit dintr-o dată o furtună mare;

Bucură-te, că preotul Fronton tocmai trecea pe cale;

Bucură-te, că măgarul lui a căzut brusc, răsturnând încărcătura de vin ce o căra;

Bucură-te, că soldații ce păzeau moaștele au sărit să ajute preotul;

Bucură-te, că așa Fronton a aflat că ei păzeau Sfântul tău trup;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 11

Preotul Fronton a înțeles că măgarul lui a căzut în locul acela prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu și dând tot vinul ca preț de răcumpărare a luat trupul tău, Sfinte, și l-a dus la locul pe care i l-ai spus tu mai înainte, slăvindu-L pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Îngropând Sfintele tale moaște, Preotul Fronton a construit mai târziu o biserică pe acel loc, iar credincioșii te laudă și în zilele noastre:

Bucură-te, cel ce ai viețuit mereu în apropierea morții;

Bucură-te, că răceala ei nu ți-a stins flacăra credinței;

Bucură-te, sfânt al nopții, care luminezi întunericul rătăcirii noarte;

Bucură-te, că pământul îl săpai ca să cinstești trupurile celor adormiți întru Domnul;

Bucură-te, că ai fost martorul la multe morți mucenicești;

Bucură-te, că și acum ești apărătorul celor care se luptă cu duhurile întunericului;

Bucură-te, mucenic iubit al Domnului Hristos;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 12

Cu sângele tău ai învins vrăjmașul omenirii, diavolul, și prin chinuiri ai primit aripi îngerești. Zburând ca un vultur spre înălțimile cerești, te veselești acum cu Îngerii: Aliluia!

Icosul 12

Nenumărate sunt minunile pe care le dai celor care ți se roagă cu credință, Sfinte Mucenice, și noi te rugăm primește această cântare acatist ca semn de cinstire și de laudă:

Bucură-te, umbând doar pe căile sfinte ale lui Hristos;

Bucură-te, făcând din han, Biserica Lui;

Bucură-te, mijlocind slujirea Sfintei Liturghii;

Bucură-te, cel ce dai preoților parohii;

Bucură-te, cel ce înzestrezi bisericile cu cele de trebuință slujbelor;

Bucură-te, curată casă a PreaSfintei Treimi;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 13

O, Sfinte Mucenice Teodot, te rugăm cu lacrimi fierbință să ne izbăvești de uneltirile vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, să nu se stingă în noi focul vieții și să rămânem credincioși Domnului Hristos, ca împreună cu tine să ne bucurăm veșnic de Lumina Împărăției lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Îngerii din ceruri s-au bucurat când au văzut mărimea duhovnicească la care ai ajuns, Sfinte Mucenice Teodot, și Dumnezeu a primit ascultarea ta drept cheie cu care ți-a deschis ușa Împărăției Cerurilor, iar noi ne rugăm ție:

Bucură-te, luminând lumea cu strălucirea pătimirilor tale;

Bucură-te, vestit mucenic al lui Hristos;

Bucură-te, cel ce adunai sufletele rătăcite și îngropai trupurile mucenicilor;

Bucură-te, părinte duhovnicesc al tinerilor;

Bucură-te, ocrotitorul străinilor;

Bucură-te, apărătorul celor ispitiți de moarte;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Condacul 1

Celui care primind poruncă dumnezeiească pe ascuns aduna și îngropa trupurile mucenicilor lui Hristos, Sfântului Sfințit Mucenic Teodot îi aducem aceste cuvinte de laudă. Iar tu, Sfinte, fiind acum stea luminată în Rai așezat la picioarele Soarelui cel înțelegător, roagă-te și pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!

Rugăciune:

Sfinte Sfințit Mucenice Teodot, Dumnezeu te-a înțelepțit și ți-a dăruit harul Lui pentru a rușina înșelăciunile întunericului, iar tu ai primit cu bucurie crucea rânduită pentru tine, aceea de a îngropa trupurile mucenicilor ce s-au jertfit pentru credință și Adevăr.

Știind că pentru aceasta ai primit și tu moarte mucenicească, te rugăm să mijlocești pentru noi la Dumnezeu să ne dea biruință împotriva uneltirilor întunericului, a celor făcători de haos, împotriva duhurilor necurate care umblă noaptea și caută să ne îngroape simțurile, trăirile și gândurile pe care Duhul Sfânt le trimite pentru mântuirea noastră.

Te rugăm, Sfinte Teodot, dezleagă mrejele înșelăciunii ce sunt aruncate asupra noastră: asupra trupului, sufletului, minții, inimii și cugetului, ca să putem discerne binele de rău, să putem să ne rugăm, să știm calea pe care o avem de urmat, să înțelegem cine ne este prieten și cine nu, să deosebim adevărul de minciună și să fim statornici în credință, ca la sfârșitul vieții să primim și noi cununa celor ce au luptat pentru și în numele Domnului nostru Iisus Hristos, a Căruia este Slava împreună cu Dumnezeu Tatăl și cu Duhul Sfânt, acum și în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Acatistul Sfintei Mucenițe Zenaida

Rugăciunile începătoare

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!

Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!

Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată necurăția și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!

Slava....Și acum...

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne curățește păcatele noastre. Stăpâne iartă fărădelegile noastre. Sfinte cercetează și vindecă neputințele noastre pentru Sfânt Numele Tău.

Doamne miluiește (de 3 ori)

Slavă…Și acum…

Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne lăsa pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!

Acatistul Sfintei Mucenițe Zenaida - text

Tropar la Acatistul Sfintei Mucenițe Zenaida, Glas al 4-lea

Mielușeaua Ta, Iisuse, Zenaida, strigă cu glas mare: "pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție." Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condacul 1

Miresei alese a lui Hristos, Zenaida, din dragoste din inimă îi aducem acest cântec, căci duce la Hristos Dumnezeu rugăciunile noastre pentru a ne mântui și pentru a-i salva de toate necazurile pe cei care vin la ea. Pentru aceasta, îi strigăm într-un singur glas: Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Icosul 1

După ce ai trăit ca un înger în lume, binecuvântată purtătoare de pătimiri Sfânta Zenaida, te-ai bucurat cu bucuria îngerească în ceruri. Iar noi cântam către Dumnezeul, cel în Treime slăvit de îngeri și sfintele fecioare mucenice, iar tu nu uita de noi, rudele tale pământești, care cântăm așa:
Bucură-te, aleasa de Dumnezeu;
Bucură-te, slujitoare credincioasă a Domnului Tău;
Bucură-te, mielușea care ai urmat Mielului Hristos;
Bucură-te, mireasă frumoasă a lui Hristos;
Bucură-te, că ai strălucit cu curăția fecioriei;
Bucură-te, cea ce ai fost împodobită în chinuri cu sânge;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 2

Văzând, Sfânta Zenaida, împreună cu sora ta Filonila, viața și lucrările rudei tale Sfântul Apostol Pavel, cel binecuvântat care a lucrat la întemeierea Bisericii lui Dumnezeu, ai urmat marile fapte apostolice ale învățătorului tău, dându-ți tot sufletul lui Hristos și lucrând doar pentru EL; căci Sfântul Pavel a adus în sufletul tău credința în Hristos, strigând către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Mintea ta a fost luminată de Dumnezeu, înțeleptă Zenaida, căci te-a luminat de deșertăciunea acestei lumi și te-a ales să fii unul dintre sufletele care să-i slujească Lui; și împreună cu Filonila, sora ta după trup și suflet, ați respins insistentele mamei voastre și l-ați imitat pe Sfântul Apostol Pavel, propovăduindu-L pe Hristos. Întorcându-ne la credință, îți strigăm după cum urmează:
Bucură-te, fecioară înțeleaptă, căci ai respins pacea lumească, câștigând pe Hristos;
Bucură-te, cea care ți-ai părăsit mama ca să te apropii de Dumnezeu Tatăl Ceresc;
Bucură-te, mare muceniță a Apostolului Pavel;
Bucură-te, îmbătată de duhul Evangheliei cu cuvintele Apostolului;
Bucură-te, cea ce ai plecat din Tars și ai mers pe calea apostolică;
Bucură-te, vestind oamenilor Împărăția Cerurilor;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 3

Fiind îmbrăcată de puterea harului lui Hristos, slăvită Zenaida, ai învățat arta medicinei și fiind uceniță credincioasă a Domnului Însuși, ai călătorit prin toate orașele propovăduind Evanghelia și vindecând fiecare boală cu mare milă. Vindecă-ne și pe noi de bolile noastre psihice și trupești, sfântă fecioară, cu harul dat ție și lasă-ne să strigam către Dumnezeu pentru tine: Aliluia!

Icosul 3

Cuvintele profetului David: "Iată acum ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună!" au ajuns la inima și mințile sfintelor surori Zenaida și Filonila din orașul Demetrias și nu ați încetat să vindecați bolile oamenilor, făcând multe minuni pentru sufletele și trupurile lor, slăvindu-l și propovăduindu pe Domnul. O astfel de viață minunată lăudăm, și te numim:
Bucură-te, Zenaida, minunat doctor fără de arginti;
Bucură-te, cea ce ai alungat din oameni multe boli și patimi înverșunate;
Bucură-te, căci împreună cu Filonila L-ați slujit cu admirație pe Dumnezeu;
Bucură-te, cea ce ai făcut semne minunate;
Bucură-te, împreună cu cuvintele prorocului David;
Bucurați-vă, surori în trup care v-ați descoperit a fi și surori în duh;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 4

O furtună de mânie și invidie demonica a venit asupra voastră, surori binecuvântate, de la păgânii care trăiau în jurul vostru, fiindcă le-ați învins idolul zadarnic, închinându-vă și mai mult către Dumnezeu, iar aceștia nesuportata propovăduirea, minunile și semnelor voastre, au venit la voi să vă ucidă, dar voi i-ați cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Auzind marea ta virtute, binecuvântat Zenaida, oamenii de pretutindeni au venit la tine cu credință în harul vindecător care era în tine și primind vindecarea rapidă pentru slava lui Dumnezeu, iar noi îți cantam ție, vindecătoare și sfânta a lui Dumnezeu, aceste cântări:
Bucură-te, cea unsa cu pacea harului;
Bucură-te, prietena al darurilor divine;
Bucură-te, izvorul milelor Domnului;
Bucură-te, ajutor pentru cei suferinzi;
Bucură-te, învățătoarea celor înșelați;
Bucură-te, zid solid al celor amărâți;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 5

Ai fost ca o stea dată de Dumnezeu, slăvită Zenaida, în orașul Demetrias luminând cu lumina faptelor tale, propovăduind cuvântul Evangheliei cu semne și învățând pe toți despre Adevăratul Soare al Adevărului Hristos, strigând către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Văzând marea ta compasiune pentru oamenii care suferă în trup și suflet, alergăm spre tine, Sfânta Zenaida și te rugăm: strălucește de pe înălțimile munților cu lumina vindecării tale pe trupul nostru bolnav și pe sufletele noastre întunecate cu păcate, iar noi te chemam cu bucurie:
Bucură-te, purtătoare de har, vindecând toate bolile;
Bucură-te, doctor grabnic și milostiv;
Bucură-te, cea plină de compasiune;
Bucură-te, vizitatoare a rănilor trupului și a durerilor sufletului;
Bucură-te, căci cei care îți cer mijlocirea nu sunt dezamăgiți;
Bucură-te, că tu ești mijlocitoare pentru noi înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 6

Tu, fecioara Zenaida, ai fost cu adevărat asemănată cu un apostol și prin tine s-au propovăduit cuvintele Domnului, când El a grăit: "Tămăduiți pe cei neputincioși, înviați pe cei morți, curățiți pe cei leproși, pe demoni scoateți-i; în dar ați luat, în dar să dați", și toți oamenii îi cantau cu credință lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Ai propovăduit lumina adevărului Evangheliei către oameni și i-ai întărit în neputința lor, alungând întunericul amăgirii demonice, Sfânta Zenaida. Iar șarpele cel rău, incapabil să-și suporte înfrângerea, a zdrobit cu înverșunare trupurile voastre, mucenicelor, dar cu atât mai mult sufletele voastre au ajuns degrabă la Hristos, în Împărăția Cerurilor, iar noi vă lăudăm:
Bucurați-vă, Sfinte mucenice care ați suferit cu bunăvoință și acum sunteți Miresele lui Hristos;
Bucurați-vă, chipuri ale muceniciei;
Bucurați-vă, căci ați avut moartea asemănătoare cu a Sfântului Ștefan cel dintâi mucenic ucis cu pietre;
Bucurați-vă, cele asemenea cu Sfânta Tecla în viețuire;
Bucurați-vă, trupuri chinuite, căci sufletele voastre au fost în mâna lui Dumnezeu, iar chinul nu le-a atins;
Bucurați-vă, copile ale Luminii, căci amintirea voastră este proslăvită pe pământ cu lumină și dragoste;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 7

Pentru a putea plăcea Domnului, v-ați părăsit casa părintească și v-ați mutat în peșteră, și acolo ați împlinit poruncile Sale și i-ați învățat pe alții, și chiar până la moartea voastră mucenicească ați fost credincioase lui Dumnezeu, Sfânta Muceniță Zenaida. Iar după ce ai primit cununa dreptății, stai cu Domnul în Cer pentru totdeauna în ceruri, cântându-I: Aliluia!

Icosul 7

"Vă dau o poruncă nouă: «Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții»". Domnul le-a vorbit celor aleși: "Nu este mai mare dragoste decât să-și dea cineva viața pentru prietenii săi". Ai fost credincioasa lui Dumnezeu, cea aleasă de El Muceniță Zenaida, având mare dragoste pentru Dumnezeu și aproapele tău, și ți-ai dat sufletul pentru Hristos, Prietenul și Mirele tău. Pentru aceasta, strigăm astăzi cu dragoste:
Bucură-te, suferința iubitoare, plină de milă față de om;
Bucură-te, minunată purtătoare de pătimiri;
Bucură-te, uceniță credincioasă al lui Hristos, păzind poruncile Sale;
Bucură-te, că pentru Hristos și pentru faptele tale bune ai fost ucisa cu pietre;
Bucură-te, căci prin aceste pietre, te-ai alăturat cu dragoste pe piatra de temelie a lui Hristos;
Bucură-te, căci sufletul tău a urcat la Cer ca un porumbel curat;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 8

Ești o minune pentru noi, Sfânta Muceniță Zenaida, căci nimic nu te-a putut depărta de dragostea lui Dumnezeu, precum nici și pe ruda ta Sfântul Apostol Pavel: nici tristețea, nici îngrozirea, nici persecuția, nici slava, nici nenorocirea, nici sabia, nici un om, și nici moartea. Tu, după ce ai zburat cu sufletul tău către Dumnezeu în cămările Raiului, mai mult te-ai unit cu El, dar nu te-ai despărțit de om după moarte, plecându-ți cu blândețe urechea către toți care te cheamă cu credință și ajutându-i pe toți cei care îți cinstesc amintirea, strigând către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

"Toată dorința mea este cel mai dulce Iisus" – așa ai strigat cu tot sufletul și inima, Muceniță Zenaida, în rugăciunile tale către Domnul, arzând cu tot sufletul și inima ta, iar când ați fost martirizate cu pietre tu și sora ta, v-ați bucurat căci v-ați înălțat la Dumnezeu. Te rugam să vindeci și durerile noastre, fecioară binecuvântată, și noi cu drag te numim:
Bucură-te, sfânta, care pe Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, slăvită, căci ai transformat întristarea pământească în dulceața lui Iisus;
Bucură-te, că pe trupul tău ai purtat rănile Domnului tău;
Bucură-te, cea ce L-ai slujit îngerește;
Bucură-te, cea ce nu te-ai temut de răutatea necredincioșilor;
Bucură-te, cea ce ai bucurat inimile credincioșilor;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 9

Oamenii s-au minunat, Sfânta Zenaida, de strălucirea harului din tine și de bogăția virtuților, de puritatea ta îngerească, de curajul în durere și suferința împlinite în trupul tău firav de femeie, dar ai avut dragoste puternică pentru Hristos și multă compasiune pentru oameni, și pentru aceasta ai suferit pentru Hristos, cântându-I: Aliluia!

Icosul 9

Ritorii cei mult grăitori nu vor putea să-ți povestească faptele, Muceniță învingătoare, cum prin harul nebiruit al lui Dumnezeu o tânăra fecioară l-a cucerit pe vechiul dușman al omului și ai rușinat închinarea la idoli, aducând multe suflete la Hristos. Pentru aceasta, ne uimim de împlinirea vieții tale, și în slăbiciunea cugetării noastre strigăm cu umilință către tine:
Bucură-te, ca ai fost asemenea îngerilor;
Bucură-te, ca i-ai făcut pe demoni să plângă și pe slujitorii lor i-ai făcut neputincioși;
Bucură-te, căci ai vărsat sânge pentru Hristos;
Bucură-te, cea ce ți-ai dat trupul tău muceniciei pentru El;
Bucură-te, că ți-ai desăvârșit lucrarea ta și împreună cu marele Pavel ai păstrat credința;
Bucură-te, căci locuiești acum în curțile Cerului;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 10

Mântuitorul și Domnul, alinându-și de multe ori ucenicii, spunea "Cel ce rămâne întru Mine și Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteți face nimic ". Vedem ca toate acestea s-au împlinit pentru tine, Sfânta Zenaida credincioasa slujitoare a Domnului, căci ai alungat multe ispite și ți-ai ținut cuvântul fata de Hristos! Iar noi strigăm Mântuitorului: Aliluia!

Icosul 10

Te-ai jertfit pentru Regele și Dumnezeul tău, Sfânta Zenaida purtătoare de pătimiri și înțelepțita de Dumnezeu iar acum viețuiești în Locașurile Cerești, te rugăm nu ne uita în rugăciunile tale în fața Tronului Său, pe noi care te chemăm:
Bucură-te, căci ai purtat cu bucurie ocara pentru Hristos;
Bucură-te, cea ce ai primit răsplata de la El pentru ostenelile tale;
Bucură-te, miel blând, sfâșiat de războinici înverșunați;
Bucură-te, ajutor grabnic în lupta cu duhurile răului;
Bucură-te, că ai intrat în bucuria Domnului tău;
Bucură-te, și ridică și rugăciunile noastre către El;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 11

Cântarea noastră nu este îndeajuns pentru a lauda cu adevărat virtuțile tale, Sfânta Mucenica Zenaida, dar credem ca rugăciunea ta neprihănită ne poate ajuta pe noi nevrednicii, iar noi dintr-o inimă curată vom striga către Dumnezeu cu dragoste pentru tine: Aliluia!

Icosul 11

În ziua strălucitoare a învierii de obște a morților și a înfricoșătoarei Judecății a lui Dumnezeu, ne temem de faptele noastre aprige și de păcatele nemăsurate, pentru ca în fiecare oră Îl mâniem pe Creatorul și Mântuitorul nostru. Dar tu, binecuvântată mijlocitoare pentru noi înaintea Domnului, fecioară evanghelică înțeleaptă, care l-ai întâmpinat pe Mirele la miezul nopții cu lumină, deschide-ne ușa palatului ceresc prin rugăciunile tale, și noi te numim așa:
Bucură-te, fecioară înțeleaptă, lumânare aprinsă plină cu untdelemnul faptelor bune, peste care s-a pogorât Hristos;
Bucură-te, cea nuntită cu Mielul, intrată la nunta cu bucurie și biruință în haine strălucitoare;
Bucură-te, mijlocind pentru noi înaintea Tronului Mielului;
Bucură-te, ca stai lângă Tronul Slavei când ne vă judeca Dumnezeu;
Bucură-te, cea care încă trăiește pe pământ, dându-ne mântuire înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, căci ceri la Dumnezeu iertarea păcatelor celor care au murit, deschizând-le ușile cerești prin rugăciune;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 12

Ai primit Har de la Dumnezeu, Sfântă binecuvântată, pentru a vindeca bolile psihice și fizice ale celor care vin la tine. Credem că în viața veșnică și binecuvântată cu Dumnezeu, care te-a proslăvit și te-a adus mai aproape de Sine, ești plină de aceste daruri și poți ajuta fiecare om în orice întristare și boală care vine cu credință la tine, iar noi lui Dumnezeu din căldura inimii îi strigam: Aliluia!

Icosul 12

Cântându-ți slujirea de apostol, viață ascetică și moartea suferindă, slăvită Zenaida, te rugăm: întinde-ți ajutorul din cer către noi, cei care trăim în întunericul patimilor și ispitelor, și cu îndrăzneala ta înaintea lui Dumnezeu, ridică din patul slăbiciunii sufletului și trupului celor care plâng:
Bucură-te, alături de cele întocmai cu Apostolii Sfintele Maria, Elena, Nina, Olga și altele, pentru că ai devenit asemenea lor prin munca ta slăvită;
Bucură-te, triumfător alături de Sfintele mucenice Tecla, Varvara, Ecaterina, Anastasia, sora Filonila și altele;
Bucură-te, cu Sfintele Cinstite fecioare Pelagia, Fevronia, Maria și altele, căci ai trăit ca o pustnică;
Bucură-te, cu Sfinții Cosma, Damian, Pantelimon și toți sfinții tămăduitori, ca o vindecătoare slăvită;
Bucură-te, cu Îngerii și cu toți sfinții în triumful Bisericii Cerești;
Bucură-te, și nu ne uita pe noi păcătoșii, ca să nu cădem din unitatea Bisericii;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 13

O, slăvită purtătoare de pătimiri a lui Hristos, Zenaida, Sfânta care te rogi neîncetată către El pentru noi, venim la tine cu credință, speranță și dragoste cerând mijlocirea ta înaintea lui Dumnezeu, vindeca-ne de toate bolile, necazurile și moartea deșartă, ca să ne bucuram împreună cu tine în Raiul lui Dumnezeu: Aliluia!

Acest Condac se rostește de trei ori.

După aceasta se cisesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1 pe care le găsiți mai jos.

Icosul 1

După ce ai trăit ca un înger în lume, binecuvântată purtătoare de pătimiri Sfânta Zenaida, te-ai bucurat cu bucuria îngerească în ceruri. Iar noi cântam către Dumnezeul, cel în Treime slăvit de îngeri și sfintele fecioare mucenice, iar tu nu uita de noi, rudele tale pământești, care cântăm așa:
Bucură-te, aleasa de Dumnezeu;
Bucură-te, slujitoare credincioasă a Domnului Tău;
Bucură-te, mielușea care ai urmat Mielului Hristos;
Bucură-te, mireasă frumoasă a lui Hristos;
Bucură-te, că ai strălucit cu curăția fecioriei;
Bucură-te, cea ce ai fost împodobită în chinuri cu sânge;
Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Condacul 1

Miresei alese a lui Hristos, Zenaida, din dragoste din inimă îi aducem acest cântec, căci duce la Hristos Dumnezeu rugăciunile noastre pentru a ne mântui și pentru a-i salva de toate necazurile pe cei care vin la ea. Pentru aceasta, îi strigăm într-un singur glas: Bucură-te, Sfânta Muceniță Zenaida, carte de rugăciuni pentru cei care te cinstesc!

Rugăciune către Sfânta Muceniță Zenaida

O, lăudată Muceniță al lui Hristos Zenaida, mijlocitorul nostru de încredere înaintea Domnului! Ne închinăm înaintea ta și te rugăm: dă-ne să fim părtași dragostei tale pentru Dumnezeu și aproapelui nostru, căci sufletul tău sfânt a fost umplut Har chiar și în timpul vieții. Luminează-ne cu adevărul, mintea și inima cu lumina învățăturilor divine, învață-ne să te urmăm cu credință, să-l iubim pe Dumnezeu și pe aproapele nostru și să săvârșim poruncile Domnului în mod negreșit, astfel încât să trăim în adevăr. Îngrijește cu milă fiecare suflet care se roagă ție, dându-ne îndurarea și ajutorul tău. Fii pentru noi vindecătoare în boală, mângâietoare în durere, un ajutor în necazuri și nevoi, iar la la ceasul morții fii milostiva noastră ocrotitoare și îndeplinește toate cererile spre bine. Dă-ne ca prin rugăciunile tale să primim mântuirea veșnică și să moștenim Împărăția lui Hristos, slăvindu-L pe Cel minunat întru sfinții Săi pe Dumnezeu Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt în vecii vecilor. Amin.

Apoi se face otpustul: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

Pomelnicul de la sfârșitul Psaltirii

 

Pe care este dator atat monahul cat si mireanul sa-l citeasca in fiecare zi, cu umilinta, cu osardie si cu evlavie.

PENTRU SFÂNTA BISERICA
 Adu-Ti aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, de mila si de indurarile Tale cele din veac, pentru care Te-ai intrupat si de voie ai rabdat rastignire si moarte, ai inviat din morti, Te-ai inaltat la cer si ai sezut de-a dreapta lui Dumnezeu si Tatal, pentru mantuirea tuturor celor ce cred drept in Tine.

Cauta spre smerenia si rugaciunea tuturor celor ce cu toata inima Te cauta pe Tine. Pleaca-Ti urechea si auzi smerita mea rugaciune, a nevrednicului robului Tau,intru miros de buna mireasma duhovniceasca, pe care o aduc Tie pentru poporul Tau.

Mai intai, adu-Ti aminte de soborniceasca siapostoleasca Ta Biserica, pe care ai castigat-o cu scump sangele Tau intemeiaz-o, intareste-o, lateste-o, inmulteste-o, impac-o si o pazeste nebiruita de portile iadului in veci, iar intaratarile ce se pornesc asupra ei le potoleste.

Stinge navala paganilor, pornirile ereticilor degrab le sfarama, le dezradacineaza si intru nimic le intoarce, cu puterea Sfantului Tau Duh
( O inchinaciune )

PENTRU CEI VII
 Mantuieste, Doamne, si miluieste pe dreptcredinciosul tau popor. Supune sub picioarele lui pe tot vrajmasul si potrivnicul si sadeste in inima lui cele bune si de pace pentru sfanta Biserica; ca sa vietuim, prin linistea lui, viata lina si fara de galceava, in dreapta credinta, indeplina crestinatate si curatie.
( O inchinaciune )

Mantuieste, Doamne, si miluieste pe prea sfintitii patriarhi ai lumi isi Prea Sfintitul si indreptatorul Sinod, pe arhiepiscopul ( sau episcopul ) nostru ( numele ), pe toti prea sfintitii mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi ortodocsi, pe preoti, diaconi si pe tot clerul bisericesc, pe care i-ai pus sa pastoreasca turma Ta cea cuvantatoare si, pentru rugaciunile lor, miluieste-ma si ma mantuieste si pe mine pacatosul. 

( O inchinaciune )

Mantuieste,Doamne, si miluieste pe dreptcredinciosii carmultori al tarii, pe mai-marii ostilor, pe capeteniile oraselor si satelor si pe toti binecredinciosii si de Hristos iubitorii ostasi.
( O inchinaciune )

Mantuieste, Doamne, si miluieste pe parintele nostru staretul ( numele ) si pe fratii nostri cei intru Hristos si, prin rugaciunile lor, mantuieste-ma si pe mine pacatosul.
( Numai pentru calugari; o inchinaciune )

Mantuieste, Doamne, si miluieste pe parintele meu, duhovnicul (numele) si-mi iarta pacatele prin rugaciunile lui. 
( O inchinaciune )

Mantuieste, Doamne, si miluieste pe toti cei ce se ostenesc si slujesc si pe cei ce cu osardie au slujit in sfant locasul acesta, fratii nostri, cu lucrul mainilor ; pe cei pusi in ascultari ; iconomi,ajutori de iconomi si pe cei impreuna cu dansii ostenitori, pe slugile mirenesti, pe lucratorii de pamant ai acestei sfinte manastiri si pe toti ortodocsii crestini catre Tine.
( O rostesc numai calugarii; o inchinaciune )

Mantuieste, Doamne, sl miluieste pe parintii mei ( numele )pe fratii, surorile, pe toate rudeniile cele dupa duh si dupa trup si pe prieteni ; si le daruieste lor pacea Ta, indestulandu-i cu bunatatile cele lumesti si cu cele mal presus de lume. 

( O inchinaciune )

Mantuieste, Doamne, si miluieste sfintele manastiri din Sfantul Munte,din Tara Romaneasca si de pretutindenea si pe parintii si fratii mei,care vietuiesc si petrec intr-insele ; si ma miluieste si pe mine,pacatosul, pentru rugaciunile lor.
( O inchinaciune )

Mantuieste, Doamne, si miluieste, dupa multimea indurarilor Tale, pe toti sfintii ieroschimonahi, ieromonahi, ieroschidiaconi, ierodiaconi,schimonahi si monahi, schimonahii si monahii, si pe toti cei ce cu evlavie si cu infranare vietuiesc prin manastiri, prin pustii, prin pesteri, prin munti, prin inchisori, prin crapaturile pietrelor, prin ostroavele marilor, in orice loc si latura si care slujesc si se roagaTie cu crestineasca, dreapta si buna credinta. Usureaza-le povara,mangaie-i in necaz si-i intareste in nevointa, cu puterea Ta ; iar prin rugaciunile lor, daruieste-mi si mie iertare de pacate. 
( O inchinaciune )

Mantuieste, Doamne, si miluieste pe batrani si pe tineri, pe saraci sipe sarmani, pe vaduve si pe cei ce se afla in neputinte, in griji, in nevoi, in rele patimiri, in robii, in temnite si in inchisori si, mai ales, pe cei izgoniti pentru Tine si pentru dreapta credinta ortodoxa,de limbile cele fara de Dumnezeu si de cumplitii eretici, fiindca sunt robii Tai. Miluieste-i pe dansii, cerceteaza-i, intareste-i, ii mangaie si degrab, cu puterea Ta, ii slobozeste si le da izbavire de orice fel de greutati.
( O inchinaciune )

Mantuieste, Doamne,miluieste si imi iarta tot ce eu, ca un om neputincios, am gresit Tie,si m-am smintit si nebuneste m-am departat de la calea mantuirii, ia rprin desartaciunea mintii mele m-am abatut, ca un ticalos, catre fapte necuvioase. Rogu-ma dar : Intoarce-ma iarasi pe calea mantuirii, prin dumnezeiasca Ta iconomie.

( O inchinaciune )

Uneste cu sfanta, apostoleasca si soborniceasca Ta Biserica pe cei ce s-au departat de la dreapta credinta si care intunecandu-se cu eresurile, se afla intru pierzare, luminandu-i cu stralucirea cunostintei Tale.

( O inchinaciune )

Mantuieste, Doamne si miluieste pe cel ce ma urasc, ma dosadesc si ma asupresc si nu-i lasa pe dansii sa piara pentru mine ticalosul.
( O inchinaciune )

PENTRU CEI RAPOSATI
Pomeneste, Doamne, pe cel ce s-au mutat din viata aceasta :binecredinciosii imparati si domni, imparatese si doamne, preasfintiti patriarhi, mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi ortodocsi, preoti,diaconi, intregul cler bisericesc, cinul monahicesc, ctitori ai sfant locasului acestuia, si-i odihneste impreuna cu sfintii Tai in vesniceleTale locasuri.
( O inchinaciune )

Pomeneste, Doamne, sufletele adormitilor robilor Tai parintilor mei ( numele ),fratiior, surorilor si tuturor rudentilor mele dupa duh si dupa trup,iertandu-le lor toata greseala cea de voie si cea fara de voie ;daruieste-le imparatia si impartasirea vesnicelor Tale bunatati,indulcirea Ta cea fara de sfarsit si fericita viata.

( O inchinaciune )

Pomeneste, Doamne, pe toti cei ce au adormit intru nadejdea invierii si a vietii vesnice : parinti si frati at nostri si drept slavitori crestini, care odihnesc aici si pretutindeni; salasluieste-i cu sfintiiTai acolo unde straluceste lumina fetei Tale, iar pe noi miluieste-ne ca un bun si de oameni iubitor.
( O inchinaciune )

Daruieste, Doamne, iertare de pacate tuturor parintilor si fratilor nostri, care mai inainte de noi s-au mutat, intru buna credinta siintru nadejdea invierii, si le fa lor vesnica pomenire ( de trei ori ).

PENTRU TINE
Dumnezeule, curateste-ma pe mine pacatosul ( O inchinaciune ).

Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului ( O inchinaciune ).

Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, miluieste-ma ( O inchinaciune ).

Fara de numar am gresit, Doamne iarta-ma ( O inchinaciune ).

...si asa fiecare om are importanta lui in fata lui Dumnezeu, misiunea lui, responsabilitatea lui...de aceea sa fim cu luare aminte...pentru ca tot ceea ce facem lucreaza la armonia lumii acesteia...

 "Peste tot ce a creat, Dumnezeu a rânduit un înger care să vegheze. Unul veghează copacii, altul păsările, altul florile şi aşa mai departe. Chiar şi iarba pe care călcăm a fost dată în grija unui înger.

Dar Îngerul Ierbii şi-a zis: "Celorlalţi îngeri Dumnezeu le-a dat lucruri importante în supraveghere. Mie mi-a dat iarba cea cu totul lipsită de importanţă. N-am să mă ocup deloc de ea. Poate să crească şi singură. Şi, într-adevăr, nu s-a ocupat de ea deloc.

Într-o zi, Îngerul Copacilor s-a dus la Dumnezeu plângându-se că mor copacii din grădinile oamenilor şi din păduri, pentru că iarba care întreţine umezeala e toată uscată. În altă zi s-a dus Îngerul Florilor, plângându-se că florile nu pot creşte pe câmpuri pentru că nu există iarbă care să păstreze rouă pentru ele. În cele din urmă a venit omul, plângându-se: "Doamne, mor animalele în gospodarii pentru că nu mai avem iarbă să le hrănim. Ia-mă de pe pământ, Doamne! Altădată pământul era frumos, dar acum arată ca un deşert..."

Atunci Dumnezeu, chemându-l la Sine pe Îngerul Ierbii, l-a întrebat: "Ţi-am dat o sarcină mică sau mare, Înger al ierbii?" Dându-şi seama că Dumnezeu i-a cunoscut gândurile, a îngenuncheat şi a zis: " Nu trebuia să spun ce am spus. Acum îmi dau seama că sarcina pe care mi-ai dat-o era mai mare decât eram eu vrednic s-o primesc. Iartă-mă! De acum acolo îmi voi face datoria şi lumea va fi frumoasă din nou. Îmi dau seama acum că nimic în lume nu e lipsit de importanţă şi fără rost". Şi iarba îngrijită făcu să crească din nou copacii, să înflorească din nou florile şi să-şi răspândească mirosul peste lume..."

STIAI CĂ, ATUNCI CÂND APRINZI CANDELA SAU SCHIMBI ULEIUL DIN CANDELA CARE OBSERVI CĂ A SCĂZUT.

Rugăciune la aprinderea candelei

Ca pentru orice alt lucru pentru care dorim să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu, aprinderea candelei se începe cu rugăciune. De aceea, aprinzând candela, este potrivit să rostim și următoarea rugăciune:

„Prea Sfântă și Înaltă Treime, primește dragostea mea înaintea Ta și arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele și șterge mulțimea răutăților mele și dă-le îngropării și uitării Tale, Doamne. Amin.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu și o du înaintea Fiului și Dumnezeului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin”

STIAI CĂ, ATUNCI CÂND APRINZI CANDELA SAU SCHIMBI ULEIUL DIN CANDELA CARE OBSERVI CĂ A SCĂZUT. trebuie să-ţi pui o dorinţă, să te rogi şi să faci trei metanii ??? ... să ştii că întotdeauna se împlineşte ???"

."Cand se aprinde candela, în faţa icoanelor, îngerul candelei, îngerul pazitor care stă mereu în casă cât arde candela, stă aici în casa ta materială.

Stă deci câteva zile câte ai ars candela în casa ta, pe care o păzeşte şi o ocroteşte de orice rău, iar când sufletul tău va pleca dincolo, tot atâtea zile te vei plimba prin Rai şi te vei îndulci de acele bunătăţi, chiar dacă tu nu ai reuşit să te mântuieşti cât ai trăit pe pământ.

Numai după ce sau scurs zilele în care tu ai ţinut candela aprinsă la icoanele din casa ta pe pământ, numai atunci te vei duce la locul rînduit de Dumnezeu, după faptele tale din viaţă.

De fiecare dată când aprinzi şi arzi candela la icoane, 24 de ore în şir, Îngerul Candelei îţi duce şi sădeşte în grădina ta de dincolo - pe care o face în Rai ca rasplata pentru mica ta jertfă pe care ai făcut-o cu atenţie şi cu credinţă - o floare din care sa făcut uleiul sau un pom, dacă era ulei de măsline şi astfel îţi pregăteşti grădina ta în ceruri, încă din timpul vieţii lumeşti.

Dacă aprinzi candela şi pleci de acasa şi candela se stinge în acest timp, îngerul care stă şi veghează ca să nu ţi se întâmple nimic rău în casă nu pleacă ci rămîne în continuare până soseşti tu. Iar când ajungi și vezi candela stinsă, primul lucru pe care îl faci, este s-o aprinzi, îngerul nu mai pleacă.

Dar dacă neglijezi aprinderea imediată a candelei, îngerul pleacă mâhnit şi revine numai după ce tu ai aprins-o din nou.

Iar dacă vreodată este să fii plecat si laşi candela aprinsă şi prin voia lui Dumnezeu se întâmplă să mori pe drum sau în altă parte decât în casa ta şi nu are cine să-ţi aprindă o lumânare, lumina candelei cu îngerul ei te însoţeşte pe drumul de dincolo.

Se socoteşte deci că ai lumină, că nu mori în întuneric.

Iar atunci când aprinzi candela sau schimbi uleiul care observi că a scăzut trebuie să îţi pui o dorinţă , să te rogi şi să faci trei metanii. Şi să ştii că întotdeauna se împlineşte.

 

Cum ne ajută candela

Candela și spiritul ei viu ajută curățirii minții și gândurilor.

Lumina candelei este lumina lui Hristos care ajută. Este lumina lumii.

Uleiul din candela aprinsă are puteri vindecătoare

Candela se păstrează mereu curată. Uleiul se completează mereu și nu se aruncă, căci în el este o mare binecuvântare.

Uleiul din candela aprinsă este sfințit prin rugăciunile care s-au săvârșit în prezența sa.

În Biserică, uleiul sfințit de la candele este oferit credincioșilor ca binecuvântare.

De-a lungurl timpului, uleiul din candela aprinsă a vindecat mulți bolnavi și a ajutat mulți credincioși.

Uleiul din candelele Bisericii este sfințit mai puternic prin rugăciunile preoților și a enoriașilor.

Untdelemnul din candelă este o jertfă adusă Domnului de creştini, dar şi un minunat leac tămăduitor al multor dureri. La noi acasă candela arde mereu. Soţul meu se îngrijeşte să o menţină aprinsă. El are mai multă evlavie ca mine şi nu uită niciodată de "căndeluţă". Cand se aprinde candela, în faţa icoanelor, îngerul candelei, înger pazitor care stă mereu în casă cît arde candela, stă aici în casa ta materială. Stă deci cîteva zile cîte ai ars candela în casa ta, pe care o păzeşte şi o ocroteşte de orice rău, iar cînd sufletul tău va pleca dincolo, tot atîtea zile te vei plimba prin Rai şi te vei îndulci de acele bunătăţi, chiar dacă tu nu ai reuşit să te mîntuieşti cît ai trăit pe pămînt. Numai după ce sau scurs zilele în care tu ai ţinut candela aprinsă la icoanele din casa ta pe pămînt, numai atunci te vei duce la locul rînduit de Dumnezeu, după faptele tale din viaţă. De fiecare dată cînd aprinzi şi arzi candela la icoane, 24 de ore în şir, Îngerul Candelei îţi duce şi sădeşte în grădina ta - pe care o face în Rai ca rasplata pentru mica ta jertfă pe care ai făcut-o cu atenţie şi cu credinţă - o floare din care sa făcut uleiul sau un pom (dacă era ulei de măsline) şi astfel îţi pregăteşti grădina ta în ceruri, încă din timpul vieţii lumeşti. Dacă aprinzi candela şi pleci de acasa şi candela se stinge în acest timp, îngerul care stă şi veghează ca să nu ţi se întîmple nimic rău în casă nu pleacă ci rămîne în continuare pînă soseşti tu. Dacă văzînd candela stinsă, primul lucru pe care îl faci (spălîndu-te mai întîi pe mîini) este s-o aprinzi, îngerul nu mai pleacă. Dacă neglijezi aprinderea candelei, îngerul pleacă mîhnit şi revine numai după ce tu ai aprins-o din nou. Dacă atunci cînd pleci de acasă laşi candela aprinsă şi prin voia lui Dumnezeu se întîmplă să mori pe drum sau în altă parte decît în casa ta şi nu are cine să-ţi aprindă o lumînare, lumina candelei cu îngerul ei te însoţeşte pe drumul de dincolo. Se socoteşte deci că ai lumină, că nu mori în întuneric. Cînd aprinzi candela sau schimbi uleiul care observi că a scăzut trebuie să îţi pui o dorinţă , să te rogi şi să faci trei metanii. Şi să ştii că întotdeauna se împlineşte.

În primul rând, deoarece credința noastră e lumină. Hristos a zis: „Eu sunt lumina lumii”.

Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre.

În al doilea rând, ca să ne aducă aminte de caracterul luminos al sfântului în fața căruia aprindem candela – fiindcă sfinții sunt numiți fii ai luminii.

În al treilea rând, ca să ne slujească drept mustrare pentru faptele noastre întunecate și pentru gândurile și dorințele noastre rele, și să ne cheme la calea sfințeniei evanghelice ca astfel să ne ostenim cu râvnă pentru a împlini porunca Mântuitorului: „așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă lucrurile voastre cele bune”.

În al patrulea rând, ca să ne aducem o mică jertfă lui Dumnezeu, Care a jerfit tot pentru noi. Un mic semn al marii noastre recunoștințe și luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem în rugăciune și viață și sănătate și mântuire și tot ce ne poate da numai nemărginita dragoste cerească.

În al cincilea rând, ca să fie o sperietoare pentru puterile cele rele, care năvălesc uneori asupra noastră și la rugăciune și ne abat gândurile de la Făcătorul nostru – fiindcă puterile cele rele iubesc întunericul și fug de orice lumină, mai ales de cea care este închinată lui Dumnezeu și sfinților Lui.

În al șaselea rând, ca să ne dea imbold la ardere de sine. Precum untdelemnul și fitilul ard în candelă, supuse voii noastre, așa să ardă și sufletele noastre cu flacăra dragostei în toate pătimirile, supuse totdeauna voii lui Dumnezeu.

În al șaptelea rând, ca să ne învețe că după cum candela nu poate să se aprindă fără mâna noastră, nici inima noastră, această candelă lăuntrică a noastră, nu poate să se aprindă fără sfântul foc al harului Dumnezeiesc, chiar dacă ar fi plină cu toate virtuțile – fiindcă toate virtuțile noastre sunt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprind.

***

Era în ajunul sărbătorii Bunei Vestiri, 24 martie 1942 în Drama, Grecia. Ocupația străină era bulgară. Lipsurile, bolile şi foamea luaseră proporţii înspăimântătoare şi moartea secera în fiecare zi mici şi mari, dar, în special copii.

Printre locuitorii Dramei se afla şi o văduvă cu cinci copii. Pe soţul ei îl uciseseră ocupanţii cu şase luni înainte, în măcelul din 29 septembrie 1941.

De mâncare nu aveau, decât puţin ulei şi un ciurel de malai. În acea dimineaţă femeia s-a gândit că a doua zi, de Bunăvestire, avea mâncare mult mai puţină pentru copii: 100 de grame de malai şi un deget de ulei. Deodată, privirea ei s-a îndreptat spre candela stinsă, care era agaţătă înaintea icoanei şi atunci a încolţit în sufletul ei intrebarea: să pastreze uleiul pentru copiii ei flămânzi sau pentru candela de la icoana?

Hotărâtă, însa, şi-a făcut cruce şi a zis către Maica Domnului: ”Prea Curată Fecioara, eu îţi voi aprinde candela căci mare este sărbătoarea de mâine pentru credinţa noastră, tu, însă, te rog ai grijă de hrana copiilor mei!” A luat puţin ulei şi a aprins candela. Lumina slabă a luminat casa sărăcacioasă, iar inima ei s-a umplut de pace. Aceasta a însoţit-o la rugăciunea de seară şi în somnul ei din acea noapte memorabilă.

A doua zi după Sfânta Liturghie, văduva a deschis dulapul ca să ia puţinul malai şi a rămas fără glas! Vasul în care se afla uleiul era plin ochi, iar alături erau doi săcuţi plini cu macaroane şi malai. S-a închinat femeia de mai multe ori, preamărind şi mulţumind lui Dumnezeu sşi Maicii Domnului pentru această minune pe care n-a spus-o nimăniu. Timp de doi ani de zile nici uleiul n-a scăzut, nici malaiul nu s-a sfârşit, cu toate că erau şase guri la masă, le schimbau cu alte alimente şi făceau milostenie pe ascuns. Dar şi candela a rămas de atunci aprinsă zi şi noapte dând mărturie cu lumina ei nestinsă despre credinţa acestei femei binecuvântate.

Această istorisire adevărată este o puternică palmă dată creştinilor ortodocşi de astăzi care nu numai că n-au candela aprinsă, dar n-au nici macar icoane în casa lor.

Surse: Sfântul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebările lumii de astăzi, Părintele Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea Dumnezeiestii Liturghii.