Rugăciunile începătoare
De este preot, începe aşa :
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !
Doamne miluieşte ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul Mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc!
Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Doamne miluieşte ! (de 12 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru Credincioşia Ta, auzi-mă, întru Dreptatea Ta! Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta! Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate Lucrurile Tale, la faptele Mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab’ auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu! Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt! Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea! Arată-mi Calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu!
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne! Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu! Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă! Întru Dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu! Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău!
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului ! (de 3 ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ?
Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea Îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea! Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru Cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată Adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale Înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce Faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le! Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele! Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine! Dă-mi mie bucuria Mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte! Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ! Bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună Voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe Altarul Tău viţei.
Sfântul Cuvios Eufrosin, Bucătarul
Condacul 1:
Cuvioase Părinte Eufrosin, Bucătarule preaales al Domnului Hristos, tu, cel care de cerești daruri te-ai învrednicit, primește de la noi cântarea aceasta de laudă și de multumire: Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Icosul 1:
Din părinți neînvățați tu ai răsărit, însă pe cei de bun neam, în lucrarea celor bune, cu mult i-ai întrecut. Pentru aceasta și noi, nevrednicii, îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, că din părinți evlavioși ai răsărit!
Bucură-te, că ei pe Calea cea dreaptă te-au povățuit!
Bucură-te, că, odată cu vârsta și râvna îți creștea!
Bucură-te, că de la părinții tăi, mult ai învățat!
Bucură-te, că Hristos, te-a ales Lui a-I sluji!
Bucură-te, că ai vrut, să-L urmezi în ascultare!
Bucură-te, că la toți, pildă te-ai făcut!
Bucură-te și dă-ne și nouă, un strop din râvna ta!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 2:
Cuvioase Părinte Eufrosin, Bucătarule cel cuvios al Domnului Hristos, tu care de cereşti daruri te-ai învrednicit, primește de la noi cântarea: Aliluia!
Icosul 2:
Sfinte Părinte Eufrosin, tu, care Bucătar ai fost rânduit cu ascultarea, mult ai trudit în bucătărie, gătind masă fraților, pentru care auzi, de la noi, acestea:
Bucură-te, Bucătar al lui Hristos!
Bucură-te, Părinte și Cuvios!
Bucură-te, chip al ascultării!
Bucură-te, noian al răbdării!
Bucură-te, pildă a Credinței!
Bucură-te, izvor al umilinței!
Bucură-te, chip de Monah iscusit!
Bucură-te, că pe mulți ai miluit!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 3:
Tu, Cuvioase Părinte, ai slujit fraților, nu ca unor oameni, ci ca lui Dumnezeu Însuși. Cu smerenie și cu supunere, tu te-ai ostenit neîncetat, pentru care și noi îți grăim așa: Aliluia!
Sfântul Cuvios Eufrosin, Bucătarul
Icosul 3:
Ziua și noaptea, trudind din greu în ascultarea ta, postul și rugăciunea, în tot timpul și locul te-au însoțit. De aceea, nici noi nu pregetăm a-ți grăi acestea:
Bucură-te, fântână, ce Har izvorăști!
Bucură-te, că pe-acesta, din destul tu îl reverşi!
Bucură-te, că grea ți-a fost ascultarea!
Bucură-te, că mare ai avut răbdarea!
Bucură-te, că și plată ai primit pe măsură!
Bucură-te, că Dumnezeu te-a întărit!
Bucură-te, că Lui să-I slujești tu ți-ai dorit!
Bucură-te, că și fraților, pildă te-ai făcut!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 4:
Tu, prin fapta bună, pildă la toți te-ai făcut, căci nicicând, de la truda grea în lături nu te-ai dat. De aceea și de la noi, primești acum imn de laudă: Aliluia!
Icosul 4:
Cuvioase Părinte Eufrosin, tu, aprinzând întru tine focul cel duhovnicesc al Dumnezeieștii dragoste, ai ars ca o făclie, pentru care, primești de la noi laudele acestea:
Bucură-te, că ocări multe ai luat!
Bucură-te, că defăimări și necinste, asemeni ai răbdat!
Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu, te-a mistuit!
Bucură-te, că aceasta, unui foc aprins s-a asemuit!
Bucură-te, c’a lui flacără tot mereu creștea!
Bucură-te, că la cele cerești mintea îți suia!
Bucură-te și dă-ne și nouă, o dragoste arzănd!
Bucură-te, că tuturor, pildă te-ai făcut!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 5:
Fierbând bucatele fraților, ție însuți masă ți-ai gătit în Cereasca Împărăție, Cuvioase Părinte Eufrosin. De aceea, primești, de la noi, cântarea: Aliluia!
Icosul 5:
Prin viața ta, cea îmbunătățită, tu te-ai săturat, dimpreună cu cei pentru care s-a zis: ,,Fericit cel ce va prânzi în Împărăția lui Dumnezeu!” De aceea, îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, că tu, în taină, ai slujit!
Bucură-te, că la vedere osteneala ți s-a răsplătit!
Bucură-te, că cereștilor daruri te-ai învrednicit!
Bucură-te, că Dumnezeu te-a găsit vrednic în Dumnezeiasca ascultare!
Bucură-te, că nouă tuturor, pildă te-ai făcut!
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a răsplătit, cu daruri din plin!
Bucură-te, că din acestea, la toți s-a împărțit!
Bucură-te, că-n Rai, Lăcaș ți-a pregătit!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Sfântul Cuvios Eufrosin, Bucătarul
Condacul 6:
Preotului, care slujea în Mânăstire cu tine și care dorea să cunoască în ce chip este Raiul, Dumnezeu i-a descoperit Taina aceasta prin tine, Cuvioase Părinte, pentru care, împreună cu el îți grăim: Aliluia!
Icosul 6:
Așadar, i-a descoperit Dumnezeu vedenie, Cuvioase Părinte Eufrosin, pentru care, dimpreună cu el, îți grăim așa:
Bucură-te, că el, mult se ruga!
Bucură-te, c-o tainică dorinţă avea!
Bucură-te, că să ştie cum este Raiul voia!
Bucură-te, că, prin tine, i-a fost descoperit!
Bucură-te, că văzându-te acolo, era nedumerit!
Bucură-te, că de-o mare bucurie, el a fost cuprins!
Bucură-te, că asemeni şi frica l-a pătruns!
Bucură-te, că frumuseţi nespuse acolo a văzut!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 7:
Desfătarea Raiului, Dumnezeu ţi-a dăruit, pentru viaţa ta, cea jertfelnică şi părintele tău, răspuns viu prin tine a primit, pentru care şi noi, împreună cu el, îţi strigăm: Aliluia!
Icosul 7:
Întrebat fiind, apoi și dacă ,,stăpânire” ai peste vreuna din acele nespuse frumuseți, tu i-ai spus: ,,Pe cât pot, pe atâta dau”. Pentru aceasta, dimpreună cu el și noi îți grăim așa:
Bucură-te, că ceresc dar, tu ai aflat!
Bucură-te, cel bogat cu-adevărat!
Bucură-te, că dar neprețuit, tu ai dobândit!
Bucură-te, că din el, cu toții au primit!
Bucură-te, că ei, mult se bucurau!
Bucură-te, că pe Cel din cer, ei Îl proslăveau!
Bucură-te, tu, vasul preaales!
Bucură-te, că pe pământ fiind, spre Rai tu ai purces!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 8:
Și i-a arătat preotul lui Eufrosin spre merele din pom, din care luând el 3 i le-a pus în basma spunându-i: ,,Primește cele ce ai cerut și te îndulcește!” Pentru aceasta și noi, alături de el, îți grăim: Aliluia!
Sfântul Cuvios Eufrosin, Bucătarul
Icosul 8:
Preotul luând merele, cu frică și multă bucurie, s-a trezit din vedenie, crezând că a visat chiar în momentul când toaca bătea și îi chema la slujba Utreniei. Pentru aceasta, noi îți grăim acestea:
Bucură-te, că preotul, mult se bucura!
Bucură-te, c-a sa bucurie creștea!
Bucură-te, că binecuvântare a cerut la tine!
Bucură-te, că 3 mere, tu i-ai oferit!
Bucură-te, că lui Dumnezeu, el I-a mulțumit!
Bucură-te, că cerescul dar, mult l-a bucurat!
Bucură-te, că Minuni multe, prin ele s-au făcut!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 9:
Trezindu-se din somn, preotul se minuna încă de cele văzute, însă pe toate le lua drept un vis aievea. De aceea și noi, într-un cuget cu el, îți grăim așa: Aliluia!
Icosul 9:
Răspândind merele dăruite de tine, Cuvioase Părinte, negrăită mireasmă și noi, împreună cu preotul, te lăudăm așa:
Bucură-te, că dar din cer, pe pământ ne-ai trimis!
Bucură-te, c’a lor mireasmă, pe toți i-a uimit!
Bucură-te, că și-o aleasă mireasmă răspândeau!
Bucură-te, că, din ele, doar gustănd, de bucurie s-au umplut!
Bucură-tă, c-o putere tămăduitoare purtau!
Bucură-te, că și negrăit de frumoase erau!
Bucură-te, că din ele, cu toții au gustat!
Bucură-te, că la cele cerești mintea le era!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 10:
Venind apoi la slujbă, în sobor el te-a aflat și cu jurământ, pe tine, el a prins a te-ntreba, unde ai fost în noaptea dinainte, pentru care noi, îți cântăm: Aliluia!
Icosul 10:
Aflând, că-ntr-adevăr, în Rai ai fost cu o noapte în urmă, pe Dumnezeu, Cel Ce dă un asemenea dar și Har aleșilor Săi, Îl preamărea, iar noi, ție îți cântăm acestea:
Bucură-te, părinte preaiubit!
Bucură-te, că-n cer, sălaș tu ți-ai gătit!
Bucură-te, că din Râvnă și Răbdare el a fost zidit!
Bucură-te, c-acestea, mai tari s-au dovedit, ca piatra de granit!
Bucură-te, că în trup fiind, la cer erai răpit!
Bucură-te, că acolo, cu Îngerii stăteai!
Bucură-te, că lui Dumnezeu, cu ei, Îi slujeai!
Bucură-te, că și imne de slavă, cu ei Îi înălțai!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Sfântul Cuvios Eufrosin, Bucătarul
Condacul 11:
Cu jurământ înainte, fiind prins de preot, silit ai fost a-i spune adevărul tot, pentru care, împreunaă cu el și noi te lăudăm, cântându-ți: Aliluia!
Icosul 11:
Sfârșindu-se Utrenia și adunându-i pe frați, preotul a prins a le spune despre vedenia sa, povățuindu-i la o viețuire asemenea:
Bucură-te, că fraților, pildă te-ai făcut!
Bucură-te, cel lui Dumnezeu plăcut!
Bucură-te, că cinste, nicicând nu ți-ai dorit!
Bucură-te, că pe-aceasta, de prisos, tu ai socotit!
Bucură-te, că de-aceasta, mereu tu te-ai ferit!
Bucură-te, că acesteia, i-ai preferat ocara!
Bucură-te, cel grabnic în a-ți împlini ascultarea!
Bucură-te, că bine ți-ai săvârșit alergarea!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 12:
Temându-te tu, Cuvioase Părinte, de multa cinstire, ce ți-ar fi adus-o, mai apoi, frații, cei ce mai înainte te nesocoteau, te-ai tăinuit fugind de slava omenească, pentru care și noi îți cântăm: Aliluia!
Icosul 12:
Fugind așadar, de slava omenească, ai dobăndit-o, din plin, pe-aceea cerească, unde acum te veselești cu toți Îngerii și Sfinții. Pentru aceasta și noi îți cântăm acestea:
Bucură-te, cel ce, de slava lumii, ai fugit!
Bucură-te, cel ce-n schimb ceresc Locaș ai dobândit!
Bucură-te, c-a sa frumusețe este rară!
Bucură-te, că nimic s-o egaleze pe pământ, nu a putut!
Bucură-te, că așa răsplătește Domnul pe Aleșii Săi!
Bucură-te și ajută-ne pe noi, într-ale noastre nevoi!
Bucură-te, că pe nimeni, nu lași neajutat!
Bucură-te și dă-ne un strop din râvna ta!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Condacul 13 (acest Condac se spune de 3 ori):
O, Cuvioase Părinte Eufrosin, osârdnicule Bucătar, cel ce din greu, în dogoarae focului te-ai nevoit, zi de zi, fraților masă gătind, primește și de la noi nevrednicii cântarea: Aliluia!
Se zice apoi, din nou, Icosul 1:
Din părinți neînvățați tu ai răsărit, însă pe cei de bun neam, în lucrarea celor bune, cu mult i-ai întrecut. Pentru aceasta și noi, nevrednicii, îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, că din părinți evlavioși ai răsărit!
Bucură-te, că ei pe Calea cea dreaptă te-au povățuit!
Bucură-te, că, odată cu vârsta și râvna îți creștea!
Bucură-te, că de la părinții tăi, mult ai învățat!
Bucură-te, că Hristos, te-a ales Lui a-I sluji!
Bucură-te, că ai vrut, să-L urmezi în ascultare!
Bucură-te, că la toți, pildă te-ai făcut!
Bucură-te și dă-ne și nouă, un strop din râvna ta!
Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
şi Condacul 1:
Cuvioase Părinte Eufrosin, Bucătarule preaales al Domnului Hristos, tu, cel care de cerești daruri te-ai învrednicit, primește de la noi cântarea aceasta de laudă și de multumire: Bucură-te, Sfinte PreaCuvioase Părinte Eufrosin, mult-nevoitorule!
Apoi, se spune această Rugăciune:
O, Cuvioase Părinte Eufrosin, ajutătorul și ocrotitorul bucătarilor de pretutindeni, tu cel care, din greu, ai trudit în greaua-ți ascultare și cerești daruri ai dobândit de la ATotÎnduratul Dumnezeu, ajută-ne și ne miliește și pe noi, păcătoșii și neputincioșii tăi robi!
Picură și într-ale noastre inimi înghețate o picătură din dragostea ta cea jertfelnică, ca, îngrădiți fiind cu aceasta, să putem birui toate ispitele, pe care ni le-ar aduce semenii ori întunecații diavoli!
Nu ne lipsi pe noi, smeriții și păcătoșii, robii tăi, de puternicul tău ajutor, întru care cutezăm a nădăjdui și ajută-ne în ispitele de zi cu zi! Întărește-ne, așadar, în Credință, în dragoste și în răbdare, pe care dobândindu-le, să-L slăvim, alături de tine, pe ATotMilostivul Dumnezeu, pe Care Îl slăvesc și Îl laudă toți Sfinții și toate Puterile Cerești, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin!
Şi apoi se face Otpustul :
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuvios Eufrosin, Bucătarul şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin !
Sfântul Cuvios Eufrosin, Bucătarul
sâmbătă, 7 septembrie 2024
ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS EUFROSIN, BUCĂTARUL, OCROTITORUL BUCĂTARILOR, BUCĂTĂRESELOR ŞI GOSPODINELOR
Acatistul Sfintei Cuvioase Teodora din Alexandria (11 septembrie)
Tropar, glasul 8
Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Teodora, duhul tău.
Condacul glas 8
Scăpând de noaptea patimilor, de Dumnezeu cugetătoare Cuvioasă Teodora, ai năzuit cu gândul către Soarele Cel Strălucit, omorându-ţi săltările trupului cu nevoinţă. Pentru aceea, te-ai făcut pildă sihaştilor cu viaţa şi îndreptare celor căzuţi; pentru aceea, te cinstim.
Condacul 1
Plângând amar pentru păcatul tău te-ai îmbrăcat în haină și în cuget bărbătesc, Sfântă Cuvioasă Teodora, iar prin rugăciune și pocăință ai primit iertarea și Mila lui Dumnezeu, fericindu-te acum cu Îngerii în Rai. Caută și spre noi cei mult păcătoși care te strigăm cu umilință: Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Icosul 1
Îngerii cei luminoși din Ceruri s-au mirat de bărbăția cu care ai înfruntat firea femeiască, Sfântă Teodora, și luând alt nume și înfățișare nouă te-ai arătat pe tine vrednică de a fi numită ”dar cinstit și iubit lui Dumnezeu”. Te rugăm să primești această rugăciune, prin care te slăvim așa:
Bucură-te, cuget smerit și ascultare desăvârșită;
Bucură-te, nevoindu-te prin posturi îndelungate;
Bucură-te, întărindu-ți voința cu Voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, trăind viață îngerească în trup omenesc;
Bucură-te, că ai supus sălbăticia fiarelor cu puterea Duhului Sfânt;
Bucură-te, rănind vicleanul diavol cu sabia smereniei;
Bucură-te, cea binecuvântată cu darul lacrimilor;
Bucură-te, răbdând asprimea pustiei pentru dulceața Raiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 2
Fiind o femeie de neam bun din Alexandria, trăiai cununată după lege cu un bărbat, Sfântă Cuvioasă Teodora, însă vicleanul diavol a uneltit să te piardă printr-un tânăr bogat care vroia să te ducă la păcatul desfrânării. Acesta a tocmit o vrăjitoare pentru a te sfătui să cazi în ispitire, și tu te-ai dus să vorbești cu ea, căci nu te rugai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Vrăjitoarea te-a amăgit, spunându-ți că dacă faci păcatul pe întuneric, Dumnezeu nu îl vede, iar tu, Sfântă Teodora, fiind femei tânără și neînvățată ai crezut-o, săvârșind păcatul noaptea pe ascuns. Te chemăm să ne ajuți, Sfântă, să nu cădem în înșelăciunile diavolului și îți zicem așa:
Bucură-te, că venind ziua, mintea ta s-a luminat de adevăr;
Bucură-te, că ai cunoscut păcatul săvârșit;
Bucură-te, că te-ai rușinat și te-ai căit;
Bucură-te, că îți băteai trupul și îți smulgeai părul din cap;
Bucură-te, că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului;
Bucură-te, că El uneori îngăduie uneori cădere mare pentru îndreptare desăvârșită;
Bucură-te, că fapta te-a deșteptat la pocăință;
Bucură-te, că doreai din tot sufletul iertarea Domnului;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 3
Copleșită fiind de întristare, te-ai dus la o mănăstire de fecioare, Sfântă Cuvioasă Teodora, unde stareța te-a mângâiat și ți-a adus aminte de femeia păcătoasă din Evanghelie, care cu lacrimi a spălat picioarele lui Hristos și cu perii capului ei le-a șters și a câștigat de la Dumnezeu iertare de păcatele sale, lucru pentru care i-ai mulțumit și ei și lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Apoi te-ai dus acasă, ți-ai tăiat părul capului, te-ai îmbrăcat înveșminte de bărbat și ai ieșit noaptea pe ascuns, fugind de lume și de păcate, Sfântă Tedora. Ai ajuns la o mănăstire de bărbați și acolo ai cerut să te primească frate viețuitor cu ei, iar noi te lăudăm:
Bucură-te, că te-ai dat drept bărbat cu numele Teodor;
Bucură-te, că starețul mănăstirii ți-a încercat răbdarea și dorirea;
Bucură-te, că te-a primit și ți-a poruncit să faci ascultările mănăstirii;
Bucură-te, că trăiai în smerenie și în supunere;
Bucură-te, că ziua și noaptea cădeai la îndurările lui Dumnezeu;
Bucură-te, că mai mare era pocăința decât păcatul făcut;
Bucură-te, că ți-ai tăiat voia prin lepădarea de sine;
Bucură-te, că te-ai făcut înger în trup, vas al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 4
Aproape de mănăstire era un iezer, unde viețuia un crocodil care adeseori ieșea și ucidea oameni și animale, iar egumenul te-a trimis să aduci apă, vrând să știe ce e în tine, Sfântă Cuvioasă Teodora. Dar tu te-ai dus cu nădejde în Dumnezeu că faci ascultare, te-ai urcat pe spinarea crocodilului care te-a dus la mijlocul lacului sa iei apă, apoi ai legat fiara ca să nu mai vatăme pe nimeni și ea de îndată a murit, iar tu i-ai mulțumit lui Dumnezeu: Aliluia!
Icoscul 4
Unii monahi s-au pornit cu invidie către tine, Sfântă Teodora, spunând că ai făcut aceasta cu farmece, și au uneltit ca noaptea să te trimită cu vicleșug cu o scrisoare la o altă mănăstire, iar drumul până acolo era plin de fiare sălbatice. Noi ne rugăm ție așa:
Bucură-te, că ai pornit la drum fără teamă, în miez de noapte;
Bucură-te, că o fiară a mers înaintea ta toată calea, apărându-te;
Bucură-te, că ajungând la mănăstire, fiara a intrat pe neștiute cu tine;
Bucură-te, că a vrut sa omoare un monah;
Bucură-te, că tu ai certat-o și ea a murit pe loc;
Bucură-te, că făcând semnul crucii pe grumajii răniți ai fratelui, acesta s-a vindecat pe loc;
Bucură-te, că nu i-ai dat în vileag pe frații tăi care au vrut să te piardă;
Bucură-te, că ai fugit de cinstirea lor, trăind ca mai înainte în smerenie și ascultare;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 5
După câtăva vreme, te-a trimis egumenul să cumperi grâu și ai înnoptat la o mănăstire cu numele Enat care era în drum, Sfântă binecuvântată. Acolose afla și fiica egumenului, fecioară nu tocmai tânără, care era înverșunată cu păcatul desfrânării și a început a te ispiti fără rușine, dar tu ai alungat-o și te rugai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Femeia și-a făcut voia cu altul și a rămas grea, și ai ei bătând-o o întrebau cu cine a făcut păcatul, iar aceasta a grăit, din îndemn diavolesc, că monahul Teodor a siluit-o cand a stat o noapte la mănăstirea unde era tatăl ei egumen. Sfântă Teodora, primește laudele noastre:
Bucură-te, că egumenul tău nu a crezut la început ocara;
Bucură-te, că după nașterea pruncului, l-au adus la mănăstirea ta;
Bucură-te, că egumenul s-a pornit cu furie pe tine;
Bucură-te, că nu ai vrut să te îndreptățești cu nimic, cerându-ți iertare;
Bucură-te, că te-au alungat cu prunc cu tot;
Bucură-te, că ți-ai făcut o colibă lângă mănăstire;
Bucură-te, că ai trăit acolo șapte ani, crescând pruncul cu lapte de la păstori;
Bucură-te, că trăiai în foame și sete, în frig și în arșiță;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 6
Necuratul diavol s-a pornit cu răutate asupra ta, Sfântă Cuvioasă Teodora, nesuportând cum înduri ocara și nedreptatea, și a început a te înșela arătânduți-se în chipul bărbatului tău și ai vorbit cu el, te-a ispitit cu iubirea de arginți, apoi s-a prefăcut în boier și te punea să te închini lui, dar tu nu ai vrut și te rugai neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Din pricină că ai stat de vorbă cu diavolul, acesta a prins putere mare asupra ta, Sfântă Teodora, și s-a pornit cu ceată mare de te-a bătut până aproape de moarte. Te-au găsit păstorii și au chemat monahii mănăstirii crezând că ai murit, iar noi te slăvim cu aceste cuvinte:
Bucură-te, că te-au dus la mănăstire să te îngrijească;
Bucură-te, că egumenul a poruncit să ia copilul de la tine, să îl ducă în mănăstire;
Bucură-te, că tu ai pornit singură prin pustie, unde iar te-a ispitit diavolul;
Bucură-te, că de data asta nu ai mai vorbit cu el;
Bucură-te, că făcând rugăciune, Dumnezeu te-a izbăvit pe veci de ispitirile lui;
Bucură-te, că ai trăit așa incă șapte ani în singurătate;
Bucură-te, că egumenul apoi te-a chemat înapoi;
Bucură-te, că ți-a spus că Dumnezeu ți-a iertat păcatul;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 7
Egumenul te-a miluit, Sfântă Teodora, luând de la tine orice ascultare în mănăstire, ca să stai la chilia ta să să te rogi în pace lui Dumnezeu și să te odihnești după atâtea osteneli, iar tu i-ai multumit Domnului: Aliluia!
Icosul 7
Ai viețuit în aceeași chilie cu băiatul Teodor, cel care spuneau că e fiul tău, Sfântă Cuvioasă Teodora, fiindu-i și mamă și tată și îngrijindu-te de procopsirea lui duhovnicească. Noi ne rugăm ție așa:
Bucură-te, că îi spuneai să Îl iubească pe Dumnezeu mai mult decât orice;
Bucură-te, că îl sfătuiai despre rugăciune și priveghere;
Bucură-te, că îl povățuiai despre post și smerenie;
Bucură-te, că îi înfățișai ascultarea ca cea mai mare virtute;
Bucură-te, l-ai învățat în lupta cu vrăjmașul diavol;
Bucură-te, că te rugăm și noi să ne dai învățături sfinte;
Bucură-te, cea milostivă cu cei care se pocăiesc;
Bucură-te, aducându-ne mila și iertarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 8
Toți frații mănăstirii te știau cu viață sfântă, binecuvântată Teodora. Într-un an s-a făcut secetă mare, iar egumenul te-a rugat pe tine să faci rugăciuni, cunoscând că ești plină de dar dumnezeiesc și Îl chemi pe Dumnezeu neâncetat: Aliluia!
Icosul 8
Iar tu, luând binecuvântare de la egumen, ai scufundat vasul în fântână și l-ai scos plin cu apă. Ne minunăm de aceasta și te lăudăm:
Bucură-te, că toți s-au minunat de aceasta;
Bucură-te, că au avut apă cu îndestulare până a plouat;
Bucură-te, că nu ai vrut să te arăți vrednică de laudă;
Bucură-te, că ai spus ca pentru credința egumenului a făcut Dumnezeu minunea;
Bucură-te, dogorind și arsura sufletului nostru de setea de Dumnezeu;
Bucură-te, aducând rouă înmiresmată pe buzele însetate de Adevăr;
Bucură-te, crescând belșug de Har în inimile noastre;
Bucură-te, că nădăjduim la rugăciunile tale;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 8
Ai petrecut așa vreo doi ani, Sfântă Teodora, în tihna rugăciunii, izbăvită de Dumenzeu de ispitirile diavolești, crescându-l pe copilul Teodor ca și când era al tău, și în toată ziua și în toată noaptea te rugai cu lacrimi de pocăință: Aliluia!
Icosul 8
Cunoscând de dinainte vremea ieșirii sufletului tău din trup, i-ai dat ultimele povețe lui Teodor, te-ai rugat cu lacrimi lui Dumnezeu să primească pocăința ta, Sfântă Teodora, și apoi după mult plâns și tânguire, ai rostit: ”Mulțumesc Ție, prea milostive făcătorul meu, că m-ai auzit și m-ai miluit și ai izbăvit sufletul meu din moarte și ochii mei din lacrimi”, iar sufletul a plecat să Îi cânte lui Dumnezeu din Rai: Aliluia!
Condacul 8
Egumenul se afla și el în tânguire, căci în noaptea aceea Dumnezeu îi arătase o femeie plină de strălucire aflată în mare slavă, și i-a spus toată pătimirea ta de bărbat în trup de femeie, câte ai răbdat pe nedrept, cum ai crescut un copil ca și când era al tău, cu câtă dragoste te-ai rugat pentru cei care te-ai prigonit, numindu-te mireasă a Sa și moștenitoare a împărăției Sale cu toți sfinții. Noi ne închinăm și ne rugăm:
Bucură-te, că dimineața egumenul a pornit să te caute la chilia ta;
Bucură-te, că vroia să își ceară iertare;
Bucură-te, că te-a găsit adormită în Domnul;
Bucură-te, că fața ta strălucea ca a unui înger;
Bucură-te, că frații au văzut firea ta femeiască;
Bucură-te, că toți au plâns și s-au căit;
Bucură-te, că tu erai deja în ceata de Mirese a lui Hristos;
Bucură-te, că pentru osteneala vremelnică, ai primit odihna veșnică;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 9
Egumenul a dat poruncă să se păstreze taina, Sfântă Teodora, și a chemat la mănăstirile chipurile pentru un praznic mare pe cei care puseseră cleveteală asupra ta si a pruncului, și îi aștepta cu un cântec spre Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Ajugând aceștia, egumenul i-a dus în chilia ta, Sfântă Teodora, spunându-i egumenului Enatului că bărbatul fiicei lui a murit, iar el s-a bucurat ca vei lua răsplată de la Dumnezeu pentru fapta ta. Însă atunci monahii au dezvelit pieptul tău, și toți clevetitorii au încremenit căci erai femeie și păcatul nu se putea face din pricini binecuvântate. Te rugăm să primești aceste laude:
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a făcut dreptate după moarte;
Bucură-te, că ocara s-a șters de la fața ta;
Bucură-te, că prigonitorii s-au smerit;
Bucură-te, că au plâns și și-au cerut iertare;
Bucură-te, că spuneau că din neștiință au greșit;
Bucură-te, că l-au adus și pe soțul tău din lume să te vadă;
Bucură-te, că acesta s-a bucurat că a putut să îți dea ultima sărutare;
Bucură-te, că ne aduci lacrimi ca dar de mântuire;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 10
Apoi s-au adunat mulțime mare de călugări toți cu lumânări și tămâie, și au îngropat cinstitul tău trup, Sfântă Teodora, iar tu te bucurai de nesfârșita dragoste al lui Dumnezeu cântând cu Serafimii: Aliluia!
Icosul 10
Murind după o vreme egumenul, i-a luat locul Teodor, copilul care devenise monah imbunătățit, crescut de tine care i-ai fost și mamă și tată, Sfântă Cuvioasă Teodora, iar noi te slăvim:
Bucură-te, că și soțul tău s-a călugărit;
Bucură-te, că a trăit în chilia ta până la sfârșitul vieții;
Bucură-te, că Teodor ți-a moștenit toate obiceiurile bune;
Bucură-te, că acesta asculta întocmai de îndemnurile tale;
Bucură-te, că le-a fost un părinte bun călugărilor;
Bucură-te, povățuindu-i la rândul lui spre mântuire;
Bucură-te, că și el s-a învrednicit de a fi primit în locașurile cerești;
Bucură-te, că amândoi cântați acum slava Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condaul 11
Lumina dumnezeiască a Raiului te hrănește acum, Sfântă Teodora, te îmbracă, te adapă, te bucură și te face părtașă la praznicul veșniciei în Dumnezeu, iar cetele de sfinți și sfinte te înconjoară în comuniunea deplină a trăirii slavei Domnului Hristos, căruia Îi strigați: Aliluia!
Icosul 11
Te-ai învrednicit de o asemenea fericire, Sfântă Teodora, pentru puterea cu care ai îndurat chinurile, prigoana, ocara, rușinea și asprimea pustiei, iar noi te chemăm în rugăciune așa:
Bucură-te, stingând focul patimilor cu lacrimile pocăinței;
Bucură-te, arzând spinii vrăjmașilor cu focul postului;
Bucură-te, stea care ai răsărit pe cerul lumii pământești;
Bucură-te, nestemată care acum luminezi din Împărăția lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai primit darul de a tămădui boli trupești și sufletești;
Bucură-te, că prin Duhul Sfânt îmblânzești fiarele sălbatice;
Bucură-te, că ai umplut lacurile secate cu apă binecuvântată;
Bucură-te, că dai putere și întărire inimii noastre ispitite;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 12
Te-ai rugat toată viața pentru iertare, Sfântă Teodora, cerându-i lui Dumnezeu să te primească din nou în ceata lui de fecioare, căci în tinerețe, păcătuind, ți-ai vătămat fecioria sufletească și te-ai tânguit amar pentru aceasta. Iar Dumnezeu, care este Bun și Milostiv, a primit izvorul lacrimilor tale și te-a numit ”Mireasa Lui”, ca semn al iertării și al binecuvântării Lui. Ne bucurăm și îi strigăm lui Dumnezeu pentru tine: Aliluia!
Icosul 12
Ai râvnit a duce viață îngerească și l-ai biruit pe diavolul care odată te înșelase, Sfântă Teodora. Te chemăm și noi în rugăciune și te lăudăm:
Bucură-te, că ai trăit în haine simple de păr;
Bucură-te, risipind întunericul fărădelegilor noastre;
Bucură-te, mijlocind iertare la Tronul lui Dumnezeu;
Bucură-te, ușurându-ne lanțul greu al păcatelor;
Bucură-te, și scapă-ne de noaptea patimilor;
Bucură-te, surpând trufia deșartă a demonilor;
Bucură-te, fiind femeie cu voință bărbătească;
Bucură-te, că acum ești Sfântă cu putere cerească;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 13
O, Sfântă binecuvântată Teodora, caută cu milă spre noi cei ce ne rugăm ție, si mijlocește la Dumnezeu iertarea păcatelor, să ne ridice din negura patimilor, să dea putere inimii să răzbată prin ispite, și nu ne lăsa să ne pierdem ci să ajungem ca mântuiți să Îi cântăm lui Dumnezeu din Rai: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Îngerii cei luminoși din Ceruri s-au mirat de bărbăția cu care ai înfruntat firea femeiască, Sfântă Teodora, și luând alt nume și înfățișare nouă te-ai arătat pe tine vrednică de a fi numită ”dar cinstit și iubit lui Dumnezeu”. Te rugăm să primești această rugăciune, prin care te slăvim așa:
Bucură-te, cuget smerit și ascultare desăvârșită;
Bucură-te, nevoindu-te prin posturi îndelungate;
Bucură-te, întărindu-ți voința cu Voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, trăind viață îngerească în trup omenesc;
Bucură-te, că ai supus sălbăticia fiarelor cu puterea Duhului Sfânt;
Bucură-te, rănind vicleanul diavol cu sabia smereniei;
Bucură-te, cea binecuvântată cu darul lacrimilor;
Bucură-te, răbdând asprimea pustiei pentru dulceața Raiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Condacul 1
Plângând amar pentru păcatul tău te-ai îmbrăcat în haină și în cuget bărbătesc, Sfântă Cuvioasă Teodora, iar prin rugăciune și pocăință ai primit iertarea și Mila lui Dumnezeu, fericindu-te acum cu Îngerii în Rai. Caută și spre noi cei mult păcătoși care te strigăm cu umilință: Bucură-te, Sfântă Cuvioasă Teodora, luminând sufletele noastre cu razele pocăinței!
Rugăciune:
Către cea plină de darurile Duhului Sfânt, care s-a îmbrăcat în haina și nevoința de monah, ascunzându-și firea femeiască și care s-a urcat în Cămările Mirelui Hristos pe un munte de lacrimi și căință, ne rugăm și strigăm: Sfântă Cuvioasă Teodora, caută din Cer și vezi necazurile noastre, căci s-au înmulțit ca nisipul mării și oriunde ne întoarcem, ele ne năpădesc fără îndurare. Ne încearcă boli trupești, neliniști sufletești, ocara lumii se face tot mai mare, nedreptatea de care sunt înconjurați ne sufocă judecata și ne ia toate puterile.
Tu, cea care ai învins înșelăciunile diavolului, ajută-ne și pe noi să ne izbăvim de ispitele lui. Alungă oamenii vicleni, strică vicleșugul lor, pune stavilă uneltirilor diavolești. Și noi suntem copii lui Dumnezeu și te rugăm să ne aperi cum l-ai apărat pe copilul Teodor prin povețe duhovnicești, dându-ne înțelepciune și cumpătare, stând lângă noi neclintită până la sfârșitul vieții.
Te chemăm să ne aduci conștiința păcatului, ca e boală de moarte veșnică, să ne arăți când greșim, să ne dai puterea să nu mai păcătuim, punând în noi sclipirea minții în a înțelege ispita și tresărirea inimii în a ne opune ei. Fii alături de Îngerul nostru Păzitor ca un al doilea înger apărător de păcate, de patimi și de toate relele acestei lumi care vin fie de la oameni fie de la diavol.
Îți cinstim viața, ne închinăm slavei pe care ai dobândit-o în Cer prin atâtea nevoințe, te iubim ca pe o ocrotitoare și te chemăm să ne călăuzești și pe noi la sfârșitul vieții, ca neatinși de demoni să primim binecuvântarea Domnului Hristos de a viețui veșnic în Împărăția Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!
Sinaxar 11 Septembrie
În această lună, în ziua a unsprezecea, pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Teodora cea din Alexandria.
Precum împărăţia cerurilor s-a asemănat cu zece fecioare, după pilda
lui Hristos în Evanghelie, în acelaşi chip şi zece femei, asemănându-se
cu schima bărbaţilor, au zdrobit boldurile ucigătorului de oameni
diavol. Una dintre aceste zece a fost şi Teodora ce se prăznuieşte
acum, având numele de dar al lui Dumnezeu. Ea se trăgea din cetatea
Alexandriei, şi a trăit pe vremea lui Zenon împăratul în anul 472.
Însoţindu-se prin nuntă cu bărbat legiuit, trăia viaţa cu bună
rânduială şi neprihănită. Dar, din pizma urâtorului de bine diavol, a
căzut pe ascuns în preacurvie, şi cugeta a căuta şi a-şi afla
mântuirea. Auzind cuvintele Domnului că nu este nimic ascuns, care să
nu se facă arătăt la judecata cea de apoi: "Că nu este lucru de taină,
care să nu se arate" (Luca 8, 17), îndată a cunoscut greutatea
păcatului ce a făcut. şi lepădând îmbrăcămintea femeiască, şi luând
îngerească schima a monahilor, şi în loc de Teodora s-a numit Teodor, a
mers într-o mănăstire bărbătească, şi acolo se pocăia şi plângea
pentru păcatul său.
După ce a petrecut, fericită, doi ani întregi, ostenindu-se cu slujbe grele şi nevoindu-se la aducerea lucrurilor celor trebuincioase mănăstirii, din pizma urâtorului de suflet diavol, a fost clevetită cum că a făcut desfrânare cu o femeie, de către unii care au adus un prunc şi aruncându-l afară la poarta mănăstirii, spunând mincinos că era al ei. Pentru aceasta Fericita Teodora, primind prihănirea aceasta ca fiind adevărată, a luat pruncul şi-l hrănea pe el cu curăţenie ca şi când era al său. Aşa se sârguia, de trei ori fericită, a se tăinui pe sine că era femeie după fire.
După aceea, pentru dragostea lui Dumnezeu şi pentru canonul păcatului său, i-au îngăduit să locuiască lângă mănăstire şapte ani întregi, luptându-se cu gerul iernii şi cu arşiţa verii şi cu culcarea pe jos, şi abia cu greu mai pe urmă a intrat în mănăstire. De atunci, uscându-şi trupul cu desele rugăciuni, cu osteneli şi cu starea şi privegherea cea de toată noaptea, şi cugetând la moştenirea împărăţiei cerurilor, a ajuns la ţelul pe care l-a iubit. Căci femeie fiind după fire, a vieţuit împreună cu bărbaţii fără a fi cunoscută, şi s-a nevoit ca un bărbat, strălucind prin pustnicie ca un mare luminător. Pentru aceasta, fiind împovărată de ostenelile sale cele vrednice de plată, s-a suit cu bucurie către Hristos, Mirele său Cel dorit. Iar monahii văzând minunea aceasta preamărită, s-au spăimântat şi au mărit pe Dumnezeu.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Eufrosin bucătarul.
Acest cuvios s-a născut din părinţi ţărani şi fiind crescut fără de
învăţătură, a venit la mănăstire. şi îmbrăcându-se în schima
monahicească, s-a făcut slujitor monahilor. Fiindcă petrecea totdeauna
în bucătărie ca un om simplu, era defăimat şi luat în râs de către
toţi monahii. Dar fericitul suferea toate defăimările cu bărbăţia
inimii şi a cugetului şi cu liniştea gândului, fără a se tulbura cât de
puţin. Căci, cu toate că era simplu după cuvânt, însă nu era simplu şi
cu înţelegerea. Căci în mănăstirea aceea, unde se afla fericitul
acesta Eufrosin, era şi un preot iubitor de Dumnezeu, care se ruga cu
sârguinţă pentru ca să-i arate Dumnezeu bunătăţile, pe care le vor
dobândi cei ce-L iubesc pe El. Sf. Eufrosin bucătarul.
Într-o noapte, dormind preotul, i se arătă în somnul lui că se află într-o grădină şi privea cu mirare şi cu spaimă la bunătăţile cele veselitoare ce se aflau acolo. şi văzu acolo şi pe Eufrosin bucătarul mănăstirii, care sta în mijlocul livezii şi se desfăta de bunătăţile acelea. Apropiindu-se de el, îl întreba: "A cui este grădina aceea? şi cum s-a aflat el acolo?" Iar Eufrosin a răspuns: "Grădina aceasta este locuinţa aleşilor lui Dumnezeu, iar eu pentru multă bunătatea Dumnezeului meu, sunt iertat a mă afla aici". Iar preotul i-a zis lui: "şi oare ce faci în această grădină?" Eufrosin a răspuns: "Eu stăpânesc toate câte vezi aici şi mă bucur şi mă veselesc de privirea şi câştigarea acestora".
Atunci preotul i-a zis: "Poţi să-mi dai ceva din bunătăţile acestea?" Eufrosin a răspuns aşa: "Ia cele ce voieşti din acestea, prin darul Dumnezeului meu". Atunci preotul i-a arătat merele, şi cerea să-i dea din acelea. Eufrosin luând câteva mere, le-a pus în rasa preotului, zicând: "Iată ai dobândit merele, pe care le-ai cerut". şi fiindcă atunci a lovit în toacă pentru ca să se scoale părinţii la Utrenie, s-a trezit preotul.
şi în vremea când socotea că vedenia ce a văzut era vis, a întins mâna la rasa sa, şi, o, minune! a aflat în fapt merele. şi minunându-se de acea preamărită bună mireasmă, a rămas nemişcat multă vreme. După aceea mergând în biserică, şi văzând stând acolo pe Eufrosin, l-a luat la un loc osebit şi l-a jurat ca să-i spună unde a fost în noaptea aceea. Eufrosin a zis: "Iartă-mă, părinte, nicăieri n-am mers în noaptea aceasta, ci acum am venit la Utrenie". şi preotul a zis: "Pentru aceasta eu te-am legat mai întâi cu jurământ, pentru ca să descoperi la toţi măririle lui Dumnezeu, şi tu nu voieşti să arăţi adevărul?" Atunci a răspuns smerit-cugetătorul Eufrosin: "Acolo, părinte, am fost, unde sunt bunătăţile pe care vor a le moşteni cei ce iubesc pe Dumnezeu, pe care şi tu de mulţi ani ai dorit să le vezi. Acolo m-ai văzut şi pe mine desfătându-mă cu bunătăţile livezii aceleia. Pentru că voind Domnul să te încredinţeze pe sfinţia ta despre bunătăţile celor dorite drepţilor, a lucrat prin mine smeritul această minune". Atunci a zis preotul: "Părinte Eufrosine, şi ce mi-ai dat din bunătăţile livezii?" Iar Eufrosin a răspuns: "Merele cele frumoase şi mirositoare pe care le-ai pus acum în patul tău. Însă, părinte, iartă-mă că eu sunt vierme şi nu om".
Atunci preotul a povestit la toţi fraţii vedenia ce a văzut. şi printr-aceasta a îndemnat pe toţi a se minuna şi a se spăimânta, şi spre dorinţa binelui şi a faptelor bune. Iar fericitul Eufrosin fugind de mărirea oamenilor, s-a dus pe ascuns din mănăstire. şi s-a depărtat fugind şi rămânând necunoscut până în sfârşit. Iar din merele acelea mâncând mulţi bolnavi, s-au vindecat de bolile lor, întru mărirea lui Dumnezeu.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Diodor, Diomid şi Didim.
Aceştia au fost din Laodiceea Siriei şi fiind prinşi de domnitorul locului şi mărturisind cu îndrăzneală adevărul, au fost bătuţi fără milă şi aşa au primit sfârşitul vieţii lor.
Tot în această zi, pomenirea pătimirii Sfintei Muceniţe Ia, cea bătrână de vârstă.
Sfânta Martiră Ia a fost prinsă împreună cu 9000 de creştini de către împăratul Persan Sapor II şi au fost duşi în oraşul Persan Bisada. şeful vrăjitorilor persani a cerut sfintei să renuţe la Hristos dar ea a rămas neclintită şi a fost supusă torturii. Apoi ei au aruncat-o în închisoare, şi după torturi repetate i-au tăiat capul.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Dimitrie şi Evantia soţia sa şi Dimitrian fiul lor, care fiind chinuiţi cu foamea, s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfintei Xenia cea nebună în Hristos, de la Sankt Petersburg (Rusia).
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.pomenirea Cuvioasei maicii noastre Teodora, care s-a schimbat in port barbatesc si s-a facut pustnica.
In jurul anului 472, pe vremea imparatului Zenon din Constantinopol, traia in orasul Alexandria, din Egipt, o femeie tanara, numita Teodora. Parintii ei, oameni cu stare, au maritat-o de tanara cu un om de seama din acel oras si era fericita. Tanara si frumoasa se lasa insa ademenita de staruintele unui tinar si a cazut in desfranare si acum, dupa pacat, era intristata peste masura, ca una ce singura isi stricase viata si in taina a inceput a se tangui cu amar.
Deci, vazand ea ca nu poate scapa de intristare, a mers la mari departari, la o manastire de calugari si, lepadand imbracamintea femeiasca, si-a pus numele de Teodor si a fost primita ca monah de egumenul manastirii, nestiind nimeni ca este femeie, si a inceput astfel viata ei de ispasire si de cainta. Doi ani a trait Teodora, rastignindu-se pe crucea ispasirii, lepadind voia sa si devenind inger in trup.
Deci, vazind diavolul ca ea se lupta impotriva lui, a ridicat multe invinuiri nedrepte impotriva ei si mai ales ca a pacatuit eu o femeie si, aducand diavolul un prunc mic, l-a pus la poarta manastirii, aratind ca este copilul monahului Teodor. Si, primind ea cu liniste invinuirea, fericita Teodora lua pruncul si timp de sapte ani il ingriji, hranindu-l cu multa greutate, fiind ea insasi izgonita din manastire, macar ca traia tot in preajma manastirii. Deci, milostivindu-se calugarii, dupa atatia ani de ispasire, au primit-o din nou in manastire si nu dupa multa vreme a raposat fericita! Iar cind a fost sa-i ridice trupul din chilie spre inmormantare, monahii au dat de veste ca fratele Teodor, era femeie, iar copilasul, de plans, adormise peste dansa.
Si s-a descoperit de inger
si fostului ei barbat unde este Teodora, indemnindu-l sa ia parte la ingroparea
ei. Si, vazind toti cite rele a indurat pe nedrept Teodora, s-au intristat
cu totii si s-au rugat mult Sfintei sa-i ierte. Si a ramas barbatul Teodorei,
traind in chilia ei pina la moartea lui, iar copilul, ajungind in virsta,
a fost egumen ales al acestei manastiri, cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne
miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.
Intru aceasta zi, Preacuviosul Parintele nostru Eufrosin, bucatarul (sec. IX).
Deci, intr-o noapte, dormind preotul, i se arata, in somnul lui, ca se afla intr-o gradina si privea cu mirare la bunatatile cele preaveselitoare ce se aflau acolo si vedea si pe Eufrosin, bucatarul manastirii, care sta in mijlocul livezii si se desfata de bunatatile acelea. Deci, apropiindu-se de el, il intreba a cui este gradina aceasta si cum s-a aflat el acolo? Iar Eufrosin a raspuns: "Gradina aceasta este locuinta alesilor lui Dumnezeu, iar mie, pentru bunatatea Dumnezeului meu, mi s-a ingaduit sa ma aflu aici". Iar preotul i-a zis lui : "Si, oare, ce faci in aceasta gradina?" Eufrosin a raspuns : "Eu stapanesc toate cate vezi aici si ma bucur si ma veselesc de privirea si castigarea acestora."
Iar preotul i-a zis: "Poti sa-mi dai ceva din bunatatile acestea? "Eufrosin a raspuns: "Da, ia cele ce voiesti din acestea, din darul Dumnezeului meu". Atunci preotul i-a aratat merele si cerea sa-i dea din acelea. Deci Eufrosin, luand cateva mere, le-a pus pe ele in rasa preotului, zicand: "Iata, ai dobandit merele ce ai cerut". Si fiindca, atunci, a lovit in toaca sa se scoale parintii la Utrenie, s-a desteptat preotu1. Si, in timp ce socotea ca vedenia ce vazuse era vis, a intins mana la rasa sa si, - o, minune ! - a aflat merele. Si minunandu-se de acea preaslavita buna mireasma, a ramas nemiscat multa vreme. Dupa aceea, mergand in biserica, si vazand stand acolo pe Eufrosin, l-a luat la un loc osebit si l-a jurat ca sa-i spuna unde a fost el in noaptea aceea. Deci, Eufrosin a zis : ,,Iarta-ma, parinte, ca nicaieri n-am mers in noaptea aceasta, ci acum am venit la Utrenie". Iar preotul a zis: "Pentru aceasta eu te-am legat mai intai cu juramant, ca sa descoperi la toti maririle lui Dumnezeu si tu nu voiesti sa arati adevarul". Atunci a raspuns smerit cugetatorul Eufrosin: "Acolo am fost, parinte, unde sunt bunatatile pe care Ie vor mosteni cei ce iubesc pe Dumnezeu, pe care si tu, cu multi ani inainte, ai dorit sa le vezi. Acolo m-ai vazut pe mine, desfatandu-ma cu bunatatile livezii aceleia. Ca, voind Domnul sa te incredinteze pe sfintia ta despre bunatatile cele dorite dreptilor, a lucrat prin mine, smeritul, aceasta minune".
Atunci a zis preotul : "Parinte Eufrosin, ce mi-ai dat din bunatatile livezii?" Iar Eufrosin a raspuns : "Merele cele frumoase si mirositoare, pe care le-ai pus acum in patul tau. Insa, parinte, iarta-ma, ca eu sunt vierme si nu om" "Atunci preotul a povestit la toti fratii vedenia ce a vazut si prin aceasta a indemnat pe toti a se minuna si a se inspaimanta, spre dorirea binelui si a faptelor bune. Iar fericitul Eufrosin, fugind de slava oamenilor, pe ascuns, s-a dus din manastire, si s-a indepartat si a ramas necunoscut, pana la sfarsit. Iar din merele acelea mancand, multi bolnavi s-au vindecat de bolile lor.
Intru
slava lui Dumnezeu ! Amin.
Au
venit niste elini, oarecand, in Tebaida la staretul Agaton, avand cu ei
un indracit, ca sa-l vindece pe el. Deci staretul, rugat fiind de dinsii
mult, a zis dracului : "Iesi din faptura lui Dumnezeu". Iar dracul a zis
staretului : "Voi iesi, numai daca te voi intreba pe tine un cuvant: "Cine
sunt caprele si cine sunt oile?" Si a zis staretul : "Capra, adica, sunt
eu, iar oile, Dumnezeu stie". Si aceasta auzind, diavolul, a strigat cu
glas mare: "Pentru smerenia ta, voi iesi". Si a iesit in ceasul acela.
Nici
un lucru nu-l opreste pe cel ce voieste sa se mantuiasca si nici o pricina
nu-l tine pe el sa nu se pocaiasca, chiar de ar fi cazut in tot felul si
in cele mai de pe urma pacate. Si, ca dovada ca adevarat imi este cuvantul,
multe imi sunt marturiile. Iar una din cele multe este si marturia lui
David, mai marele talharilor. In ce fel a fost el mai inainte? Au nu era
el, mai inainte ucigas de oameni ? Si nu era plin de toate rautatile? Si
cum s-a pocait si a luat asupra sa chipul calugaresc si a fost iscusit
si pe cei munciti de diavol ii izbavea? Ca i-a zis lui ingerul: Davide,
Davide, ti-a iertat Domnul Dumnezeu pacatele tale. Si nu numai ca l-a iertat
pe el, ci si facator de minuni l-a aratat. Voiesti inca sa vezi si pe altul?
Vezi pe Manase, care timp de cincizeci si doi de ani a invatat pe Israel
spre inchinarea idolilor celor fara de suflet. Ci si acela, in putine zile
pocaindu-se, s-a mintuit si a dat lauda lui Dumnezeu, lauda pe care si
acum o canta Biserica lui Dumnezeu. Si iarasi dumnezeiescul David, dupa
desfranare si dupa ucidere, pocaindu-se, proorocescul dar a primit. Iar
Maria Egipteanca, dupa nesaturarea pacatului, la sfintenie a ajuns si a
prooroci s-a invrednicit. Si altii multi, cazuti in pacatele lor, cu pocainta
s-au sculat. Drept aceea, nimeni vreodata sa nu se deznadajduiasca pe sine,
ci sa ne sirguim prin pocainta a ajunge mintuirea. Pentru aceea fratilor,
mai treji sa ne facem si cu buna nadejde sa credem ca, daca Dumnezeu si
pe cei ce au cazut in adancul greselilor i-a miluit, prin iubirea lui de
oameni cea negraita, si-i cheama, si-i mintuieste, cu cat mai vartos pe
noi, cei ce am gresit Lui, ne va mantui. si, auzind acestea sa nu zica
nimeni: Daca asa facand, asa au fost primiti de Dumnezeu, apoi si pe noi,
pe toti, care cu neinfranate patimi vietuind acum, ne va milui. Sa nu ganditi
acestea, ca ei, dupa iertare, ingereste au vietuit. Iar cei ce cu neinfranate
patimi vietuiesc aici, de cugetul lor vor fi judecati, iar in veacul ce
va sa fie, in osanda si in chinuri vor fi, de vreme ce aici si-au luat
visteriile cele stricacioase ale desfatarilor.
Deci,
unii ca acestia se cuvine sa planga, caci nimic nu insemneaza desfatarea
lumii acesteia, fata de osanda celor ce gresesc. Pentru aceea, fratilor,
sa pornim spre pocainta, cerind iertarea pacatelor, si sa ne bucuram unul
cu altul, sporind spre Dumnezeu, prin rabdare si supunere si prin domolirea
poftelor trupesti, care este cea de a doua mucenicie. Ca prin acestea sa
fim mostenitori cu desavarsire ai vietii celei vesnice, intru Hristos Iisus,
Domnul nostru. Amin.
Acatistul Sfintei Împărătese Pulheria
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Condacul 1
Biserica se împodobeşte ca şi cu o diademă cu vieţuirea ta cea luminată de înţelepciunea Duhului şi saltă văzându-te pe tine strălucind întru lumina cea neapropiată, strigând Celui care te-a cinstit pe tine: Aliluia!
Icosul 1
Purtarea
de grijă a lui Dumnezeu te-a rânduit pe tine ca pe un dar minunat al
împărăţiei greceşti, ca să aperi Biserica de tulburările ereticilor şi
cu acoperământul păcii ţesut din rugăciunile tale să aduci mângâiere
poporului, care te întâmpină pe tine cu flori de gânduri luminate:
Bucură-te, comoară a darurilor Ortodoxiei;
Bucură-te, păzitoare a testamentului credinţei;
Bucură-te, risipirea întunericului ereziilor;
Bucură-te, povăţuitoare pe cărările păcii;
Bucură-te, vistierie a gândurilor cereşti;
Bucură-te, alergare la hotarul înţelepciunii;
Bucură-te, dar de sus spre mântuirea poporului;
Bucură-te, oglindă a frumuseţii Ziditorului;
Bucură-te, vas curat al evlaviei sfinţitoare;
Bucură-te, podoabă a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, păzitoarea dogmelor părinteşti;
Bucură-te, curăţie desăvârşită a sufletului;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 2-lea
Ca pe o comoară a darurilor dumnezeieşti te-a aflat pe tine Biserica, pe care o ai cârmuit cu gândul înţelepciunii celei de sus, voind a o păzi nebiruită de săgeţile lui Veliar, spre a aduce în pace Stăpânului cântarea: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Fost-ai
încununată cu cinstirea de augustă, căci înţelepciunea ta covârşea
vârsta cea tânără, având izvor al darurilor tale pe Însuşi Hristos, Cel
care te povăţuia tainic a urma calea desăvârşitei feciorii, ca să
primeşti de la îngeri cântări ca acestea:
Bucură-te, sălaş al darului înţelepciunii;
Bucură-te, vieţuire întru lumina curăţiei;
Bucură-te, carte a cuvintelor Duhului;
Bucură-te, călăuzitoare spre limanul mântuirii;
Bucură-te, iubitoare a frumuseţii îngereşti;
Bucură-te, bună chivernisire a comorii fecioriei;
Bucură-te, vas al miresmelor rugăciunii;
Bucură-te, flacără nestinsă a dorului dumnezeiesc;
Bucură-te, chimval sfinţit al Duhului;
Bucură-te, împodobirea minţii cu vălul Duhului;
Bucură-te, păzitoarea fecioriei desăvârşite;
Bucură-te, mângâierea celor tulburaţi;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 3-lea
Fiind luminată de Cuvântul vieţii, prin înţelepciunea cuvântului tău pe surorile tale le-ai adus la Hristos, ca să-I slujească Lui întru fecioria sufletului şi a trupului în cântări de: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Urmând
celei care s-a făcut prestol de heruvimi şi înălţime neajunsă a
fecioriei, te-ai dăruit cu totul Împăratului îngerilor, făcând
legământul fecioriei desăvârşite pe jertfelnicul iubirii dumnezeieşti;
pentru aceasta, împreună cu darul fecioriei ai adus, ca semn văzut al
făgăduinţei, prestolul dumnezeiesc cel din aur şi pietre scumpe, primind
de la îngeri daruri de cântări ca acestea:
Bucură-te, înţeleaptă păzitoare a fecioriei;
Bucură-te, râvnitoarea vieţuirii îngereşti;
Bucură-te, luarea crucii fecioriei;
Bucură-te, dorirea celor mai presus de minte;
Bucură-te, plinitoarea testamentului mai presus de fire;
Bucură-te, oglindă a cugetării înalte;
Bucură-te, plinirea dorului de desăvârşire;
Bucură-te, înfrumuseţare cu podoaba fecioriei;
Bucură-te, vas luminat de Raza Tatălui;
Bucură-te, pecete a vieţuirii neîntinate;
Bucură-te, templu sfinţit al Cuvântului;
Bucură-te, prestol al doririlor dumnezeieşti;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 4-lea
Primită fiind la împărăţie cu fratele tău, fost-ai lui stâlp de înţelepciune, căci totdeauna învăţându-l frica de Dumnezeu şi paza poruncilor Împăratului tuturor, l-ai deprins a-şi înălţa gândul la cele de sus şi a aduce cu îngerii Stăpânului jertfa laudelor de: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Ce
virtute nu şi-a aflat deplina strălucire întru tine, Împărăteasă
Pulheria? Căci biserică preaslăvită ai zidit Împărătesei cerurilor, şi
făcându-ţi inima biserică a darurilor Duhului, ai revărsat asupra
tuturor mirul milei dumnezeieşti, îngrijindu-te de cei săraci, păstrând
pacea în popor şi zidind lăcaşuri sfinte, care îţi înalţă acum glasuri
de laudă:
Bucură-te, plinirea lucrării Ziditorului;
Bucură-te, biserică a darurilor Cuvântului;
Bucură-te, vistieria milei celor săraci;
Bucură-te, făclia călăuzitoare a poporului;
Bucură-te, lucrătoare în via mântuirii;
Bucură-te, sălaş sfinţit al Duhului;
Bucură-te, stea povăţuitoare la limanul dreptei credinţe;
Bucură-te, risipirea întunericului necredinţei;
Bucură-te, lauda neîncetată a poporului tău;
Bucură-te, păzirea Bisericii de atacul ereziilor;
Bucură-te, următoarea cuvântului dumnezeiesc;
Bucură-te, palat al darurilor Înţelepciunii;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 5-lea
Văzând înţelepciunea şi frumuseţea celei nedreptăţite de fraţii ei, ai luminat-o cu Sfântul Botez, arătând-o pe ea mireasă a Cuvântului, dar şi bună soţie a împăratului Teodosie, fratelui tău, de care minunată însoţire s-au bucurat şi îngerii, care strigă neîncetat Împăratului tuturor: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Cu
toiagul blândeţii îndreptând pe fratele tău din căderea în mrejele
ereziei, ca o mireasă înţeleaptă a lui Hristos ai păzit pe Mireasa
Vieţii, Biserica Sa, de viclenia înşelăciunii lui Nestorie, adunând pe
părinţii cei de Duhul înţelepţiţi la soborul a toată lumea din Efes;
pentru aceasta şi ei, lăudând înţelepciunea şi râvna ta pentru dreapta
credinţă, ţi-au împletit cunună de cântări ca acestea:
Bucură-te, apărătoare nebiruită a Bisericii;
Bucură-te, ruşinarea ereticului Nestorie;
Bucură-te, primitoarea înţelepciunii celei de sus;
Bucură-te, osârdie întru lucrarea în via Cuvântului;
Bucură-te, smulgerea spinilor ereziilor;
Bucură-te, purtătoarea focului rugăciunii;
Bucură-te, râvnă nemăsurată pentru Adevăr;
Bucură-te, statornicirea dogmelor dumnezeieşti;
Bucură-te, mângâierea Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, vas al mirului înţelepciunii;
Bucură-te, descuierea minţii cu cheile credinţei;
Bucură-te, cort al tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 6-lea
Cu dragoste frăţească ai voit a îndrepta pe fratele tău, ca să fie cu luare aminte la ceea ce iscăleşte şi să primească în cartea inimii scrierea de mână îngerească: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Uneltirile
vrăjmaşului de a te scoate din scaunul împărăţiei ca pe nişte mreje
firave le-ai socotit şi, mutându-ţi toată dorirea spre Împăratul ceresc,
ai alergat către Dânsul pe cărarea rugăciunii în cântarea de: Aliluia!
Pentru aceasta îţi aducem cântări ca acestea:
Bucură-te, păzitoarea păcii dumnezeieşti;
Bucură-te, căutarea comorilor duhovniceşti;
Bucură-te, nesocotirea slavei lumeşti;
Bucură-te, iubitoarea petrecerii îngereşti;
Bucură-te, aflarea limanului rugăciunii;
Bucură-te, cetate nebiruită a Adevărului;
Bucură-te, primirea prigonirii fără tulburare;
Bucură-te, aşezarea la odihna nevoinţelor cereşti;
Bucură-te, iubirea înstrăinării pentru Hristos;
Bucură-te, urcare pe scara liniştirii;
Bucură-te, adăpare din paharul milei dumnezeieşti;
Bucură-te, floare neveştejită a Înţelepciunii;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 7-lea
Plecându-te spre rugămintea stăruitoare a fratelui tău, te-ai întors iarăşi la palatul împărătesc, şi potolind toată vrajba ereziilor, turma lui Hristos o ai călăuzit la limanul dreptei credinţe, ca să aducă Păstorului Celui Mare cântarea de mulţumire: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Întâiul
Mucenic Ştefan, plinind dorirea inimii tale, în Calcedon a voit a veni,
împărăteasa Eudoxia aducând mâna sa; iar tu, cu dragoste ieşind în
întâmpinarea lor, te-ai umplut de bucurie şi evlavie, iar noi, văzând
buna ta cinstire adusă sfinţilor lui Hristos, îţi aducem cuvinte
luminate ca acestea:
Bucură-te, primirea darului mucenicesc;
Bucură-te, stăruinţă la uşa rugăciunii;
Bucură-te, vas al evlaviei curate;
Bucură-te, primitoare a odorului dumnezeiesc;
Bucură-te, îndemnătoare spre cinstirea sfinţilor;
Bucură-te, lăcaş al bunei miresme dumnezeieşti;
Bucură-te, întâmpinarea cu evlavie a întâiului mucenic;
Bucură-te, primirea semnului împăcării;
Bucură-te, cer înţelegător al Treimii;
Bucură-te, povăţuitoare spre lăcaşurile cereşti;
Bucură-te, primirea cu bucurie a împărătesei ce te izgonise;
Bucură-te, pildă de vieţuire luminată;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 8-lea
Văzând mai dinainte cu ochii minţii vrednicia lui Marchian, l-ai pus pe el în scaunul împăratului Teodosie, celui ce-şi dăduse sufletul în mâinile Domnului, aducând Stăpânului darul cântării de: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Jertfitu-te-ai
pentru pacea Bisericii tulburate de eretici şi, păzind nedezlegată
legătura fecioriei, te-ai însoţit cu împăratul Marchian, pe care
cinstindu-l ca pe un adevărat frate întru Hristos, te-ai învrednicit de
preţuirea lui şi de cuvintele noastre smerite:
Bucură-te, jertfire încununată de înţelepciune;
Bucură-te, păstrarea binecuvântării fecioriei;
Bucură-te, lauda celor iubitori de curăţie;
Bucură-te, însoţire spre păstrarea păcii lui Hristos;
Bucură-te, mângâierea Bisericii luptătoare;
Bucură-te, nădejdea celor asupriţi de neştiinţă;
Bucură-te, luminătoarea celor iubitori de desăvârşire;
Bucură-te, râul înţelepciunii ce adapă pământul Bisericii;
Bucură-te, slujitoarea dogmelor dumnezeieşti;
Bucură-te, comoara nepreţuită a fecioriei;
Bucură-te, lauda Miresei lui Hristos;
Bucură-te, ocârmuire către limanul păcii cereşti;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 9-lea
Sub sceptrul împărăţiei tale la sinoadele din Efes şi Calcedon s-a statornicit tot adevărul, izgonindu-se întunericul ereziilor, ca toţi întru dreaptă credinţă şi cu cuget curat să strige Împăratului cerurilor: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Făcându-te
vistierie a darului Duhului, ai îmbogăţit Biserica Cuvântului cu
faptele cele bune lucrate în pământul smereniei, şi de la toţi culegi
cuvinte de cinstire ca acestea:
Bucură-te, comoară necheltuită a faptelor mântuirii;
Bucură-te, împodobirea Bisericii cu legătura Adevărului;
Bucură-te, întărirea tuturor pe temelia dreptei credinţe;
Bucură-te, dar dumnezeiesc făcut pământului grecesc;
Bucură-te, mângâierea celor săraci;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor din nevoi;
Bucură-te, împodobirea Bisericii lui Hristos cu înţelepciune;
Bucură-te, următoarea poruncilor dumnezeieşti;
Bucură-te, cunună a faptelor bune;
Bucură-te, sălaş al fecioriei desăvârşite;
Bucură-te, odihna celor împovăraţi de păcate;
Bucură-te, primirea celor lepădaţi;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 10-lea
Cu înţelepciune conducând împărăţia cea pământească, te-ai învrednicit, fericită, a lua din mâinile lui Hristos cheile Împărăţiei cerurilor, cu care descuie-ne şi nouă porţile îndurărilor Cuvântului, ca să-I strigăm într-un glas: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Ca
doi luminători mari v-aţi arătat, Sfinţilor Marcian şi Pulheria,
luminând marginile lumii cu strălucirea virtuţilor voastre; iar noi,
minunându-ne de curăţia sufletului tău împodobit cu toate mărgăritarele
faptelor bune, îţi aducem, Cuvioasă Împărăteasă, şiragul cuvintelor
noastre smerite:
Bucură-te, îngrijire de darul mântuirii;
Bucură-te, odihnă întru slujirea Cuvântului;
Bucură-te, lan al spicelor de gând dumnezeiesc;
Bucură-te, adăpare din paharul nevoinţelor;
Bucură-te, neîncetată păzire a legământului fecioriei;
Bucură-te, stea luminată de darul dumnezeiesc;
Bucură-te, făclie a Luminii neapuse;
Bucură-te, călătorie pe cărările desăvârşirii;
Bucură-te, odihnă întru cămara rugăciunii;
Bucură-te, vistierie a cuvintelor Vieţii;
Bucură-te, luminătoare a cărării mântuirii;
Bucură-te, icoană a frumuseţii îngereşti;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 11-lea
Cu cinstea de împărăteasă ai fost preamărită de Hristos, dar ţi-ai îmbrăcat sufletul în haina gândurilor smerite şi cu pana gândului dumnezeiesc ai scris Treimii preaslăvite în cartea inimii cântarea de: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Ca
să smulgi neghinele ereziilor din Biserica lui Hristos te-ai ostenit
prin alergarea pe cărările spinoase, dar cu picior vesel ai zdrobit
capul şarpelui celui înţelegător, primind cununa cinstirilor
dumnezeieşti:
Bucură-te, zid al dogmelor dumnezeieşti;
Bucură-te, alungarea viforului ereziilor;
Bucură-te, minunată scăpare a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, nimicirea taberelor vrăjmaşilor;
Bucură-te, luminarea celor întunecaţi de neştiinţă;
Bucură-te, lauda Părinţilor celor de Duhul insuflaţi;
Bucură-te, temelie a Cuvântului dumnezeiesc;
Bucură-te, cetate neclintită a Adevărului;
Bucură-te, mărgăritar nepreţuit în vistieria Bisericii;
Bucură-te, grabnică sprijinitoare a celor din nevoi;
Bucură-te, cunună luminoasă a Bisericii;
Bucură-te, privighetoare a cântărilor Duhului;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 12-lea
Pe Mirele Hristos L-ai odihnit în palatul inimii tale smerite, Acesta şezând întru slavă pe tronul inimii împreună cu Tatăl şi cu Duhul Cel Dumnezeiesc şi primind slavoslovirile tale neîncetate de: Aliluia!
Icosul al 12-lea
În
ceata fecioarelor te veseleşti şi cu diadema împărătească eşti
împodobită, Cuvioasă Pulheria, privind cu bunăvoinţă spre cei ce aleargă
la tine cu nădejde, aducându-ţi jertfa cântărilor de cinstire:
Bucură-te, ocrotitoarea fecioarelor înţelepte;
Bucură-te, întărirea noastră pe calea pocăinţei;
Bucură-te, vasul cel de aur plin de mirul înţelepciunii;
Bucură-te, carte a cuvintelor lui Hristos;
Bucură-te, vistierie necheltuită a săracilor;
Bucură-te, povăţuitoare tainică a monahilor;
Bucură-te, călăuzitoare împăraţilor binecredincioşi;
Bucură-te, îndreptătoare pe căile mântuirii;
Bucură-te, limanul doririlor îngereşti;
Bucură-te, pecete a darurilor Cuvântului;
Bucură-te, mireasmă a sfinţeniei înalte;
Bucură-te, minte luminată de raza Duhului;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul al 13-lea
O, Sfântă Împărăteasă Pulheria, ceea ce cu osârdia ta întru slujirea Adevărului te-ai arătat apărătoare nebiruită a Ortodoxiei, îndreptând pe toţi la limanul dogmelor dumnezeieşti, întăreşte Biserica lui Hristos întru păstrarea neschimbată a testamentului dreptei credinţe, iar inimile noastre le întăreşte pe piatra mărturisirii Cuvântului! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Purtarea de grijă a lui Dumnezeu te-a rânduit pe tine…, Condacul 1: Biserica se împodobeşte ca şi cu o diademă…,
Icosul 1
Purtarea
de grijă a lui Dumnezeu te-a rânduit pe tine ca pe un dar minunat al
împărăţiei greceşti, ca să aperi Biserica de tulburările ereticilor şi
cu acoperământul păcii ţesut din rugăciunile tale să aduci mângâiere
poporului, care te întâmpină pe tine cu flori de gânduri luminate:
Bucură-te, comoară a darurilor Ortodoxiei;
Bucură-te, păzitoare a testamentului credinţei;
Bucură-te, risipirea întunericului ereziilor;
Bucură-te, povăţuitoare pe cărările păcii;
Bucură-te, vistierie a gândurilor cereşti;
Bucură-te, alergare la hotarul înţelepciunii;
Bucură-te, dar de sus spre mântuirea poporului;
Bucură-te, oglindă a frumuseţii Ziditorului;
Bucură-te, vas curat al evlaviei sfinţitoare;
Bucură-te, podoabă a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, păzitoarea dogmelor părinteşti;
Bucură-te, curăţie desăvârşită a sufletului;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Pulheria, mare apărătoare a Ortodoxiei!
Condacul 1
Biserica se împodobeşte ca şi cu o diademă cu vieţuirea ta cea luminată de înţelepciunea Duhului şi saltă văzându-te pe tine strălucind întru lumina cea neapropiată, strigând Celui care te-a cinstit pe tine: Aliluia!
şi se face otpustul.
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)
Canon de rugăciune către Sfintele Muceniţe Minodora, Mitrodora şi Nimfodora
roparul Sfintelor Muceniţe Minodora, Mitrodora şi Nimfodora, glasul al 4-lea
Valurile cele întreite ale chinurilor şi moarte amară, pentru viaţa cea veşnică aţi schimbat, sfintelor muceniţe trei fecioare, mărturisind înaintea divanurilor celor fărădelege pe Treimea Cea Nezidită. Pentru aceea, cu sabia fiind tăiate, urmaţi acum Mielului Celui înjunghiat şi vă rugaţi pentru cei ce cinstesc sfinţită pomenirea voastră.
Cântarea 1
Glasul al 4-lea
Irmos: Deschide-voi gura mea...
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Faceţi Milostivă pe Treimea Cea Nezidită, pe Care cu dreaptă credinţă aţi propovăduit-o, Măritelor Muceniţe, nouă celor ce cinstim acum Dumnezeieştile voastre nevoinţe, de Dumnezeu fericitelor.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cuvintele vrăjmaşului nu le-au băgat în seamă tinerele, fiind îngrădite cu arma credinţei celei Dumnezeieşti, ci au răbdat întreitele valuri ale chinurilor şi moarte fără dreptate pentru Hristos, Viaţa tuturor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Întărindu-se cu puterea cea preaputernică a Ziditorului, au luat vitejie bărbătească preacinstitele şi au surpat pe balaurul cel mare şi viclean, călcându-l cu picioarele.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca pe o Cămară Însufleţită şi Locaş Nepieritor, ca pe o Uşă Cerească şi ca pe o Masă Dumnezeiască, ca pe un Palat şi Scaun al Stăpânului, pe Maria cea Preacurată cu laude să o cinstim.
Cântarea a 3-a
Irmos: Nu întru înţelepciune...
Stih: Sfântă Muceniţă Minodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind cu cugetul mort, din pricina lipsei de cunoştinţă, tiranul cel fără de lege silea pe Muceniţa Minodora, chinuind-o cumplit, să se lepede de Hristos, Viaţa noastră a tuturor.
Stih: Sfântă Muceniţă Minodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Judecătorul cel cumplit cu toiege îţi sfărâma mădularele, nedându-şi seama că-ţi împleteşte ţie cunună neveştejită, muceniţa, ceea ce nu ţi-ai clipit ochii de la privirea către Dumnezeu.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Prin chinuri sfinte de trei ori fericitele muceniţe au aflat în ceruri avuţie şi laudă veşnică, apropiindu-se mai luminat de Dumnezeu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ceea ce te-ai arătat Fecioară Curată goneşte întunericul sufletului meu; rupe lanţurile păcatelor mele; miluieşte-mă, Ceea ce ai născut pe Atotîndurătorul.
Irmosul
Nu întru înţelepciune, în putere şi în bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.
Cântarea a 4-a
Irmos: Cel Ce şade în Slavă...
Stih: Sfântă Muceniţă Mitrodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind luminată cu Razele Crucii, pururea Fericită Mitrodora, fiind spânzurată pe lemn, ai răbdat chinul focului; jăratecul rătăcirii cu roua dragostei lui Hristos l-ai stins.
Stih: Sfântă Muceniţă Minodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Uitându-se cu cugetul la Faţa Cea Prealuminată a Mirelui şi socotindu-I Frumuseţea Cea Neasemănată, durerile sfărâmării fluierelor vitejeşte le-a răbdat, Sfânta Minodora cea pururea pomenită.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Înfrumuseţatu-v-aţi fecioarelor şi luminat v-aţi mărit, cu totul iubind pe Cuvântul Cel Preamărit; de a Cărui dragoste fiind rănite, cu vitejie aţi răbdat mulţimea chinurilor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
De răutatea celui viclean fiind eu omorât, Preacurată, Ceea ce ai născut Viaţa, înviază-mă; căci la tine am năzuit şi fiind căzut la adâncimea păcatelor, scoate-mă ca o Milostivă, Ceea ce eşti fără prihană.
Cântarea a 5-a
Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea...
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Gând răbdător şi cuget nebiruit arătând muceniţele înaintea divanurilor şi-au împletit cununi de biruinţă.
Stih: Sfântă Muceniţă Nimfodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Suferă sfâşierile cu unghii de fier, Sfânta Nimfodora, fiind spânzurată pe lemn, pentru dragostea Mirelui Celui Nemuritor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Să fie lăudate cugetătoarele de Dumnezeu trei fecioare, cele ce sunt locaşuri ale Preasfintei Treimi şi închipuire adevărată a Dumnezeirii prin unimea gândului şi a Treimii prin treimea numărului.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Din tine, Fecioară, Preacurată şi fără prihană, S-a Întrupat Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de cuvânt, Preafericită.
Cântarea a 6-a
Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă...
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Dorind a vedea Frumuseţea Ta Cea Neasemănată, Hristoase, muceniţele cele rănite de dragosta Ta cea preadulce, Cuvinte Cel fără de început, vitejeşte au răbdat amărăciunea chinurilor.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ca nişte crini aţi răsărit în mijlocul mucenicilor, fecioare pururea pomenite şi aţi umplut de bun miros Biserica cu Darul Duhului, prin mirosurile chinurilor celor de multe feluri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Numai de Mirele Cel Nemuritor dorind fecioarele cele tinere, n-au băgat în seamă moartea cea văzută, fiind întărite cu putere nevăzută.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Sfânt este Domnul, Care S-a Sălăşluit în pântecele tău, aflându-te pe tine mai Sfântă şi mai Curată decât toată zidirea, Maica lui Dumnezeu, Preacurată Stăpână.
Irmosul
Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC
Glasul al 4-lea
Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...
Chinuite fiind cu cruzime pentru Sfânta Treime, aţi biruit pe vrăjmaşul cel mult meşteşugăreţ, fiind alcătuite cu Duhul ca nişte surori. Pentru aceea, v-aţi sălăşluit împreună cu cele cinci fecioare în Cămara cea Cerească, biruitoarelor; şi împreună cu îngerii staţi înaintea Împăratului tuturor, bucurându-vă neîncetat.
Cântarea a 7-a
Irmos: Tinerii cei din Avraam...
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Poruncindu-vă tiranul cel fărădelege ca să jertfiţi la idoli, pe faţă l-aţi înfruntat fecioarelor, strigând: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiindu-vă gândul luminat cu Raze de la Stăpânirea Cea Dumnezeiască, aţi risipit negura idolilor, prealăudatelor muceniţe, strigând: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nici tăierile membrelor, nici goana, nici durerile n-au putut să despartă de Hristos pe muceniţe, strigând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Mai presus de fiinţă te-ai învrednicit, Fecioară, a purta în pântece pe Ziditorul, Care iarăşi ne-a zidit pe noi, cei ce cu credinţă cântăm: Hristoase, bine eşti cuvântat.
Cântarea a 8-a
Irmos: Mântuitorule al tuturor...
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind aprinse de dragostea Ziditorului, aţi potolit boldurile şarpelui, săvârşind lupte bărbăteşti în trup femeiesc. Pentru aceea, v-aţi încununat cu cununi Dumnezeieşti.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Vitejeşte luptându-vă cu vrăjmaşii cei nevăzuţi, aţi biruit cu trupul pe cei fără de trup, cugetătoarelor de Dumnezeu fecioare, strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind întărite în Hristos Iisus Mântuitorul, aţi biruit tăria vrăjmaşului strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Fiind împodobite cu rănile muceniciei şi cu frumuseţea chinurilor, prealăudate tinere fecioare, aţi câştigat Împărăţia cea de sus, în Hristos Iisus.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca într-un Locaş Împărătesc sălăşluindu-Se întru tine Dumnezeu, a primit Trup omenesc şi în două Firi lumii S-a arătat, prin tine, Fecioară; Aceluia Îi cântăm: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Irmosul
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.
Cântarea a 9-a
Irmos: Hristos Piatra Cea Netăiată...
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Dorind a vedea Frumuseţea Mirelui, încă în trup muritor fiind, aţi poftit din suflet nemurirea, purtătoarelor de chinuri. Pentru aceea, sunteţi fericite după vrednicie.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ca nişte mieluşele fără de răutate, aţi stat înaintea tiranilor ca între nişte lupi sălbatici şi biruind înfricoşarea lor, v-aţi adus lui Hristos jertfă bine primită.
Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Împletitu-v-aţi, fecioarelor, cunună neveştejită şi aţi dobândit Dumnezeiască mărire şi v-aţi învrednicit a câştiga Împărăţia cea cu adevărat Veşnică, împreună cu mucenicii, ca nişte muceniţe prealăudate.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca unele ce aveţi îndrăzneală către Stăpânul, cinstitelor fecioare, rugaţi-vă pentru cei ce cu dragoste săvârşesc pomenirea voastră, ca şi ei să dobândească mărirea de care v-aţi învrednicit voi.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Milostiv fii mie, Hristoase, când vei veni cu Slavă să judeci lumea; risipeşte negura patimilor mele, prin rugăciunea Aceleia ce Te-a născut şi ale cinstitelor Tale muceniţe, ca un Bun şi Mult Îndurat.
Irmosul
Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine Muntele Cel Netăiat, Fecioară, S-a tăiat, adunând firile cele osebite; pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...
Înspăimântatu-s-a de răbdarea voastră cea multă Cetele cele cereşti ale slujitorilor celor fără de trup; căci, sfărâmânduvi-se fluierele picioarelor cu toiege, aţi suferit, ca şi cum altul ar fi pătimit şi moarte amară aţi răbdat cu trup femeiesc, zdrobind pe balaurul cel viclean; şi nevoinţa voastră a fost primită la Dumnezeu Dătătorul de viaţă, ca a unora ce v-aţi luptat pentru credinţă.
SEDELNA la Praznicul Naşterii Maicii Domnului,glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...
Fecioara Maria şi Născătoarea de Dumnezeu cu adevărat, ca un Nor al Luminii, astăzi a strălucit nouă şi din cei drepţi a ieşit spre lauda noastră. Nu va mai fi osândit Adam, că Eva din legături s-a dezlegat. Pentru aceasta, glăsuim strigând cu îndrăzneală către cea Singură Curată: bucurie vesteşte la toată lumea naşterea ta.