sâmbătă, 30 decembrie 2023

Vanga -Leacuri de vindecare

 

Cu plante medicinale propuse de ea au citeva proprietăţi extrem de importante. încă din momentul înce­perii tratamentului indicat de ea apare un efect benefic de Însănătoşire. In afară de aceasta, toate plantele medicinale şi mijloacele naturale propuse de Vanga sînt un dar al pămîntului. După Vanga, fiecare om trebuie să se trateze cu plante medicinale din locul unde trăieşte, pentru că oamenii şi plantele sînt legaţi în natură într-un ansamblu armonios. Nu propune nimănui plante dinlocuri străine.

Cealaltă proprietate importantă este aceea că leacurile ei sînt simple, uşor de realizat, putînd fi găsite în jurul nostru. Mai mu/t decît atît, nu există proporţii stricte în dozarea diferitelor leacuri. Multe dintre ele se folosesc după ochi şi după nevoile interioare ale omului, care îşi prepară medicamentul lecuitor. Din acest motiv, pacienţii Vangăi sînt nu numai nişte bolnavi pasivi, ci şi creatori şi participanţi în procesul propriei însănătoşiri. Teama că cineva ar putea face ceva nepotrivit este neîntemeiată, deoarece plantele medicinale sînt nevătămătoare şi ne dăruiesc sucurile lor dătătoare de viaţă pentru a învinge bolile, pentru a fi viguroşi şi sănătoşi.

Este adevărat că această cărticică este mică şi că ea nu poate, nici pe departe, să cuprindă toată activitatea de lecuire a Vangăi şi că, tocmai de aceea, ea va trebui completată mereu, azi, mîine şi în viitor, tot aşa cum va trebui să completăm şi paginile celorlalte manifestări fenomenale ale faimoasei clarvăzătoare. Şi asta pentru că boli sînt multe, dar şi reţetele propuse de Vanga bolnavilor

sînt cu miile, în activitatea de lecuire întinsă pe o perioadă de peste cincizeci de ani. Mai sînt încă multe de făcut pînă ce vom reuşi să adunăm bucăţile risipite ale acestui tezaur nepreţuit, care este, pentru noi toţi, un dar al naturii acum, în prezent, şi în viitor.

Esle bine să ne reamintim sloiurile Vangăi pentru a ne păstra o sănăto’e bună, ştiind cu toţii că este mni bine să ie fereşti de boli, decît să încerci a le vindeca. Multe dintre recomandările ei, pe’ care oamenii le cunosc apriori, vor părea unora banale şi superflue pentru timpurile noastre pline de sărăcie si temeri de tot felul.

Haideţi să vedem dacă lucrurile stau chiar aşa ?

Vanga ne sfătuieşte :   (

,,1n primul rînd, nu mincaţi prea mult l Dacă ar fi trebuit să mîncăm mai mult natura ne-ar fi înzestrat cu două stomacuri !”

Mulţi, probabil, vor zîmbi – de unde atîta saturaţie în aceste vremuri de lipsuri ? Deşi pare incredibil, totuşi… Uitaţi-vă la cozile din faţa magazinelor. Psihoza, care a cuprins aproape toată lumea, face să se cumpere abso’ut tot ceea ce se vinde. Sîr.f. oameni pentru care scopul vieţii a devenit acela de a sta la coadă, pentru a face indiferent ce cumpărături. Să stăm şi să gîndim puţin : Am cumpărat oare, înainte de instalarea crizei, şi am mîncat, în fiecare zi, salam şi carne ? Cine avea oare nevoie să cumpere, dintr-odată 60, 80 sau chiar o sută de ouă, zece pui sau cinci, şase kilograme de brînză ? Şi să mănînce pînă să pleznească, pentru că’mîine s-ar putea să nu se mai găsească ! Este raţională oare această strîngere de stocuri şi îmbuibare ? Facem oare un bun serviciu sistemului nostru digestiv, cunoscînd în plus părerea Vangâi că mîncarea, în special carnea, devin dăunătoare datorită conţinutului ridicat de substanţe artificiale şi al Îngrăşămintelor chimice ? S-ar putea să sune oarecum forţat, dar iată o posibilitate oferită celor sănătoşi de a renunţa treptat la carne, aşa cum ne sfătuieşte Vanga. Natura ne dăruieşte încă fructe şi legume, din care putem face mîncăruri excehnte, în primul rînd ciorbe şi alte mîncăruri lichide pentru copii. Şi acesta este un alt sfat al Vangăi : ,,Nu lăsaţi copiii fără mîncare lichidă .'” Şi încă ceva : „Le spun agricultorilor : semănaţi mai multă secară ! Secara are o deosebită importanţă pentru alimentaţia de azi.”

Nu sînt expertă în probleme de alimentaţie şi nu pot aprecia avantajele pîinii de secară, prin comparaţie cu pîinea de grîu sau din altă cereală, dar specialiştii spun că, în pîinea de secară, conţinutul de aminoacizi este mai valoros, lipidele acesteia conţin o mai mare cantitate de acid linoleic, care este foarte valoros, în comparaţie cu lipidele din grîu. Tot aşa, substanţele minerale sînt mai numeroase în secară decît în grîu, motiv pentru care valoarea nutritivă a secarei este mai mare. Făina de secară, de calitate superioară, conţine o cantitate mai mare de vitamine BA, PP etc. In ce măsură au ascultat agricultorii sfaturile Vangăi, este o altă poveste, dar eu ştiu că în multe ţări occidentale, în prezent, se acordă o mare importanţă pîinii de secară, ea constituindu-se ca o parte importantă a nutriţiei raţionale contemporane. Ce mai recomandă Vanga :

,,Mîncaţi mai mult mîncăruri albe !” (Acestea sînt laptele, brînza, urda, fasolea, ouăle). ,,Beţi mai des ceai de pădure !” (Acesta este un lucru mai uşor de realizat — ceaiuri, ierburi lecuitoare şi plante medicinale sînt cîte vrei şi alo nu sint influenţate de criză, lata de unde putem obţine un plus de substanţe valoroase necesare organismului nostru). „Nu fumaţi! Nici un fel de situaţii, de stări nu pot scuza această obişnuinţă dăunătoare, care nu aduce nici un folos ! Puteţi lua, ca dezinfectant, înainte de masă, 20­30 grame de ţuică de casă /” Astăzi însă, cînd şi acest mijloc de dezinfecţie a devenit greu de procurat, îl putem înlocui, pur şi simplu, prin păstrarea unei bune igiene a corpului, acasă, la bucătărie, în pregătirea mîncării, la locul de muncă. Nu ştiu dacă aceia care beau ţuică sînt mai sănătoşi decît cei care nu consumă alcool…

„Plineaţi, cel puţin o dată pe săptămînă, grîu fiert şi beţi apa în care a fiert acesta, pentru ca să aveţi putere ! Culcaţi-vă devreme – la orele 22 – şi sculaţi-vă devreme – la orele 5-6, acesta fiind timpul cel mai potrivit odihnei, eliminînd astfel starea de nervozitate şi stresul. Mişcaţi-vă mai mult şi lucraţi mai mult ! Nu întreceţi măsura cu îngrăşă-mintele chimice, pentru că pămîntul este deja sufocat de otrăvuri. Va veni o zi cînd de pe faţa pă-mîntului vor dispărea diferite plante, legume, vieţuitoare – mai întîi ceapa, usturoiul, ardeiul, pe urmă albinele, iar laptele va deveni nociv .'”

Am lăsat la urmă cele mai valoroase sfaturi ale Vangăi. Plantele medicinale şi îngrijirea sănătăţii nu aduc nici un folos dacă nu întreţinem o exemplară curăţenie sufletească, dacă nu ne străduim să fim buni, să-l înţelegem şi să-l iubim pe fiecare semen al nostru. S-ar părea că în vremurile noastre tulburi acesta este lucrul cel mai greu de realizat

Să ne gindim însă : atunci c’md un om este „îngrijorat şi abătut el se îmbolnăveşte, dar cînd o naţiune întreagă este disperată, deznădăjduită şi nefericită ea va pieri l Dar statul nostru are viitor Să analizăm mai profund lucrurile. Sintem martorii unor evenimente furtunoase, ai unor cataclisme sociale de dimensiuni planetare. Nu a fost posibil ca aceste evenimente să fie evitate. Pămîntul urmează mersul etern al Universului spre instaurarea echilibrului şi armoniei. Acum această ordine universală este încălcată. Planeta nostră intră într-un nou segment al timpului, care reclamă o serie de schimbări calitative radicale. Ele îşi croiesc drumul încet şi. greu, deoarece vechiul încă nu a plecat şi se opune cu disperare, iar noul nu a sosit încă, penfru a reinstitui armonia. In acest întretimp rolul omului este mare. în numele viitorului nostru, în nume/e viitorului copiilor noştri şi al generaţiilor vntoare sintem datori să susţinem forţele binelui cu gfnduri şi fapte bune, cu dragoste şi înţelegere. Închistarea în probleme mărunte diurne, aprinderea pasiunilor de ură, mînie, invidie şi răzbunare nu înlesnesc venirea timpului nou şi bun, ci încetinesc procesul şi adîncesc criza. Cine are de cîştigat din asta ? Haideţi, să dăm o şansă adevărului, speranţei şi iubirii, pentru a fi vrednici de un viitor mai bun.

Alopecie

Peste părul bine spălat in prealabil se toarnă apa în care s-a fiert Iederă (Hedera helix).

ALOPECIE (în forma de cerc, la copii)

Se fierbe, timp de 10-15 minute, planta Scîn-teiuţă (Anagallis arvensis) în rachiu de strugure. Se înmoaie apoi în acest lichid o ţesătură din bumbac şi se freacă (frecţionează) zonele afectate, de cîteva ori pe zi. Se procedează astfel timp de o săptă-mînă, după care se fierb rădăcini de Mâcriş iepuresc (Oxalis acetosella) cu care se va spăla capul timp de trei seri la rînd

ALOPECIE (la copii)

Se iau trei rădăcini, de mărimea unei măsline, de Măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), se dau prin-tr-o râzătoare fină, se toarnă peste ele 100 g spirt curat sau rachiu tare de strugure. Se lasă la macerat o zi şi o noapte după care, cu o cîrpă curată, din bumbac, înmuiată în lichid, se freacă (frecţio-nează) locurile afectate.

ALOPECIE

Se spală bine părul cu humă apoi, timp de o lună, zonele afectate se masează cu felii de lămîie coapte puţin la foc.

AMENOREE

Se fierb foile de la 2 kg de ceapă uscată în trei litri de apă, pînă ce lichidul capătă o culoare roşu- închis. Se bea din această soluţie cîte o ceaşcă de cafea, dimineaţa sau seara, pe stomacul gol.

AMIGDALITĂ

Se culege, de preferinţă la mijlocul lunii martie, atunci cînd calităţile sale curative sînt maxime, planta de apă Buberic (Scrophularia nodpsa). Se pisează cît mai bine, apoi se amestecă cu untură. Se ia o bucată de pînză de bumbac curată, se unge cu amestecul de mai sus şi se înfăşoară pe qît. AMIGDALITĂ

Se pisează fin rădăcini uscate de Sp/nz (Helle-borus oderus). Se face o cocă din făină şi apă, se întinde sub formă de panglică – de lungime şi lăţime în funcţie de necesităţi — în aşa fel încît să poată înveli gîtul bolnavului. Se presară pe această panglică pulberea de spînz şi se înfăşoară cu ea gîtul bolnavului. Deasupra se aplică o pînză curată. La copiii mici compresa nu se va ţine mai mult de o jumătate de oră ; la copiii mai mari compresa se ţine două, trei ore, repetîndu-se două, trei zile, pînă la dispariţia inflamaţiei. in cazul adulţilor compresa se ţine o noapte întreagă.

ANCHILOZĂ

Bolnavul va face băi cu apă în care s-au fiert rădăcini de Ciclamen de Neapole (Cyclamen Neapo- litanum).

ANEXITĂ

Se fierbe fin de pădure într-o cantitate mai mare de apă, se toarnă într-un vas potrivit, iar bolnava se aşează deasupra aburilor. Procedura se repetă zilnic, pînă la dispariţia inflamaţiei.

ANEXITĂ

Se fierbe în apă planta Mătură neagră (Kochia prostrata), se toarnă o cantitate de ulei de măsline, după. care bolnava se aşează deasupra aburilor ANEXITĂ

Se toarnă peste lînâ nespălată de oaie apă clocotită, iar bolnava se aşează deasupra aburilor. ANEXITĂ

Se pune la fiert o varză crudă. După ce a fiert se pune într-un vas potrivit, se toarnă peste ea lapte fiert, iar bolnava se va aşeza deasupra aburilor.

ANGHINA

O dată sau de două ori pe zi se va face gargară cu un pahar cu apă, în care s-a dizolvat o picătură de clorid de amoniu.

ANOREXIE

Se adună tot felul de fructe acre şi necoapte. Se fierb îndelung într-un vas mare. După ce apa s-a răcorit se toarnă într-un vas potrivit (fără a se strecura), în care copilul va sta scufundat pînă la gît, timp de o jumătate de oră. După ce este scos din baie se va unge cu untură de porc amestecată cu rachiu de struguri şi dus la culcare.

ARSURI (vechi)

Unui bolnav care îşi arsese ambele picioare la o tobă de eşapament, Vanga i-a spus că focul „stă încă în picioare şi mai arde !” Ca tratament i-a recomandat următoarele : se bat şase gălbenuşuri de ouă proaspete împreună cu şase linguriţe de unt proaspăt, topit, pînă ce amestecul se transformă într-o pastă omogenă (ca maioneza). Se înmoaie în acest preparat o bandă de tifon, cu care se înfăşoară membrele arse. Procedura se repetă de cî-teva ori.

ARTRITĂ

Se iau douăzeci de rădăcini de Ciclamen sălbatic (Cyclamen coum) şi se fierb în zece litri de apă. Din această apă se pun într-un vas separat 1-2 litri. Cu apa rămasă, după ce se răceşte şi fără a se strecura, se fac băi dimineaţa şi seara — mai întîi mîinile, apoi picioarele, timp de o jumătate de oră. După aceasta se toarnă pe cap, de trei ori, apa care a fost separată. Procedura se repetă pînă la calmarea durerilor.

Aceeaşi apă se poate folosi de cîteva ori, după ce în prealabil a fost reîncălzită.

ARTROZĂ

Se taie o ceapă uscată pe lungime. In mijlocul celor două bucăţi rezultate se toarnă cîte o picătură de gudron, după care cele două jumătăţi se aplică pe locul bolnav.

ASTM (preventiv)

Se vor evita băuturile reci, în special atunci eînd omul este obosit ASTM

Se amestecă 200 g miere cu ulei de măsline şi rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cîte un păhărel, de trei ori pe zi.

ASTM                        >

Se opăresc cu apă fiartă patruzeci căpăţîni de arpagic, pînă ce se înmoaie. Se scurge apa şi se acoperă arpagicul cu o jumătate litru de ulei de măsline. Se freacă pînă se obţine un piureu, din care se ia cîte o lingură dimineaţa şi seara, înainte de masă.

ASTM (la copii)

Se înmoaie frunze de Podbal (Tussilago farfara) ‘uscate.într-o jumătate de litru de rachiu, după care se aplică pe pieptul copilului.

ASTM (la copii)

Se fierb flori uscate de Podbal (Tussilago farfara) – o linguriţă de flori la doi litri apă – şi se spală copilul cu această apă.

După baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o linguriţă cu miere şi un pahar cu ţuică. ASTM (la copii)

Se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago faffara), într-o jumătate de litru de ţuică. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copilului (numărul acestora variază în funcţie de suprafaţa ce trebuie acoperită), pînă la terminarea frunzelor.

ASTM (la copii)

Se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago farfara), într-o jumătate de litru de ţuică. După aceasta seara, la culcare, tratamentul se face în felul următor : se pune, în prima seară, o frunză pe pieptul copilului, iar în seara următoare o frunză între omoplaţi. Se continuă în felul acesta pînă la terminarea frunzelor.

ASTM (stadiu incipient)

Se amestecă untură de porc curată cu aspirină pisată. Cu amestecul obţinut se unge pieptul copilului, timp de zece zile consecutiv.

ATONIE MUSCULARĂ (la copii)

Se amestecă 400 g miere cu 20 g sulf. Cu acest amestec se unge şi se masează (de preferinţă de un specialist) tot corpul. După ce va transpira de trei ori copilul va fi schimbat, învelit cu aşternuturi proaspete şi lăsat să doarmă.

BOALA BUERGER (Tromboangeitâ obliterantă)

Se face o cocă din mălai de mămăligă şi se amestecă cu oţet din vin. Aluatul astfel preparat se aplică pe locurile afectate.

BOALA BUERGER

(Tromboangeitâ obliterantâ – stadiu incipient)

Se amestecă lut roşu cu oţet din vin, se aşterne amestecul pe o pînză curată cu care se înfăşoară locurile afectate.

BOLI DE INIMĂ (preventiv)

Se bea, de patru ori pe an, un decoct de flori de Păducel alb (Crataegus monogyna).

BRONŞITA

Se fierb două, trei frunze de Podba/ (Tussilago tartara) în jumătate litru de lapte proaspăt. Se adaugă un vîrf de cuţit de untură proaspătă de porc. Se bea din acest amestec cîte o ceşcuţă de cafea seara, înainte de culcare BRONŞITĂ (la copii)

Se decojeşte o căpăţînă de ceapă roşie, se scobeşte mijlocul şi se umple cu suc de zahăr candel. Copilul va mînca zilnic o căpăţînă de ceapa astfel preparată, pînă la însănătoşire.

BRONŞITĂ (la copii — stadiu incipient)

Se dă copilului, o singură dată, o linguriţă cu ulei de ricin.

CIROZĂ

Se amestecă puţină făină albă cu lapte uman, din care se ia dimineaţa şi seara cîte o lingură, înainte de masă.

COLECISTITĂ

Vanga recomandă ca bolnavul să mănînce două pere zilnic şi să bea compot de pere sălbatice, fără zahăr

COLITĂ

Bolnavul va bea de două ori pe zi zer şi va elimina din alimentaţie mîncărurile grase. CONSTIPATIE

Se ia, o dată sau de două ori pe zi, cîte o lingură de marmeladă din fructe de Soc negru (Sam- bucus n/’gra), fără zahăr. La nevoie zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine.

DEBILITATE (la copii)

Vanga recomandă a se face băi cu apa în care s-a fiert planta Crăşătoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (la copii pînă la 3 ani)

Se fac, primăvara, zece băi cu apa în care au fiert frunze de nuc.

DIABET

Se bea, în fiecare dimineaţă, cîte o ceaşcă din decoct de Fasole uscată DIABET (stadiu incipient)

Se bea un decoct din vîrfuri de Mur (Rubus fiu-ticosus). DIABET

Se opăresc flori de Dud alb (Morus alba), iar cu apa rezultată se spală copilul bolnav. DIAREE

Se va bea, de cîteva ori pe zi, ceai de Mentă (Mentha piperita). DIZINTERIE

Se fierbe, timp de 10—15 minute, într-un litru de apă, atît cît se poate lua cu irei degete, planta Scînteiuţă (Anagallis arvensis). Se va bea timp de două, trei zile cîte o ceaşcă, numai dimineaţa.

DURERI (acute, la umeri)

Se amestecă două pacheţele de tămîie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lînă cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd

DURERI (acute, la umeri)

Se îmbibă o bucată de stofă din lină cu benzină şi se aplică peste locul bolnav. Peste ea se fixează o farfuriuţă de cupru încinsă, atît cit poate fi suportat. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd.

DURERI DE CAP

Se amestecă o linguriţă de zahăr într-un pahar cu apă şi se bea seara înainte de culcare.

DURERI DE CAP

Se spală capul cu apa în care a fiert Pătrunjel să/batic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Cimbru (Thymus vulgcris). Seara, înainte de culcare, se ţine scufundat capul în această apă, timp de 10-15 minute. După aceasta apa se toarnă peste tot corpul.

DURERI DE CAP Şl SOMN AGITAT

So fierb în 2-3 litri de apă 1-2 frunze de Alos (A/oe arborescens). Lichidul obţinut se toarnă, timp de cîteva seri consecutiv, pe cap şi pe corp.

DURERI DE CAP PERSISTENTE (la copii)

Se ia o chită mare de Siminoc (Helichrysum are-narium), se pune într-un săculeţ de pînză curată, din care se face o pernuţă. După ce bolnavul va dormi o noapte cu capul pe ea, se va scoate chita, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copilului.

DE FIERE (însoţite de senzaţia de şi stare de voma, după mîncăruri

Se dizolvă în sucul de la o jumătate de lămîie o linguriţă de bicarbonat de sodiu şi se bea.

DURERI DE MIJLOC

Se pisează mărunt o ţiglă turcească veche şi se dă prin sită. Se amestecă această pulbere cu trei albuşuri de ou, bătute bine, cu o cană de ceai cu rachiu da struguri. Se îmbibă cu acest amestec o pînză de in şi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav, pe timpul nopţii.

DURERI DE PICIOARE

Se fierbe într-un vas mare cu apă o chită de Trifoi pestriţ cu patru foi (Trifolium repens) după ce apa s-a răcit se strecoară şi se adaugă o lingură de gaz. Cu acest lichid se fac băi de picioare timp de 3-4 seri la rînd.

DURERI DE PIEPT

Se pregăteşte o compresă din cocă de pline cu drojdie de casă, în care se amestecă 100 g oţet, 100 g ulei, 100 g vin. Compresa se aplică pe locul dureros.

DURERI DE SPATE

Se unge spatele bolnav cu miere de albine, apoi se masează energic, pînâ la rezorbţia mierii. Proce­dura se repetă în ziua următoare, pînă la dispariţia durerii.

DURERI DE SPATE Şl DE OMOPLAŢI

Sa ia o piele de iepure, proaspăt jupuită, se ungă cu ulei şi se presară cu boia de ardei. Se înfăşoară cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopţi

Eczemna

Multe dintre formele acestei boli se tratează după cum urmează : După ce se face toaleta (curăţirea) locurilor bolnave, se vor unge cu lichidul conţinut în conurile Ulmului de Turkestan (Ulmi minori), recoltate în luna mai.

ECZEMĂ

Se fierbe în apă un buchet de flori de pădure. După strecurare se umectează cu lichidul obţinut locurile bolnave.

ECZEMĂ

Se fierbe într-o cantitate de apă mai mare un buchet de flori de cîmp. Bolnavul se va îmbăia în această apă.

ECZEMĂ

Se îmbibă o ţesătură din bumbac într-un amestec de ulei şi oţet – părţi egale – şi se ung cu ea locurile bolnave, după ce, în prealabil, s-a făcut toaleta (curăţirea) locurilor bolnave.

ECZEMĂ

Se ung locurile bolnave cu un amestec din untură şi benzină — în părţi egale.

ECZEMĂ (la mîini, cauzată de folosirea detergenţilor)

Zilnic se vor face la mîini băi reci, timp de 10— 15 minute, cu apă în care s-a dizolvat 1 (una) lin­guriţă cu bicarbonat de sodiu. După aceasta, mîi-nile vor fi ţinute, timp de 10 minute, în ulei de măsline călduţ.

ECZEMĂ UMEDĂ (la copii)

Se coc în cuptor trei nuci în coaje, pînă ce acestea capătă culoarea maro închis. După ce se răcesc se pisează fin, se amestecă cu o linguriţă cu ulei de peşte şi se unge, de cîteva ori, locul bolnav, după ce a fost bine curăţat în prealabil.

EDEM (la picioare)

intr-o găleată cu apă rece se dizolvă un pachet cu sare grunji. Se înmoaie în ea un prosop, se stoarce uşor şi se înfăşoară pe mijlocul bolnavului. Procedura se repetă de zece ori la rînd. In scurt timp se va declanşa o urinare abundentă, după care edemele vor începe să se resoarbă.

ENUREZIS NOCTURN (la copii)

Se fierb în 10 litri apă, 2 kg din planta Năsturel (Nastutium off/cina/is) (recoltată, de preferinţă, în luna mai, atunci cînd începe să înflorească). După ce apa a fiert se strecoară şi se lasă să se răcească, într-un vas adecvat copilul va face băi, pînă la mijloc, timp de şapte seri la rînd, înainte de culcare. Planta rămasă după strecurare se va amesteca împreună cu puţină untură de porc şi se va aplica, sub formă de comprese, astfel : în prima seară pe burtă, iar în seara următoare pe mijloc.

în caz că este posibil, este indicat ca, înainte de începerea tratamentului să se facă băi de soare, timp de zece zile.

EPILEPSIE

Se amestecă ulei de măsline cu ceară şi fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat o bu­cată curată de pînză şi se aplică, sub formă de compresă, pe coloana vertebrală.

FURUNCUL

Se face o lipie mică din făină de secară, lapte şi unt proaspăt. Se aplică pe locul bolnav şi se ţine timp de o noapte.

GASTRITĂ

Se bea, în fiecare dimineaţă, o cană de ceai de Salcie albă (Salix alba), pe stomacul gol. După aceasta se va bea o cană de lapte proaspăt.

GASTRITĂ

Se bea o infuzie de Iarba gîştei (Leonurus cardiaca). GASTRITĂ (acută)

Se fierb, timp de cinci minute, 200 g foi de pătlagină (Plantago), într-o jumătate de litru de rachiu din struguri. Se strecoară şi se toarnă într-o sticlă. Bolnavul, va bea, în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, cîte o lingură, pînă la terminarea lichidului, şi va sta întins în pat timp de o oră. Pe durata tratamentului fumatul este interzis. GINGIVITĂ

Se recomandă ca bolnavul să -şi clătească gura, de cîteva ori pe zi, cu o fiertură de Cimbru sălbatic (Thymus serpyllum), în care se va pune o picătură de soluţie de piatră acră.

GINGIVITĂ

Timp de o oră, bolnavul trebuie să mestece, de două ori pe lună, răşină de Pin de Balcani (Pinus peuce).

GLANDE SALIVARE (afecţiuni)

Se face o compresă din flori de Gălbenele (Calen-dula officinalis pisate şi se aplică sub mandibulă).

HEMORAGIE (abundentă şi de lungă durată la femei)

Se bat bine şase albuşuri de ou, proaspete, se amestecă împreună cu o jumătate linguriţă sare de lămîie şi se bea. Dacă este necesar, tratamentul se va repeta. HEMORAGIE (la copii)

Se ia pămînt de muşuroi, se opăreşte cu apă fiartă şi se ţine copilul deasupra aburilor. HEMOROIZI

Se ia o căpăţînă de Rodu/ pămîntului (Arum ma-cu/afum), se spală, se şterge, se taie şi se pisează foarte fin. Se amestecă o lingură de făină cu o lingură din planta astfel pregătită, adăugîndu-se puţină apă. Se fac din acest preparat biluţe de mărimea unei pastile. Se beau, cîte două astfel de pastile, în timpul mesei, de două ori pe zi.

HEMOROIZI (externi)

A)       Se     fierbe, într-o cantitate mai mare de apă,planta P/peru/ bălţii (Ardeiul broaşte/) (Persicariahydropiper), de două feluri, respectiv planta cu frunze late şi aceea cu frunze înguste şi prelungi.Cu această apă se fac băi de şezut, într-un vas potrivit.

B)       Se     fierb, ca pentru gem, dar fără zahăr, fructe de Soc negru (Sambucus nigra). Se ia zilnic, din acest preparat, cîte o lingură, înainte de masă.

HEMOROIZI (externi)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Sugare/ alb (Teucrium polium). Cu această apă bolnavul va face băi de şezut, într-un vas potrivit.

HEPATITĂ (la copii mici, născuţi vara)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, planta Cuscută (Cuscuta europaea). După ce se răcoreşte, apa se toarnă pe tot corpul copilului.

HIPERTENSIUNE

Se pune, pe fundul unui pahar de apă, o lingură de mălai. Se toarnă peste el apă fiartă, pînă la umplerea paharului şi se lasă astfel timp de o noapte. Dimineaţa se bea această apă pe stomacul gol, avînd grijă să nu se tulbure mălaiul, depus pe fundul paharului.

ICTER (gălbenare)

Se amestecă sucul de la o lămîie cu o linguriţă de bicarbonat. Se bea, trei dimineţi la rînd, pe sto­macul gol.

IMUNIZARE (protecţia sistemului imunitar)

O dată pe lună se va turna, pe tot corpul, apa în care s-a fiert Cimbru (Thymus). INFECŢIE (la unghia unui deget al mîinii)

Se ia un ardei iute, i se scoate codiţa, se curăţă de seminţe şi se umple cu ţuică tare. Se introduce degetul bolnav în ea, avînd grijă ca în ardei să rămînă puţină’ ţuică. Se fixează cu un bandaj şi se ţine astfel o noapte.

Deoarece acest tratament este greu de suportat din cauza durerilor, se va păstra bandajul doar atît timp cit bolnavul îl poate tolera. După acest tratament infecţia dispare şi bolnavul se va însănătoşi rapid.

INFLAMAŢIE (a nervului facial)

Se sterilizează un ac metalic, ţinîndu-l pe jăratec. Apoi se înţeapă uşor cu el pielea feţei, mai întîi zona sănătoasă, apoi cea bolnavă. Arsurile uşoare cauzate pielii vor dispărea cu repeziciune, fără să lase urme.

INFLAMAŢIE (a nodulilor limfatici – preventiv) Să se evite şi să se înlăture infecţiile dentare.

INFLAMAŢIE (a picioarelor)

Se prepară comprese dintr-un amestec de ceară, ulei de măsline şi apă şi se aplică pe zonele dureroase IRITAŢII (ale pielii feţei)

Se aplică pe locurile afectate Muşchi de piatră (creşte pe pietrele din apele curgătoare) (Cetraria islandica).

INSOMNIE

Cel suferind va dormi pe o pernă umplută cu fin de pădure INSOMNIE

Bolnavul va lua seara, înainte de culcare, o lingură de miere.

INSOMNIE (la copii)

Se pune la fiert, într-un vas mare, cu multă apă, un kilogram de nisip de rîu. După ce apa s-a răcit se va turna pe tot corpul copilului.

INSOMNIE (la copii)

Copilul bolnav va fi învelit într-o pînză umezită cu rouă dimineţii. Astfel învelit va sta culcat în pat, pînă ce pînza se va usca pe el. INTERTRIGO (la copii şi adulţi)

Se pisează fin lemn de stejar mîncat de cari. După ce se spală bine locul afectat se pudrează cu pulberea obţinută.

INTOXICAŢIE (cauzată de substanţe chimice)

Bolnavul va ţine seara, înainte de culcare, pi-eioarele în apă caldă.

INTOXICAŢIE (cu peşte)

Se amestecă într-un pahar cu apă o lingură de mastică şi se bea fără întîrziere.

ISTERIE

Se ţine într-un vas cu apă, timp de o noapte, planta Oriaya grandiflora (plantă medicinală al cărui corespondent popular nu l-am putut depista. Este o plantă care creşte în fîneţe uscate, avînd o inflorescenţă de culoare albă. Denumirea ştiinţifică provine de la numele medicului şi botanistului Orly). In ziua următoare planta se fierbe în apa în care a stat peste noapte şi, după ce se răceşte, se toarnă pe tot corpul bolnavului.

ISTERIE (imunizare)

O dată pe lună se toarnă pe tot corpul apa în care s-a fiert Cimbru sălbatic (Thymus serpyllum

ÎNTINDERE MUSCULARĂ (la mînâ)

Se fierbe apă într-un vas mare şi se adaugă o lingură de bicarbonat de sodiu. După ce apa se răceşte puţin se introduce mîna în vas pînă la umăr. Baia se repetă de cîteva ori. Nu se strecoară apa.

ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE

Se freacă locul afectat cu frunze de Soc negru (Sambucus nigra).

LEUCEMIE

Bolnavul va bea suc din rădăcini de Nalbă de pădure (Malva silvestris). LEUCEMIE

Bolnavul va bea un decoct din boabe de grîu, porumb, ovăz, secară şi mei. LEUCEMIE (la copii)

Se pisează fructe uscate de Nalbă de pădure (Malva silvestris) şi se amestecă cu rînză uscată de miel. Se ia din acest amestec, cu puţină apă, o linguriţă, de două ori pe zi. LIPOTIMIE (stări de leşin) ‘            ‘

Se aplică sub „lingurică” (furca pieptului) Turiţă (Ga//um aparine) pisată. Malarie

Se pun la macerat, în 200 g oţet din vin curat, cîteva ouă proaspete. A doua zi se bea acest amestec pe stomacul gol.

MASTITĂ

Se face un amestec din cocă moale, rezultată din-tr-un amestec de făină de secară şi unt topit. Lipia se aşează pe locul bolnav şi se lasă acolo o noapte întreagă. Procedura se repetă cîteva seri la rînd.

METABOLISM DEREGLAT

Se fierbe timp de 1-2 minute o lingură din planta Sunătoare (Hypericum perforatum). Se va bea din această fiertură, neîndulcită, cîte o cană dimineaţa, pe stomacul gol.

MICOZĂ (la degetele picioarelor)

Se spală bine tălpile picioarelor, după care se scufundă în oţet tare din vin. Pe timpul nopţii bolnavul va dormi cu şosete curate, înmuiate în oţet.

MICOZÂ (la degetele picioarelor)

Se fac băi călduţe la tălpile picioarelor, cu apă în care s-a dizolvat o lingură de bicarbonat de sodiu şi o lingură de sare. După ce soluţia se răceşte se spală picioarele cu apă curată).

MICOZĂ (la degetele picioarelor)

Se amestecă Mentă (Mentha piperita) pisată cu sare şi se presară între degetele picioarelor. Se lasă astfel o oră, după care se curăţă. Procedura se repetă pînă la dispariţia micozei

MICOZĂ (la unghiile mîinilor)

Se fierbe o cafea tare şi se înmoaie în ea, în mod repetat, mîinile. După ce mîinile se usucă nu se va înlătura de pe ele depunerea de cafea.

(N.a. Am primit foarte multe scrisori de la cititori care mi-au scris câ au folosit cu succes această reţetă şi în cazul micozelor la picioare, în cazul pielii îngroşate şi cojite sau în cazul durerilor la

tălpi şi la glezne. După ce procedura a fost repetată cîteva seri la rînd, micoza a dispărut fără urme, pielea a devenit netedă iar durerile au dispărut şi ele.

MIOMĂ

Vanga recomandă ca bolnava să bea timp de cincisprezece zile, de trei ori pe zi, cîte o ceaşcă de decoct de seminţe de cînepă (Canabis sativa).

MÎINI CRĂPATE

Se fac două trei băi la mîna (mîinile) afectată cu apa călduţă în care s-a fiert planta Piperul bă/ţii (Ardeiul broaştei) (Polygonum hydropiper).

MONT

Se înmoaie în benzină o ţesătură de lînă şi se aplică pe locul -dureros. Peste ea se aşează o farfurie de aramă încălzită, atît cît poate fi suportate de bolnav. Tratamentul se repetă trei seri la rînd.

MONT (la călcîi)

Se încinge la foc un vas de aramă, se înfăşoară apoi într-un prosop pentru a proteja pieiea. Bol­navul îşi va aşeza pe el câlcîiul bolnav şi va sta aşa pînă ce vasul se răceşte.

MONT (la mijloc)

Se înmoaie o ţesătură de lînâ în oţet de mere, peste ea se presară tâmîie pisată, apoi se înfă­şoară cu ea mijlocul bolnav. Acelaşi tratament se aplică şi în cazul monturilor la mînă.

NEGI

Se pisează, sub formă de pulbere, planta Nemţi-şor de cîmp (Delaphinium consolida ; Consolida re- galis) şi se presară pe locurile afectate.

NERV COMPRESAT (în urma unui traumatism)

Se face o compresă dintr-o pînză de bumbac înmuiată într-un amestec de ulei de măsline, ceară

topită şi ceară de albine. Compresa se aplică de-a lungul coloanei vertebrale. Procedura se repetă, la nevoie, de trei ori.

NERVI (la stomac)

Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, un pahar cu apă, în care s-a amestecat o lingură de mastică. După 10-15 minute se va bea o lingură cu ulei de măsline.

NEVRITĂ (facială)

Se face o lipie dintr-un amestec de lut pentru oale şi puţin oţet. Se pune această lipie, pe timpul nopţii, pe locul bolnav, timp de trei seri la rînd.

NEVROZĂ

Se va bea un decoct din rădăcini de Mur (Rubus Fruticosus). NEVROZĂ

Se va bea ceai de Sovîrv (Origanum vulgare NEVROZĂ

Se va bea un decoct de Roiniţă ; iarba stupului (Malissa officinalis). NEVROZĂ

Se va bea apa în care s-au fiert vîrfuri de Urzici (Urtica dioica). NEVROZĂ

Se amestecă într-un vas de sticlă (borcan) 500 g zahăr cu 500 g miere. Se bea din acest amestec cîte o lingură, de două ori pe zi.

NEVROZĂ (la copii)

Bolnavul va fi îmbăiat cu apa în care s-a fiert fîn de pădure.

NEVROZĂ (la femei)

Se fierbe în 200 g apă o frunză de Muşcată creaţă (Pelargonium roseum). Bolnava va bea din acest decoct cîte o ceaşcă de cafea, de două ori pe zi.

Oreion

Se găureşte, des, cu un ac, o bucată de hîrtie albastră ele ambalaj, după care se unge cu un amestec format din miere, ţuică şi tămîie pisată. Se lipeşte hîrtia în spatele urechilor. Boala va dispare după trei zile.

PALPITAŢII (de natura nervoasă)

Se amestecă sucul obţinut de la o jumătate kilogram de lămîi cu miere. Se bea din acest aisoestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură.

PĂR (ca peria, la copii)

Notă : Această boală, aproape dispărută în prezent, este cunoscută de femeile vîrstnice. Ea se manifestă prin apariţia, pe spinarea copilului de vîrstă mică a unui „păr de porc”. Boala este deosebit de periculoasă, dar tratamentul este simplu şi eficace.

Vanga recomandă : Se ia cu palmele mîinii umezite cenuşe de lemn şi se freacă spatele copilului pînă ce se „scoate tot părul”. In acelaşi mod se freacă şi faţa copilului, deoarece părul poate apărea şi acolo.

PIELONEFRITĂ (la copii)

Se va ţine o dietă cu „pîine” de porumb şi se va bea apa în care a fiert Mătase de porumb (Zea mays).

plecsiTă

Se’ iau frunze de Salcie (Salix), se pisează şi se aplică pe mîna sau omoplatul bolnav.

PLECSITĂ

Se aplică pe locul dureros un pansament făcut dintr-o bucată de stofă de lînă îmbibată în oţet de mere şi presărată cu tămîie pisată.

PLEURITĂ

Se face un aluat dintr-un amestec de făină cu cvas de casă, 100 g oţet, 100 g ulei şi 100 g vin. Se aplică sub formă de comprese pe locul bolnav PNEUMONIE

Bolnavul va sta, complet dezbrăcat şi învelit în-trun cearceaf, timp de 20 minute, întins pe nisip încins. Procedura se repetă timp de cîteva zile.

PREINFARCT

Bolnavul va bea, pe stomacul gol, patru zile la rînd, un decoct din planta Ghimpe (Arctium lappa). PROSTATĂ

Se pisează, sub formă de pulbere, cărbune de lemn de tei. Se bea, asemenea cafelei, timp de şapte zile la rînd

PSORIAZIS (preventiv)

Se vor evita stresurile şi sperieturile.

PSORIAZIS

După o perfectă curăţire cu spirt a locurilor bolnave, acestea vor fi unse cu sucul plantei Săpunel (săpunită) (Saponaria ofticinalis).

PRURIT

Bolnavul se va îmbăia cu apa în care s-a fiert 1 kg orez. PRURIT

Se înmoaie o ţesătură din bumbac într-un amestec format din 500 g spirt medicinal şi 50 g sali-cilat. Se ung cu ea, dimineaţa şi seara, locurile afectate

RĂCEALĂ (la copii

Se vor unge pieptul, spatele, gîtul, mîinile, şi picioarele, cu un amestec format din : ţuică, miere, o pastilă de chinină şi o pastilă de aspirină. Imediat după ce copilul a transpirat i se vor schimba lenjeria de pat şi rufăria de corp, apoi va fi lăsat să doarmă.

RĂCEALĂ (severă)

Se pisează mărunt zece foi de tutun uscat, se amestecă cu miere şi ţuică tare de casă. Amestecul se unge pe o compresă, care se aplică pe mijlocul bolnavului RĂNI (care se vindeca greu)

Se fierb trei crenguţe de Tătăneasă (Symphytum officinale), într-un litru de apă, pînă ce apa scade la jumătate. După ce se strecoară, se spală cu lichidul obţinut rana (rănile).

RĂNI (prin tăiere)

Se ţine în ulei de măsline, timp de 24 (douăzeci şi patru) ore planta Sunătoare (Hypericum perfora­tum). După acest timp rana (rănile) se vor unge cu uleiul astfel preparat. Rănile se vor închide foarte repede.

Dacă vasul se va ţine la loc rece, amestecul va putea fi folosit timp îndelungat, de cîte ori va fi nevoie.

REUMATISM

Vanga recomandă celor suferinzi- de această boală să consume zilnic salată de ţelină. REUMATISM

Se ung locurile afectate cu un amestec format din ulei pentru arme şi grăsime, după care bolnavul se va expune la soare.

RINICHI (boli de)

Se amestecă bine lut de oale cu oţet din mere. Preparatul se unge pe o pînză care se aplică seara, înainte de culcare, pe locul bolnav.

RINICHI (boli de)

Se fierbe în 5 (cinci) litri de apă o rădăcină de Mur (Rubus fruticosirs). După ce apa a scăzut la jumătate se lasă să se răcească şi se va bea din ea cîte 100 g, de trei ori pe zi.

RINICHI (boli de)

Vanga recomandă, ca o dată pe săptămînă bolnavul să se hrănească, exclusiv, cu gnu fiert şi să bea apa în care a fiert grîul.

RINICHI (boli de)

Bolnavul va bea timp de o săptămînă ceai din seminţe de dovleac. Concomitent va aplica în zona rinichilor comprese cu pulberea obţinută prin pisarea conţinutului a două pacheţele de seminţe de In (Li num).

SARCOM

Se aplică pe locul afectat carne de vînat, presărată cu clorid de amoniu, fixîndu-se cu un bandaj. SCLEROZĂ ÎN PLĂCI

Se unge tot corpul cu miere de albine curată şi se masează pînă la senzaţia de „dezlipire” a pielii. SSNUZITĂ

Se picură, în ambele nări, o dată pe zi, timp de două, trei zile la rînd suc din rădăcină de C/damă sălbatică (Cyclamen coum).

SINUZITĂ

Se face o bobită – cit o boabă de porumb -din unt proaspăt de vacă şi se pune alternativ în nVi (o seară într-o nară, în seara următoare în cealaltă).

SOMN AGITAT (la copii)

Dis-de-dimineaţă se aşterne o pînză albă curată, pe iarba pajiştii. După ce pînza s-a îmbibat bine cu rouă dimineţii se va înveli copilul cu ea şi va fi lăsat să doarmă, pînă ce pînza se va usca pe corp.

SPERIETURĂ

Se bea imediat un pahar cu apă în care s-a dizolvat puţin zahăr.

STERILITATE (preventiv)

Se vor evita : o viaţă sexuală precoce, răcelile şi lenjeria de corp strimtă.

SURMENAJ

Se vor înfăşură picioarele cu o compresă făcută din ceară, ulei de măsline şi apă. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul nopţii. Dacă este nevoie se va repeta procedura.

TAHICARDIE (pe bază nervoasă)

Se dau prin râzătoare o jumătate kg lămîi, se amestecă cu o jumătate kg miere şi cu douăzeci sîmburi (miez) de caisă pisate. Se ia din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură, pe stomacul gol.

TRAUMATISM

Se fierbe îndelung o jumătate kg fasole albă uscată. Boabele, răsfierte, se strivesc şi se aplică pe locul bolnav, bandajîndu-se pe deasupra cu o pînză de bumbac. Bolnavul va dormi peste noapte cu acest pansament.

TRAUMATISM (local)

Se aplică pe locurile afectate felii de cartof crud. TUMOARE (preventiv)

Se vor evita căzăturile şi traumatismele. TUMOARE (în corp)

Se amestecă fagure din ceară de albine cu ţuică şi pelin (Artemisia Absinthium) pisat, pînă se ob­ţine consistenţa unui terci subţire. Se unge cu acest amestec locul bolnav, se bandajează cu un tifon curat şi se lasă astfel peste noapte. Procedura se repetă pînă la dispariţia tumorii.

TUMOARE (la cap)

Se aplică pe locul bolnav comprese făcute din-tr-un bandaj înmuiat într-un amestec de rachiu de casă cu pelin (Artemisia absinthium) pisat.

TUSE

Se bea ceai din frunze de Podbal (Tussilago far-tara).

TUSE (cronică, la fumători)

Se fierb, timp de 10-15 minute, într-o jumătate kg lapte proaspăt, cîteva rădăcini de Nalbă de pă­dure (Malva silvestris). Se bea din această fiertură, cîte o ceaşcă, de cîteva ori pe zi.

TUSE (la copii)

Se amestecă 100 g miere cu 100 g unt proaspăt şi conţinutul unui pacheţel de vanilie. Se dă copi­lului, din acest amestec, de trei ori pe zi, cîte o linguriţă.

TUSE (persistenta, la adulţi)

Se fierbe, într-un litru de apă, un gogoloi (bilă) de clei, de cireş alb. După ce se strecoară se adaugă 200 g miere, trei seminţe de garoafă şi un vîrf de cuţit de Ghimbir (Zingiber officinale). Se va lua din acest amestec cîte o linguriţă, dimineaţa şi seara, înainte de masă. TUSE (persistentă, la copii)

Se fierb într-un litru de apă un cartof, o căpâţînă de ceapă şi un măr, pînâ ce apa se reduce la ju­mătate. Se dă copilului din această fiertură, cîte o linguriţă, de trei ori pe zi.

TUSE (puternică)

Timp de o săptămînă bolnavul va bea ceai din seminţe de in (Linum usitatissimus). TUSE (puternică)

Se fierb intr-o jumătate litru de apă patru nuci în coajă, o lingură de flori de Soc (Sambucus) şi o lingură de miere. După ce se strecoară apa se va bea cîte o lingură de trei ori pe zi.

ULCER (duodenal, hemoragie)

Se bate un albuş de ou proaspăt cu o linguriţă de zahăr pudră şi o lingură de ulei de măsline, pînă ce se face cremă. Se ia din acest amestec, în fiecare dimineaţă, timp de zece zile la rînd, cîte o lin-gură pe stomacul gol. URTICARIE

Se ia pulbere de lemn mîncat de cari, după cum urmează :

Pentru copii: pulberea se fierbe în apă, se strecoară şi se toarnă peste tot corpul copilului ; Pentru adulţi : După ce s-a procedat ca mai sus se va unge corpul cu o unsoare făcuta din aceeaşi pulbere amestecată cu grăsime de porc curată. Procedura se repetă pînă la deplina însănătoşire.

URTICARIE (intensă)

Se face o fiertură de secară, se strecoară şi se bea apa de cîteva ori pe zi.

URTICARIE (la copii)

Se fierb, în cantităţi egale, frunze de urzică (Ur-tica dioica) şi Soc (Sambucus nigra). După ce se răceşte se toarnă apa pe tot corpul copilului. .

URTICARIE (la nou-nâscuţi şi copii mici)

Se îmbăiază, o dată sau de două ori pe zi, copilul în apa în care a fiert planta Cuscută (Cuscuta europaea). Băile se continuă pînă la dispariţia bolii.

URTICARIE (persistentă)

Bolnavul va bea, timp de douăzeci de zile, de cîteva ori pe zi, un decoct din seminţe de Mâzâ-r/che (Borceag) (Vicia sativa). VARICE

Bolnavul se va plimba dis-de-dimineaţă, încălţat cu şosete curate din bumbac prin rouă căzută pe ierburile din livadă. După ce şosetele s-au îmbibat bine cu rouă vor fi ţinute în picioare pînă ce se vor usca la razele soarelui.

VARICE

Se aplică pe locurile afectate plămîn de porc tăiat în felii. Acest pansament se păstrează în timpul nopţii, zece seri la rînd. La nevoie, una sau mai multe felii pot fi stropite şi cu sulf.

VARICE

într-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarnă ulei de măsline. După aceasta vasul se lasă afară la soare, timp de patruzeci de zile. După acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, pînâ la terminarea conţinutului vasului

 

Baba Vanga te învață ce să nu faci ca să ai bani

1. Evită blidurile sparte

Baba Vanga susține că e de rău augur să bem sau să mâncăm din vase sparte sau crăpate. Blidurile stricate aduc ghinion și pot aduce fisuri în viață. Chiar dacă e un vas îndrăgit, cel mai bine e să îl aruncăm la cea mai mică ciobitură.

2. Crengile de soc aduc noroc

Locuința este întotdeauna un loc sacru, de aceea cu toți facem tot posibilul pentru a evita să primim înăuntru oamenii răi sau pe care nu îi agreem. Dacă vrem ca niciun rău și nicio persoană rea să ne poată trece pragul, iar norocul să devină un oaspete frecvent, Baba Vanga ne sfătuiește să atârnăm deasupra ușii de la intrare două crenguțe de soc încrucișate.

3. Nu coborî cu stângul din pat

Felul în care ne începem ziua poate conta foarte mult. Așadar, nu e bine ca dimineața să coborâm din pat cu piciorul stâng la înaintare. Mai mult, Baba Vanga spune că nu trebuie niciodată să căutăm al doilea papuc în timp ce primul este deja încălțat, ci, mai degrabă, să îi găsim pe amândoi și abia apoi să îi încălțăm.

4. Păstrează o monedă talisman a altui stat

Una dintre cele mai neobișnuite superstiții este aceea conform căreia trebuie să păstrăm o monedă talisman a unui alt stat, dar care trebuie neapărat să fie de argint. Pentru noroc, trebuie să așteptăm luna nouă și să rearanjăm mobilierul din casă.

5. Pune sare la toate pervazurile

Atunci când simțim că norocul ne-a părăsit, Baba Vanga ne spune să punem sare pe toate pervazurile din locuință. Sarea trebuie să rămână acolo până când norocul se întoarce, iar apoi trebuie strânsă toată cu mătura, fără să o atingem. În cele din urmă, sarea trebuie pusă într-un pachet și dusă departe de casă sau chiar îngropată.

6. Nu lăsa pe masă bucăți de pâine nemâncată

Nici bucățile de pâine nemâncată lăsate pe masă nu sunt de bun augur atunci când ne dorim o viață fericită și prosperă. Totuși, nu este indicat nici să o aruncăm. Cel mai bine este, atunci când pâinea prisosețte, să o folosim la hrana păsărilor sau a animalelor.

7. Ai grijă să nu-ți deochi norocul

În momente de fericire și bunăstare, cu toții avem tendința de a ne lăuda cu succesul nostru. Atunci când o facem, este necesar să batem de trei ori în lemn și să scuipăm de trei ori peste umărul stâng, ca să nu ne deochiem norocul.

8. Îngroapă oglinda spartă în pământ

Dacă avem prin casă vreo oglindă spartă, Baba Vanga ne sfătuiește să o stropim cu puțină apă, iar apoi să o aruncăm neapărat. Mai mult, dacă o oglindă se află într-o cameră în care a stat cineva bolnav pentru o perioadă lungă de timp, este bine să o stropim cu apă sfințită.

9. Nu da bani mărunți săracilor

Atunci când vrem să facem un bine celor nevoiași, în loc să ne căutăm în buzunare după bani mari, le dăm mărunțișuri. Baba Vanga spune că nu este bine să le dăm restul de la pâine sau de la sare săracilor, pentru că riscăm să cădem și noi în sărăcie . Mai mult, nu este bine să donăm ultimul mărunțiș pe care îl mai avem.

10. Pune aur în portofelul nou

Atunci când ne cumpărăm un portofel nou, este bine să punem în el o bijuterie scumpă, de aur, pe care să o lăsăm acolo pentru o vreme. În plus, este indicat ca în portofel să ținem frunze de mentă și un praf de scorțișoară, pentru că acestea trag după sine banii.

11. Nu număra banii din pușculiță

Superstiții legate de bani sunt multe, dar Baba Vanga spune că anumite lucruri pe care le facem în viața de zi cu zi ne-ar putea „fura” norocul. De exemplu, nu este bine să transportăm banii într-un tub, să numărăm banii din pușculiță sau să punem geanta pe podea, dacă ne dorim să nu cunoaștem nevoi și să fim prosperi. Iată un ritual pe care Baba Vanga l-a creat special pentru multiplicarea banilor:

În primul rând, va trebui să faci rost de toate obiectele de care ai nevoie

  • Un castron în formă de triunghi
  • Trei monede
  • Trei lumânări din biserică
  • Un ou alb de găină (fiert)

Trebuie să așezi oul în mijlocul castronului, iar în cele trei colțuri să poziționezi câte o monedă și câte o lumânare. Apoi trebuie să rostești de 33 de ori următorul fragment:

„Rup acest ou în două și aduc norocul la mine! (în timp ce oul este rupt în două, în dreptul frunții)
Am pus o găină într-un ou alb, nu un simplu ou, ci unul aducător de bani.
Oricine va mânca acest ou să se îmbogățească și să nu știe de rău.
Eu, robul lui Dumnezeu (numele tău), am umblat, am găsit un ou, l-am mâncat și lui Dumnezeu i-am mulțumit pentru darul pe care mi L-a dat.

Acum, bogăția nu mă va părăsi niciodată! Amin!”

locul unde s-ar afla trupul său.

Feliile coapte de lămâie luptă cu alopecia

Leacurile sale şi-au dovedit eficacitatea în nenumărate rânduri. Împotriva alopeciei, bulgăroaica recomanda spălarea părului cu humă, urmând ca, timp de o lună, zonele afectate să fie masate cu felii de lămâie coapte puţin la foc. Unul dintre cele mai bune tratamente pentru amenoree îl aflăm tot de la Vanga. Se fierb foile de la două kilograme de ceapă uscată în trei litri de apă, până ce lichidul devine roşu închis. Se consumă dimineaţa, pe stomacul gol, o ceşcuţă cu această compoziţie, până la venirea menstrei. În cazul anexitei, vindecătoarea ne recomandă fân de pădure. Acesta se fierbe într-o cantitate mare de apă şi se toarnă într-un vas, pacienta aşezându-se deasupra aburilor. Procedura se repetă zilnic, până la dispariţia inflamaţiei. Excepţional este şi tratamentul împotriva arsurilor. Se bat şase gălbenuşuri proaspete împreună cu şase linguriţe cu unt proaspăt, topit, până ce amestecul devine o pastă omogenă. În acest preparat se înmoaie o bucată de tifon, cu care vor fi înfăşurate membrele arse. Procedura se repetă de câteva ori.

Rachiu de struguri împotriva astmului

Potrivit Vangăi, amestecul de ulei de măsline şi rachiu de struguri este un remediu excelent împotriva astmului. Se amestecă miere cu ulei de măsline şi rachiu de struguri în cantităţi egale şi se consumă o ceşcuţă, de trei ori pe zi. Astmul la copii se tratează cu frunze de podbal înmuiate într-o jumătate de litru de rachiu. Cataplasma se aplică o jumătate de oră pe pieptul copilului. Podbalul este foarte util şi în tratarea bronşitei. Se fierb două-trei frunze într-o jumătate de litru de lapte proaspăt, la care se adaugă un vârf de cuţit cu untură proaspătă. Din acest amestec se consumă o ceşcuţă seara, înainte de culcare. Pentru a scăpa de colecistită, vindecătoarea recomandă să se mănânce zilnic două pere. Totodată, se va consuma compot de pere sălbatice, neîndulcit. Persoanele care suferă de colită vor elimina din alimentaţie mâncărurile grase şi vor bea, de două ori pe zi, un pahar cu zer proaspăt. Tot Vanga ne dă şi un tratament simplu, dar extrem de eficient, împotriva constipaţiei, şi anume o lingură cu marmeladă din fructe de soc negru, de două ori pe zi. Totodată, zahărul va fi înlocuit cu miere de albine.

Diabetul, tratat cu decoct de fasole uscată

Celor bolnavi de diabet Baba Vanga le recomandă să bea în fiecare dimineaţă câte o ceşcuţă cu decoct de fasole uscată. Împotriva dizenteriei descoperim utilitatea scânteiuţei. Tratamentul Babei Vanga pentru a scăpa de această boală e următorul: se fierbe, timp de 10-15 minute, într-un litru de apă, atât cât se poate lua cu trei degete, planta scânteiuţă. Se bea timp de două-trei zile câte o ceaşcă, numai dimineaţa. Furunculul se vindecă mult mai rapid dacă faceţi o lipie mică din făină de secară, lapte şi unt proaspăt, pe care s-o aplicaţi pe locul bolnav şi s-o ţineţi timp de o noapte.

Cimbrul vindecă durerile de cap
Împotriva durerilor de cap se poate folosi cu succes următorul tratament: într-o cantitate mare de apă se pun doi-trei pumni cu cimbru şi se fierbe. Seara, înainte de culcare, se fac băi în această infuzie şi se aplică pe frunte comprese îmbibate în ea. Persoanele care suferă de probleme biliare (dureri însoţite de senzaţie de vomă) vor dizolva într-un pahar cu apă jumătate de lămâie, pe care o vor amesteca cu o linguriţă cu bicarbonat, apoi vor consuma compoziţia. De asemenea, gastrita se vindecă dacă se va consuma, în fiecare dimineaţă, o cană cu ceai de salcie albă, pe stomacul gol, urmată imediat de o cană cu lapte proaspăt. Un tratament de succes oferit de Baba Vanga este cel care luptă împotriva gingivitei. Mestecaţi răşină de pin de Balcani (Pinus peuce) timp de o oră, de două ori pe lună.

Rădăcina de mur revigorează rinichii

Dacă aţi suferit de blocaj renal sau dacă aveţi pietre la rinichi, puteţi ajuta aceste organe să funcţioneze mai bine prin câteva remedii eficiente. Amestecaţi lut sau argilă cu oţet din mere şi ungeţi o pânză cu acest preparat, pe care o aplicaţi seara, înainte de culcare, pe zona rinichilor. Concomitent, se fierbe în cinci litri de apă o rădăcină de mur (Rubus fruticosirs). După ce apa a scăzut la jumătate, se lasă să se răcească şi se va bea din ea câte 100 ml, de trei ori pe zi. Totodată, puteţi bea timp de o săptămână ceai din seminţe de dovleac.
În cazul iritaţiilor la nivelul pielii, se va folosi muşchi de piatră, care se va aplica direct pe locurile afectate. Un tratament excelent lăsat de bulgăroaică este şi cel împotriva insomniei la copii. Acesta constă în învelirea micuţului cu o pânză umezită cu roua dimineţii. Copilul va sta învelit, până ce pânza se va usca pe el. Şi întinderile musculare la mână au fost vindecate de Baba Vanga. Într-un vas mare se va fierbe apă în care se adaugă o lingură cu bicarbonat de sodiu. După ce apa s-a răcit, se va introduce în această compoziţie mâna bolnavă, până la umăr. Baia se repetă de câteva ori, dar apa nu se strecoară.

Micoza cedează cu oţet din vin

Persoanele care suferă de micoză se vor spăla bine pe picioare, după care le vor scufunda în oţet tare din vin. În timpul nopţii bolnavul va dormi cu şosete curate, înmuiate în oţet. Excelentă în tratarea micozei este şi menta. Se va mărunţi mentă, se va pune sare şi se va presăra între degetele picioarelor unde se va lăsa timp de o oră, apoi se va curăţa. Procedura se repetă până la dispariţia micozei. În cazul micozei la mâini, se fierbe o cafea tare şi, în mod repetat, mâinile se vor înmuia în ea. După ce mâinile se zvântă, cafeaua nu va fi înlăturată. Dacă procedura va fi repetată câteva seri la rând, micoza va dispărea fără urme, pielea va deveni netedă, iar durerile nu vor mai exista.

Nucile verzi atenuează varicele

Foarte util, tratamentul lăsat moştenire de Baba Vanga împotriva răcelii şi-a dovedit eficacitatea. Se pisează mărunt zece foi de tutun uscat, se adaugă miere şi ţuică de casă, iar amestecul se pune peste o pânză curată. Compresa va fi aplicată pe mijlocul bolnavului. Vindecătoarea a găsit remedii excelente şi pentru tahicardie pe bază nervoasă. Se dau prin răzătoare o jumătate de kilogram de lămâi şi se adaugă o jumătate de kilogram de miere şi 20 de sâmburi (miez) de caise pisaţi. Din acest amestec se va consuma dimineaţa şi seara, o linguriţă, pe stomacul gol. O fiertură cu un efect garantat este şi cea împotriva tusei cronice, la fumători. Se fierb timp de 15 minute, într-o jumătate de kilogram de lapte proaspăt, câteva rădăcini de nalbă de pădure. Se consumă o ceaşcă, de câteva ori pe zi. Foarte util, tratamentul pentru varice a rămas una dintre terapiile cele mai căutate ale Babei Vanga. Într-un vas potrivit se pun nuci verzi peste care se toarnă ulei de măsline, apoi vasul se va lăsa la soare timp de 40 de zile. După acest interval, se vor masa zilnic locurile bolnave, până la terminarea conţinutului.

„Consumaţi mai mult mâncăruri albe“

Incredibilele sale tratamente naturiste au vindecat boli incurabile, Baba Vanga dându-le tuturor sfaturi importante şi în ceea ce priveşte o alimentaţie sănătoasă: „Nu lăsaţi copiii fără mâncare lichidă”, „Secara are o deosebită importanţă pentru alimentaţia de azi”, „Consumaţi mai mult mâncăruri albe”, „Beţi mai des ceai din fructe de pădure”, „Puteţi lua ca dezinfectant, înainte de masă, 20-30 g ţuică”.

• De-a lungul vieţii, Vanga a fost vizitată de peste 1 milion de persoane

„Să ne străduim să fim buni“

Chiar dacă nu vorbea prea des despre acest lucru, se pare că Baba Vanga era o persoană foarte credincioasă şi de o rară bunătate. Se spune că nu ieşea la culesul plantelor de leac decât dacă se considera curată sufleteşte şi trupeşte, ea însăşi afirmând că „plantele medicinale şi îngrijirea sănătăţii nu aduc niciun folos dacă nu întreţinem o exemplară curăţenie sufletească, dacă nu ne străduim să fim buni, să-l înţelegem şi să-l iubim pe fiecare semen al nostru!”.

Clarvazatoarea oarba ne-a lasat o culegere de retete naturiste pentru tratarea diferitelor afectiuni, de la simple raceli, pana la leucemie

  • Retete pentru tensiune, imunitate si leucemie

Hipertensiunea se regleaza astfel: se pune, pe fundul unui pahar de apa o lingura de malai. Se toarna peste el apa fiarta, pana la umplerea paharului si se lasa o noapte. Dimineata se bea aceasta apa pe stomacul gol, avand grija sa nu se tulbure malaiul de pe fundul paharului. Pentru cresterea imunitatii, se recomanda ca, o data pe luna, sa se toarne pe tot corpul apa in care a fiert cimbru. Cel suferind de insomnie va dormi pe o perna umpluta cu fin de padure. Pentru intinderi musculare: se fierbe apa intr-un vas mare si se adauga o lingura de bicarbonat de sodiu. Dupa ce apa se mai raceste, se introduce mana in vas pana la umar. in caz de intepaturi de insecte, se freaca locul afectat cu frunze de soc negru. Bolnavii de leucemie trebuie sa bea suc de radacini de nalba de padure, decoct din boabe de grau, porumb, ovaz, secara si mei. Cine lesina isi revine daca ii aplicam sub „lingurica“ (furca pieptului), turita pisata. Cand avem dereglat metabolismul, se fierbe timp de 1-2 minute o lingura de sunatoare si se bea, neindulcit, cite o cana dimineata, pe stomacul gol.

  • Pentru bolile de maini si picioare

Micoza degetelor de la picioare se trateaza astfel: se spala bine talpile, dupa care se scufunda in otet tare din vin. Pe timpul noptii, bolnavul va dormi cu sosete curate, inmuiate in otet. Se mai poate amesteca menta pisata cu sare si se presara intre degetele de picioare. Se lasa o ora. Pentru maini crapate: se fac bai la mana afectata cu apa calduta in care s-a fiert piperul baltii (ardeiul broastei). Negii trec cu pulbere de nemtisor de camp pulbere. Pentru palpitatii, se amesteca sucul obtinut de la o jumatate kilogram de lamai cu miere. Se bea din acest amestec, dimineata si seara, cate o lingura. Cei cu preinfarct trebuie sa bea, pe stomacul gol, patru zile la rand, un decoct de ghimpe. Prostata se trateaza cu carbune de lemn de tei, pulbere. Aceasta se prepara ca o cafea. Se ia timp de 7 zile la rand. Pentru psoriazis, se unge pielea cu sapunel. Ca sa treaca senzatia de mincarime, bolnavul se va imbaia in apa in care s-a fiert un kilogram de orez.

  • Leacuri pentru rinichi si reumatism

Ranile care se vindeca greu se trateaza cu trei crengute de tataneasa fierte intr-un litru de apa, pana ce apa scade la jumatate. Dupa ce se strecoara, se spala rana cu lichidul obtinut. Ranile din taiere se inchid repede daca se tine sunatoare in ulei de masline, timp de 24 de ore si se unge rana cu uleiul preparat. Pentru reumatism, trebuie sa mincam zilnic salata de telina. Bolile de rinichi: se amesteca bine lut de oale cu otet din mere. Preparatul se unge pe o panza care se aplica seara, inainte de culcare, pe locul bolnav. Se fierbe in 5 litri de apa o radacina de mur. Dupa ce apa a scazut la jumatate se lasa sa se raceasca si se va bea din ea cate 100 g, de trei ori pe zi. O zi pe saptamana, bolnavul trebuie sa se hraneasca cu grau fiert. Mai poate bea ceai din seminte de dovleac. Concomitent va aplica in zona rinichilor comprese cu pulbere de seminte de in. Pentru scleroza in placi, se unge tot corpul cu miere de albine curata si se maseaza. in caz de sinuzita, se face o bobita cat o boaba de porumb din unt proaspat de vaca si se pune alternativ in nari, o seara intr-o nara, urmatoarea in cealalta.

  • Cum trec tusea si palpitatiile?

Surmenajul trece daca se vor infasura picioarele cu o compresa din ceara, ulei de masline si apa. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul noptii. Tahicardia va trece cu o jumatate kg lamai rase, amestecate cu o jumatate kg miere si cu 20 samburi (miez) de caisa pisate. Se ia din acest amestec, dimineata si seara, cate o lingura, pe stomacul gol. Tusea trece cu ceai de frunze de potbal sau daca fierbem in jumatate litru de lapte, cateva radacini de nalba de padure. Pentru tuse persistenta, Vanga recomanda sa se fiarba intr-un litru de apa un gogoloi de clei de cires alb. Dupa ce se strecoara, se adauga 200 g miere, trei seminte de garoafa si un varf de cutit de ghimbir. Se va lua din acest amestec cate o lingurita, dimineata si seara, inainte de masa. Pentru copii, se fierb intr-un litru de apa un cartof, o capatina de ceapa si un mar, pana ce apa se reduce la jumatate. Se da copilului din aceasta fiertura, cite o lingurita, de trei ori pe zi.

  • Contra varicelor

Reteta Vangai pentru ulcer duodenal: se bate un albus de ou proaspat cu o lingurita de zahar pudra si o lingura de ulei de masline, pana ce se face crema. Se ia din acest amestec, in fiecare dimineata, timp de zece zile la rand, cite o lingura pe stomacul gol. Bolnavul cu varice se va plimba dis-de-dimineaþa, incaltat cu sosete curate din bumbac prin roua cazuta pe ierburile din livada. Dupa ce sosetele s-au imbibat bine cu roua vor fi tinute in picioare pana ce se vor usca la razele soarelui. Se aplica pe locurile afectate plaman de porc taiat felii. Acest pansament se pastreaza in timpul noptii, zece seri la rand. Intr-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarna ulei de masline. Vasul se lasa afara la soare, timp de 40 de zile. Dupa acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, pana la terminarea preparatului.

Nu intreceti masura cu ingrasamintele chimice, pamantul e deja sufocat de otravuri. Va veni o zi cand de pe fata pamantului vor disparea diferite plante, legume, vietuitoare. Mai intai ceapa, usturoiul, ardeiul, pe urma albinele, iar laptele va deveni nociv.“

„Plantele medicinale si ingrijirea sanatatii nu aduc niciun folos daca nu intretinem o exemplara curatenie sufleteasca, daca nu ne straduim sa fim buni, sa-l intelegem si sa-l iubim pe fiecare semen al nostru!“

„Nu mancati prea mult! Daca ar fi trebuit sa mincam mai mult, natura ne-ar fi inzestrat cu doua stomacuri.“

„Mincati mai mult mincaruri albe!“

„Beti mai des ceai de padure!“

„Culcati-va devreme si treziti-va devreme!“

„Beti apa in care a fiert grau!“

„Miscati-va mai mult si lucrati mai mult!“

(Clarvazatoarea Vanga)



  • Pentru amigdalita si astm

Faima de vindecatoare miraculoasa i-a venit din faptul ca lecuia cu plante si flori. Dupa Vanga, fiecare om trebuie sa se trateze cu plante medicinale din locul unde traieste, pentru ca oamenii si plantele sunt legati in natura intr-un ansamblu armonios. Iata ce leacuri recomanda Vanga in diferite afectiuni. Pentru alopecie, parul se clateste cu infuzie de iedera. Sau se spala bine cu infuzie de huma, timp de o luna, zonele afectate se maseaza cu felii de lamaie coapte putin la foc. in caz de amigdalita, se piseaza fin radacini uscate de spanz. Se face o coca din faina si apa, se intinde sub forma de panglica. Se presara pe ea pulberea de spanz si se infasoara gatul. Deasupra, se aplica o panza curata. La copiii mici, compresa nu se va tine mai mult de o jumatate de ora, la adulti, 2-3 ore. Se repeta 2-3 zile, pana dispare inflamatia. Astmul se trateaza cu 200 g miere amestecate cu ulei de masline si rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cate un paharel, de trei ori pe zi. Se mai pot opari cu apa fiarta 40 capatini de arpagic, pana se inmoaie. Se scurge apa si se acopera arpagicul cu o jumatate litru de ulei de masline. Se freaca pana se obtine un piure, din care se ia cate o lingura dimineata si seara, inainte de masa. Copiilor, li se aplica pe piept o cataplasma din frunze de potbal uscate, inmuiate intr-un litru de rachiu.

  • Contra artritei si bronsitei

Ca sa treaca durerile artritei, se iau 20 de radacini de ciclamen salbatic si se fierb in 10 litri de apa. Se pun intr-un vas separat 1-2 litri. Cu apa ramasa, dupa ce se raceste si fara a se strecura, se fac bai dimineata si seara, timp de o jumatate de ora. Apoi se toarna pe cap, de trei ori, apa care a fost separata. Pentru artroza: se taie o ceapa uscata pe lungime. In mijlocul celor doua bucati rezultate se toarna cate o picatura de gudron, dupa care cele doua jumatati se aplica pe locul bolnav. Decoctul de paducel alb e bun pentru orice boala de inima. Pentru bronsita, se fierb doua, trei frunze de Podbal in jumatate litru de lapte proaspat. Se adauga un varf de cutit de untura proaspata de porc. Se bea din acest amestec cate o cescuta de cafea seara, inainte de culcare. La copiii cu bronsita, se decojeste o ceapa rosie, se scobeste mijlocul si se umple cu suc de zahar candel. Copilul va manca zilnic o capatana de ceapa astfel preparata, pana la insanatosire. Vanga recomanda pentru colecistita, sa se manance doua pere zilnic si sa se bea compot de pere salbatice, fara zahar.

  • Leacuri cu tamaie, aloe si miere

Colita trece daca bolnavul va bea zer de doua ori pe zi si va elimina din alimentatie mancarurile grase. Pentru constipatie: se ia, o data sau de doua ori pe zi, cite o lingura de marmelada din fructe de soc negru cu miere de albine. Diabeticilor le recomanda sa bea in fiecare dimineata cite o ceasca din decoct de fasole uscata, sau de varfuri de mur. Se oparesc flori de dud alb, iar cu apa rezultata se spala copilul bolnav. Pentru dureri de umeri, se amesteca doua pachetele de tamaie pulbere cu 50 g otet de mere. Se imbiba o bucata de stofa de lina cu acest amestec si se aplica pe locul bolnav. Durerile de cap trec daca spalam capul cu apa in care a fiert patrunjel salbatic. Durerile de fiere, insotite de senzatia de voma, dispar daca se dizolva in sucul de la o jumatate de lamaie o lingurita de bicarbonat de sodiu si se bea. Dureri de spate: se unge spatele cu miere de albine, apoi se maseaza energic. Se ia o piele de iepure, se unge cu ulei si se presara cu boia de ardei. Se infasoara cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopti.

  • Pentru eczeme, gastrita si hemoroizi

Eczemele: se fierbe un buchet de flori de padure. Dupa strecurare, se umecteaza cu lichidul obtinut locurile bolnave. Se imbiba o tesatura din bumbac intr-un amestec de ulei si otet, in parti egale, si se ung cu ea locurile bolnave. Pentru copii, se coc in cuptor trei nuci in coaja, pana ce acestea capata culoarea maro inchis. Dupa ce se racesc, se piseaza fin, se amesteca cu o lingurita cu ulei de peste si se unge, de citeva ori, locul bolnav, dupa ce a fost bine curatatat in prealabil. Pentru furuncule, se face o lipie mica din faina de secara, lapte si unt proaspat. Se aplica pe locul bolnav si se tine timp de o noapte. Ca sa vindecam gastrita, Vanga ne sfatuieste sa bem in fiecare dimineata o cana de ceai de salcie alba, pe stomacul gol, urmata de o cana de lapte prosapat. Mai e buna fiertura de patlagina, 200 g foi intr-o jumatate de litru de rachiu din struguri. Cei cu gingivita sa-si clateasca gura cu o fiertura de cimbru salbatic, in care se va pune o picatura de solutie de piatra acra. Sau sa mestece rasina de pin. Pentru hemoroizi: se piseaza fin o capatana de rodul-pamantului. Se amesteca o lingura de faina cu o lingura din planta astfel pregatita, adaugandu-se putina apa. Se fac din acest preparat bilute de marimea unei pastile. Se beau cate doua astfel de pastile, in timpul mesei, de doua ori pe zi.

 

Este bine sa ne reamintim sfaturile Vangai pentru a ne pastra o sanatate buna, stiind cu totii ca "este mai bine sa te feresti de boli, decat sa incerci a le vindeca."
Sfaturile Vangai:
"In primul rand, nu mancati prea mult! Daca ar fi trebuit sa mancam mai mult, natura ne-ar fi inzestrat cu doua stomacuri!"
"Nu lasati copiii fara mancare lichida" – ciorbe, supe
"Secara are o deosebita importanta pentru alimentatia de azi"
"Mancati mai mult mancaruri albe" – lapte, branza, fasole, oua
"Beti mai des ceai de padure"
"Puteti lua ca dezinfectant, inainte de masa, 20-30 grame de tuica"
"Mancati cel putin o data pe saptamana grau fiert si beti apa in care a fiert acesta, pentru ca sa aveti putere"
"Culcati-va devreme – la orele 22 – si sculati-va devreme – la orele 5-6, acesta fiind timpul cel mai potrivit odihnei, eliminand astfel starea de nervozitate si stresul"
"Miscati-va mai mult si lucrati mai mult"
"Nu intreceti masura cu ingrasamintele chimice, pentru ca pamantul este deja sufocat de otravuri, Va veni o zi cand de pe fata pamantului vor disparea diferite plante, legume, vietuitoare – mai intai ceapa, usturoiul, ardeiul, pe urma albinele iar laptele va deveni nociv"
Plantele medicinale si ingrijirea sanatatii nu aduc niciun folos daca nu intretinem o exemplara curatenie sufleteasca, daca nu ne straduim sa fim mai buni, sa-l intelegem si sa-l iubim pe fiecare semen al nostru.

ALOPECIE ( cadere temporara a parului in urma unei boli infectioase sau de piele)
a) peste părul bine spălat in prealabil se toarnă apa în care s-a fiert Iederă (Hedera helix)
b) se spală bine părul cu humă apoi, timp de o lună, zonele afectate se masează cu felii de lămîie coapte puţin la foc.

ALOPECIE (la copii)
Se iau trei rădăcini, de mărimea unei măsline, de Măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), se dau printr-o razatoare fină, se toarnă peste ele 100 g spirt curat sau rachiu tare de strugure. Se lasă la macerat o zi şi o noapte după care, cu o cîrpă curată, din bumbac, înmuiată în lichid, se freacă (frecţionează) locurile afectate.

ALOPECIE (în forma de cerc, la copii)
a) se fierbe, timp de 10-15 minute, planta Scînteiuţă (Anagallis arvensis) în rachiu de strugure.
b) se înmoaie apoi în acest lichid o ţesătură din bumbac şi se freacă (frecţionează) zonele afectate, de cîteva ori pe zi.
Se procedează astfel timp de o săptămană, după care se fierb rădăcini de Macriş iepuresc (Oxalis acetosella) cu care se va spăla capul timp de trei seri la rînd

AMENOREE (absenta menstruatiei din motive fiziologice sau patologice)
se fierb foile de la 2 kg de ceapă uscată în trei litri de apă, pînă ce lichidul capătă o culoare roşu-închis. Se bea din această soluţie cîte o ceaşcă de cafea, dimineaţa sau seara, pe stomacul gol.

AMIGDALITĂ
a) se culege, de preferinţă la mijlocul lunii martie, atunci cînd calităţile sale curative sunt maxime, planta de apă Buberic (Scrophularia nodpsa). Se pisează cît mai bine, apoi se amestecă cu untură. Se ia o bucată de pînză de bumbac curată, se unge cu amestecul de mai sus şi se înfăşoară pe qît.
b) se pisează fin rădăcini uscate de Spanz (Helleborus oderus). Se face o cocă din făină şi apă, se întinde sub formă de panglică - de lungime şi lăţime în funcţie de necesităţi — în aşa fel încît să poată înveli gatul bolnavului. Se presară pe această panglică pulberea de spanz şi se înfăşoară cu ea gatul bolnavului. Deasupra se aplică o panză curată. La copiii mici compresa nu se va ţine mai mult de o jumătate de oră ; la copiii mai mari compresa se ţine două, trei ore, repetandu-se 2-3 zile, pînă la dispariţia inflamaţiei. In cazul adulţilor compresa se ţine o noapte întreagă.

ANCHILOZĂ
se fac băi cu apă în care s-au fiert rădăcini de Ciclamen de Neapole (Cyclamen Neapolitanum).

ANEXITĂ
a) se fierbe fin de pădure într-o cantitate mai mare de apă, se toarnă într-un vas potrivit, iar bolnava se aşează deasupra aburilor. Procedura se repetă zilnic, pînă la dispariţia inflamaţiei.
b) se fierbe în apă planta Mătură neagră (Kochia prostrata), se toarnă o cantitate de ulei de măsline, după care bolnava se aşează deasupra aburilor
c) se toarnă peste lînâ nespălată de oaie apă clocotită, iar bolnava se aşează deasupra aburilor
d) se pune la fiert o varză crudă. După ce a fiert se pune într-un vas potrivit, se toarnă peste ea lapte fiert, iar bolnava se va aşeza deasupra aburilor.

ANGHINA (inflamatie a faringelui si amigdalelor)
O dată sau de două ori pe zi se va face gargară cu un pahar cu apă, în care s-a dizolvat o picătură de clorid de amoniu.

ANOREXIE
Se adună tot felul de fructe acre şi necoapte. Se fierb îndelung într-un vas mare. După ce apa s-a răcorit se toarnă într-un vas potrivit (fără a se strecura), în care copilul va sta scufundat pînă la gît, timp de o jumătate de oră. După ce este scos din baie se va unge cu untură de porc amestecată cu rachiu de struguri şi dus la culcare.

ARSURI (vechi)
Se bat şase gălbenuşuri de ouă proaspete împreună cu şase linguriţe de unt proaspăt, topit, pînă ce amestecul se transformă într-o pastă omogenă (ca maioneza). Se înmoaie în acest preparat o bandă de tifon, cu care se înfăşoară membrele arse. Procedura se repetă de cateva ori.

ARTRITĂ
Se iau douăzeci de rădăcini de Ciclamen sălbatic (Cyclamen coum) şi se fierb în zece litri de apă. Din această apă se pun într-un vas separat 1-2 litri. Cu apa rămasă, după ce se răceşte şi fără a se strecura, se fac băi dimineaţa şi seara — mai întîi mainile, apoi picioarele, timp de o jumătate de oră. După aceasta se toarnă pe cap, de trei ori, apa care a fost separată. Procedura se repetă pînă la calmarea durerilor. Aceeaşi apă se poate folosi de cîteva ori, după ce în prealabil a fost reîncălzită.

ARTROZĂ
Se taie o ceapă uscată pe lungime. In mijlocul celor două bucăţi rezultate se toarnă cîte o picătură de gudron, după care cele două jumătăţi se aplică pe locul bolnav.

ASTM (preventiv)
Se vor evita băuturile reci, în special atunci cand omul este obosit

ASTM
a) se amestecă 200 g miere cu ulei de măsline şi rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cîte un păhărel, de trei ori pe zi.
b) se opăresc cu apă fiartă patruzeci căpăţani de arpagic, pînă ce se înmoaie. Se scurge apa şi se acoperă arpagicul cu o jumătate litru de ulei de măsline. Se freacă pînă se obţine un piureu, din care se ia cîte o lingură dimineaţa şi seara, înainte de masă.

ASTM (la copii)
a) se înmoaie frunze de Podbal (Tussilago farfara) uscate într-o jumătate de litru de rachiu, după care se aplică pe pieptul copilului.
b) se fierb flori uscate de Podbal (Tussilago farfara) - o linguriţă de flori la doi litri apă - şi se spală copilul cu această apă. După baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o linguriţă cu miere şi un pahar cu ţuică.
c) se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago faffara), într-o jumătate de litru de ţuică. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copilului (numărul acestora variază în funcţie de suprafaţa ce trebuie acoperită), pînă la terminarea frunzelor.
d) se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago farfara), într-o jumătate de litru de ţuică. După aceasta, seara la culcare, tratamentul se face în felul următor e) se pune, în prima seară, o frunză pe pieptul copilului, iar în seara următoare o frunză între omoplaţi. Se continuă în felul acesta pînă la terminarea frunzelor.

ASTM (stadiu incipient)
Se amestecă untură de porc curată cu aspirină pisată. Cu amestecul obţinut se unge pieptul copilului, timp de zece zile consecutiv.

ATONIE MUSCULARĂ (la copii)
Se amestecă 400 g miere cu 20 g sulf. Cu acest amestec se unge şi se masează (de preferinţă de un specialist) tot corpul. După ce va transpira de trei ori copilul va fi schimbat, învelit cu aşternuturi proaspete şi lăsat să doarmă.

BOALA BUERGER (Tromboangeita obliterantă)
Se face o cocă din mălai de mămăligă şi se amestecă cu oţet din vin. Aluatul astfel preparat se aplică pe locurile afectate.

BOALA BUERGER (Tromboangeitâ obliteranta - stadiu incipient)
Se amestecă lut roşu cu oţet din vin, se aşterne amestecul pe o pînză curată cu care se înfăşoară locurile afectate.

BOLI DE INIMĂ (preventiv)
Se bea, de patru ori pe an, un decoct de flori de Păducel alb (Crataegus monogyna).

BRONŞITA
Se fierb 2-3 frunze de Podba/ (Tussilago tartara) în jumătate litru de lapte proaspăt. Se adaugă un vîrf de cuţit de untură proaspătă de porc. Se bea din acest amestec cîte o ceşcuţă de cafea seara, înainte de culcare

BRONŞITĂ (la copii)
Se decojeşte o căpăţînă de ceapă roşie, se scobeşte mijlocul şi se umple cu suc de zahăr candel. Copilul va mînca zilnic o căpăţînă de ceapa astfel preparată, pînă la însănătoşire.

BRONŞITĂ (la copii — stadiu incipient)
Se dă copilului, o singură dată, o linguriţă cu ulei de ricin.

CIROZĂ
Se amestecă puţină făină albă cu lapte uman, din care se ia dimineaţa şi seara cîte o lingură, înainte de masă.

COLECISTITĂ
Să mancati două pere zilnic şi să beti compot de pere sălbatice, fără zahăr

COLITĂ
Se va bea de două ori pe zi zer şi va elimina din alimentaţie mîncărurile grase.

CONSTIPATIE
Se ia, o dată sau de două ori pe zi, cîte o lingură de marmeladă din fructe de Soc negru (Sambucus negra), fără zahăr. La nevoie zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine.

DEBILITATE (la copii)
Se fac băi cu apa în care s-a fiert planta Crăşătoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (la copii pînă la 3 ani)
Se fac, primăvara, zece băi cu apa în care au fiert frunze de nuc.

DIABET
Se bea, în fiecare dimineaţă, cîte o ceaşcă din decoct de Fasole uscată

DIABET (stadiu incipient)
Se bea un decoct din vîrfuri de Mur (Rubus fiu-ticosus).

DIABET (copii)
Se opăresc flori de Dud alb (Morus alba), iar cu apa rezultată se spală copilul bolnav.

DIAREE
Se va bea, de cîteva ori pe zi, ceai de Mentă (Mentha piperita).

DIZENTERIE
Se fierbe, timp de 10—15 minute, înt r -un litru de apă, atît cît se poate lua cu trei degete, planta Scînteiuţă
(Anagallis arvensis). Se va bea timp de două, trei zile cîte o ceaşcă, numai dimineaţa.

DURERI (acute, la umeri)
a) se amestecă două pacheţele de tămaie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lană cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd
b) se îmbibă o bucată de stofă din lină cu benzină şi se aplică peste locul bolnav. Peste ea se fixează o farfuriuţă de cupru încinsă, atît cit poate fi suportat. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd.

DURERI DE CAP
a) se amestecă o linguriţă de zahăr într-un pahar cu apă şi se bea seara înainte de culcare.
b) se spală capul cu apa în care a fiert Pătrunjel sălbatic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice)
Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Cimbru (Thymus vulgcris). Seara, înainte de culcare, se ţine scufundat capul în această apă, timp de 10-15 minute. După aceasta apa se toarnă peste tot corpul.

DURERI DE CAP Şl SOMN AGITAT
Se fierb în 2-3 litri de apă 1-2 frunze de Alos (Aloe arborescens). Lichidul obţinut se toarnă, timp de cîteva seri consecutiv, pe cap şi pe corp.

DURERI DE CAP PERSISTENTE (la copii)
Se ia o chită mare de Siminoc (Helichrysum are-narium), se pune într-un săculeţ de pînză curată, din care se face o pernuţă. După ce bolnavul va dormi o noapte cu capul pe ea, se va scoate chita, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copilului.

DURERI DE FIERE (însoţite de senzaţia de şi stare de voma)
Se dizolvă în sucul de la o jumătate de lămîie o linguriţă de bicarbonat de sodiu şi se bea.

DURERI DE MIJLOC
Se pisează mărunt o ţiglă turcească veche şi se dă prin sită. Se amestecă această pulbere cu trei albuşuri de ou, bătute bine, cu o cană de ceai cu rachiu da struguri. Se îmbibă cu acest amestec o panză de in şi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav, pe timpul nopţii.

DURERI DE PICIOARE
Se fierbe într-un vas mare cu apă o chită de Trifoi pestriţ cu patru foi (Trifolium repens) după ce apa s-a răcit se strecoară şi se adaugă o lingură de gaz. Cu acest lichid se fac băi de picioare timp de 3-4 seri la rînd.

DURERI DE PIEPT
Se pregăteşte o compresă din cocă de paine cu drojdie de casă, în care se amestecă 100 g oţet, 100g ulei, 100g vin. Compresa se aplică pe locul dureros.

DURERI DE SPATE
Se unge spatele bolnav cu miere de albine, apoi se masează energic, pana la resorbţia mierii. Procedura se repetă în ziua următoare, pînă la dispariţia durerii.

DURERI DE SPATE Şl DE OMOPLAŢI
Sa ia o piele de iepure, proaspăt jupuită, se unge cu ulei şi se presară cu boia de ardei. Se înfăşoară cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopţi
 

MALARIE

Se pun la macerat, în 200 g oţet din vin curat, cîteva ouă proaspete. A doua zi se bea acest amestec pe stomacul gol.

MASTITĂ
Se face un amestec din cocă moale, rezultată dintr-un amestec de făină de secară şi unt topit. Lipia se aşează pe locul bolnav şi se lasă acolo o noapte întreagă. Procedura se repetă cîteva seri la rînd.

METABOLISM DEREGLAT
Se fierbe timp de 1-2 minute o lingură din planta Sunătoare (Hypericum perforatum). Se va bea din această fiertură, neîndulcită, cîte o cană dimineaţa, pe stomacul gol.

MICOZĂ (la degetele picioarelor)
a) se spală bine tălpile picioarelor, după care se scufundă în oţet tare din vin. Pe timpul nopţii bolnavul va dormi cu şosete curate, înmuiate în oţet.
b) se fac băi călduţe la tălpile picioarelor, cu apă în care s - a dizolvat o lingură de bicarbonat de
sodiu şi o lingură de sare. După ce soluţia se răceşte se spală picioarele cu apă curată).
c) se amestecă Mentă (Mentha piperita) pisată cu sare şi se presară între degetele picioarelor. Se lasă
astfel o oră, după care se curăţă. Procedura se repetă pînă la dispariţia micozei

MICOZĂ (la unghiile mîinilor)
Se fierbe o cafea tare şi se înmoaie în ea, în mod repetat, mîinile. După ce mîinile se usucă nu se va înlătura de pe ele depunerea de cafea.
N.a. Am primit foarte multe scrisori de la cititori care mi-au scris ca au folosit cu succes această reţetă şi în cazul micozelor la picioare, în cazul pielii îngroşate şi cojite sau în cazul durerilor la tălpi şi la glezne. După ce procedura a fost repetată cîteva seri la rînd, micoza a dispărut fără urme, pielea a devenit netedă iar durerile au dispărut şi ele.

MIOMĂ
Să se bea timp de cincisprezece zile, de trei ori pe zi, cîte o ceaşcă de decoct de seminţe de cînepă (Canabis sativa).

MAINI CRĂPATE
Se fac două trei băi la mana (maini) afectată, cu apa călduţă în care s-a fiert planta Piperul bălţii - Ardeiul broaştei (Polygonum hydropiper).

MONT
Se înmoaie în benzină o ţesătură de lană şi se aplică pe locul dureros. Peste ea se aşează o farfurie de aramă încălzită, atît cît poate fi suportate de bolnav. Tratamentul se repetă trei seri la rînd.

MONT (la călcai)
Se încinge la foc un vas de aramă, se înfăşoară apoi într-un prosop pentru a proteja pieiea. Bolnavul îşi va aşeza pe el câlcîiul bolnav şi va sta aşa pînă ce vasul se răceşte.

MONT (la mijloc)
Se înmoaie o ţesătură de lînâ în oţet de mere, peste ea se presară tâmîie pisată, apoi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav. Acelaşi tratament se aplică şi în cazul monturilor la mînă.


NEGI
Se pisează, sub formă de pulbere, planta Nemţişor de camp (Delaphinium consolida ; Consolida regalis) şi se presară pe locurile afectate.

NERV COMPRESAT (în urma unui traumatism)
Se face o compresă dintr-o pînză de bumbac înmuiată într-un amestec de ulei de măsline, ceară topită şi ceară de albine. Compresa se aplică de-a lungul coloanei vertebrale. Procedura se repetă, la nevoie, de trei ori.

NERVI (la stomac)
Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, un pahar cu apă, în care s-a amestecat o lingură de mastică. După 10-15 minute se va bea o lingură cu ulei de măsline.

NEVRITĂ (facială)
Se face o lipie dintr-un amestec de lut pentru oale şi puţin oţet. Se pune această lipie, pe timpul nopţii, pe locul bolnav, timp de trei seri la rînd.

NEVROZĂ
a) se va bea un decoct din rădăcini de Mur (Rubus Fruticosus).
b) se va bea ceai de Sovîrv (Origanum vulgare
c) se va bea un decoct de Roiniţă ; iarba stupului (Malissa officinalis).
d) se va bea apa în care s-au fiert vîrfuri de Urzici (Urtica dioica).
e) se amestecă într-un vas de sticlă (borcan) 500 g zahăr cu 500 g miere. Se bea din acest amestec cîte o lingură, de două ori pe zi.

NEVROZĂ (la copii)
Bolnavul va fi îmbăiat cu apa în care s-a fiert fan de pădure.

NEVROZĂ (la femei)
Se fierbe în 200 g apă o frunză de Muşcată creaţă (Pelargonium roseum). Bolnava va bea din acest decoct cate o ceaşcă de cafea, de două ori pe zi.

OREION
Se găureşte, des, cu un ac, o bucată de hîrtie albastră ele ambalaj, după care se unge cu un amestec format din miere, ţuică şi tămîie pisată. Se lipeşte hîrtia în spatele urechilor. Boala va dispare după trei zile.

PALPITAŢII (de natura nervoasă)
Se amestecă sucul obţinut de la o jumătate kilogram de lămîi cu miere. Se bea din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură.

PĂR (ca peria, la copii)
Notă : Această boală, aproape dispărută în prezent, este cunoscută de femeile vîrstnice. Ea se manifestă prin apariţia, pe spinarea copilului de vîrstă mică a unui „păr de porc". Boala este deosebit de periculoasă, dar tratamentul este simplu şi eficace.
Vanga recomandă : Se ia cu palmele mîinii umezite cenuşe de lemn şi se freacă spatele copilului pană ce se „scoate tot părul". In acelaşi mod se freacă şi faţa copilului, deoarece părul poate apărea şi acolo.

PIELONEFRITĂ (la copii)
Se va ţine o dietă cu „paine" de porumb şi se va bea apa în care a fiert Mătase de porumb (Zea mays).

PLECSITĂ
a) se iau frunze de Salcie (Salix), se pisează şi se aplică pe mîna sau omoplatul bolnav.
b) se aplică pe locul dureros un pansament făcut dintr-o bucată de stofă de lînă îmbibată în oţet de mere şi presărată cu tămîie pisată.

PLEURITĂ
Se face un aluat dintr-un amestec de făină cu cvas de casă, 100 g oţet, 100 g ulei şi 100 g vin. Se aplică sub formă de comprese pe locul bolnav

PNEUMONIE
Bolnavul va sta, complet dezbrăcat şi învelit în-tr:un cearceaf, timp de 20 minute, întins pe nisip încins. Procedura se repetă timp de cîteva zile.

PREINFARCT
Se bea, pe stomacul gol, patru zile la rînd, un decoct din planta Ghimpe (Arctium lappa).

PROSTATĂ
Se pisează, sub formă de pulbere, cărbune de lemn de tei. Se bea, asemenea cafelei, timp de şapte zile la rînd

PSORIAZIS (preventiv)
Se vor evita stresurile şi sperieturile.

PSORIAZIS
După o perfectă curăţire cu spirt a locurilor bolnave, acestea vor fi unse cu sucul plantei Săpunel sau săpunită (Saponaria ofticinalis).

PRURIT
a) bolnavul se va îmbăia cu apa în care s -a fiert 1 kg orez.
b) se înmoaie o ţesătură din bumbac într-un amestec format din 500 g spirt medicinal şi 50 g salicilat. Se ung cu ea, dimineaţa şi seara, locurile afectate

RĂCEALĂ (la copii)
Se vor unge pieptul, spatele, gîtul, mîinile, şi picioarele, cu un amestec format din : ţuică, miere, o pastilă de chinină şi o pastilă de aspirină. Imediat după ce copilul a transpirat i se vor schimba lenjeria de pat şi rufăria de corp, apoi va fi lăsat să doarmă.

RĂCEALĂ (severă)
Se pisează mărunt zece foi de tutun uscat, se amestecă cu miere şi ţuică tare de casă. Amestecul se unge pe o compresă, care se aplică pe mijlocul bolnavului.

RĂNI (care se vindeca greu)
Se fierb trei crenguţe de Tătăneasă (Symphytum officinale), într-un litru de apă, pînă ce apa scade la jumătate. După ce se strecoară, se spală cu lichidul obţinut rana (rănile).

RĂNI (prin tăiere)
Se ţine în ulei de măsline, timp de 24 (douăzeci şi patru) ore planta Sunătoare (Hypericum perforatum). După acest timp rana (rănile) se vor unge cu uleiul astfel preparat. Rănile se vor închide foarte repede. Dacă vasul se va ţine la loc rece, amestecul va putea fi folosit timp îndelungat, de cîte ori va fi nevoie.

REUMATISM
a) sa se consume zilnic salată de ţelină.
b) se ung locurile afectate cu un amestec format din ulei pentru arme şi grăsime, după care bolnavul se va expune la soare.

RINICHI
a) se amestecă bine lut de oale cu oţet din mere. Preparatul se unge pe o pînză care se aplică seara, înainte de culcare, pe locul bolnav.
b) se fierbe în 5 (cinci) litri de apă o rădăcină de Mur (Rubus fruticosirs). După ce apa a scăzut la jumătate se lasă să se răcească şi se va bea din ea cîte 100 g, de trei ori pe zi.
c) o dată pe săptămînă bolnavul să se hrănească, exclusiv, cu gnu fiert şi să bea apa în care a fiert grîul.
d) se bea timp de o săptămînă ceai din seminţe de dovleac. Concomitent va aplica în zona rinichilor comprese cu pulberea obţinută prin pisarea conţinutului a două pacheţele de seminţe de In (Linum).

SARCOM
Se aplică pe locul afectat carne de vînat, presărată cu clorid de amoniu, fixîndu-se cu un bandaj.

SCLEROZĂ ÎN PLĂCI
Se unge tot corpul cu miere de albine curată şi se masează pînă la senzaţia de „dezlipire" a pielii.

SINUZITĂ
a) se picură, în ambele nări, o dată pe zi, timp de două, trei zile la rînd suc din rădăcină de Ciclamă sălbatică (Cyclamen coum).
b) se face o bobită - cit o boabă de porumb -din unt proaspăt de vacă şi se pune alternativ în nari (o seară într-o nară, în seara următoare în cealaltă).

SOMN AGITAT (la copii)
Dis-de-dimineaţă se aşterne o panză albă curată, pe iarba pajiştii. După ce pînza s-a îmbibat bine cu rouă dimineţii se va înveli copilul cu ea şi va fi lăsat să doarmă, pînă ce pînza se va usca pe corp.

SPERIETURĂ
Se bea imediat un pahar cu apă în care s-a dizolvat puţin zahăr.

STERILITATE (preventiv)
Se vor evita : o viaţă sexuală precoce, răcelile şi lenjeria de corp strimtă.

SURMENAJ
Se vor înfăşură picioarele cu o compresă făcută din ceară, ulei de măsline şi apă. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul nopţii. Dacă este nevoie se va repeta procedura.

TAHICARDIE (pe bază nervoasă)
Se dau prin razatoare o jumătate kg lămai, se amestecă cu o jumătate kg miere şi cu douăzeci samburi (miez) de caisă pisate. Se ia din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură, pe stomacul gol.

TRAUMATISM
a) se fierbe îndelung o jumătate kg fasole albă uscată. Boabele, răsfierte, se strivesc şi se aplică pe locul bolnav, bandajandu-se pe deasupra cu o panză de bumbac. Bolnavul va dormi peste noapte cu acest pansament.
b) se aplică pe locurile afectate felii de cartof crud. TUMOARE (preventiv)
c) se vor evita căzăturile şi traumatismele.

TUMOARE (în corp)
Se amestecă fagure din ceară de albine cu ţuică şi pelin (Artemisia Absinthium) pisat, pînă se obţine consistenţa unui terci subţire. Se unge cu acest amestec locul bolnav, se bandajează cu un tifon curat şi se lasă astfel peste noapte. Procedura se repetă pînă la dispariţia tumorii.

TUMOARE (la cap)
Se aplică pe locul bolnav comprese făcute dintr-un bandaj înmuiat într-un amestec de rachiu de casă cu pelin (Artemisia absinthium) pisat.

TUSE
Se bea ceai din frunze de Podbal (Tussilago fartara)

TUSE (persistenta, la adulţi)
Se fierbe, într-un litru de apă, un guguloi (bilă) de clei, de cireş alb. După ce se strecoară se adaugă 200 g miere, trei seminţe de garoafă şi un vîrf de cuţit de Ghimbir (Zingiber officinale). Se va lua din acest amestec cîte o linguriţă, dimineaţa şi seara, înainte de masă.

TUSE (cronică, la fumători)
Se fierb, timp de 10-15 minute, într-o jumătate kg lapte proaspăt, cîteva rădăcini de Nalbă de pădure (Malva silvestris). Se bea din această fiertură, cîte o ceaşcă, de cîteva ori pe zi.

TUSE (la copii)
Se amestecă 100 g miere cu 100 g unt proaspăt şi conţinutul unui pacheţel de vanilie. Se dă copilului, din acest amestec, de trei ori pe zi, cîte o linguriţă.

TUSE (persistentă, la copii)
Se fierb într-un litru de apă un cartof, o căpâţînă de ceapă şi un măr, pînâ ce apa se reduce la jumătate. Se dă copilului din această fiertură, cîte o linguriţă, de trei ori pe zi.

TUSE (puternică)
a) timp de o săptămînă bolnavul va bea ceai din seminţe de in (Linum usitatissimus).
b) se fierb intr-o jumătate litru de apă patru nuci în coajă, o lingură de flori de Soc (Sambucus) şi o lingură de miere. După ce se strecoară apa se va bea cîte o lingură de trei ori pe zi.

ULCER (duodenal, hemoragie)
Se bate un albuş de ou proaspăt cu o linguriţă de zahăr pudră şi o lingură de ulei de măsline, pînă ce se face cremă. Se ia din acest amestec, în fiecare dimineaţă, timp de zece zile la rînd, cîte o lingură pe stomacul gol.

URTICARIE
Se ia pulbere de lemn mancat de cari, după cum urmează :
Pentru copii : pulberea se fierbe în apă, se strecoară şi se toarnă peste tot corpul copilului ;
Pentru adulţi : După ce s-a procedat ca mai sus se va unge corpul cu o unsoare făcuta din aceeaşi pulbere amestecată cu grăsime de porc curată. Procedura se repetă pînă la deplina însănătoşire.

URTICARIE (intensă)
Se face o fiertură de secară, se strecoară şi se bea apa de cîteva ori pe zi.

URTICARIE (la copii)
Se fierb, în cantităţi egale, frunze de urzică (Urtica dioica) şi Soc (Sambucus nigra). După ce se răceşte se toarnă apa pe tot corpul copilului. .

URTICARIE (la nou-nâscuţi şi copii mici)
Se îmbăiază, o dată sau de două ori pe zi, copilul în apa în care a fiert planta Cuscută (Cuscuta europaea). Băile se continuă pînă la dispariţia bolii.

URTICARIE (persistentă)
Bolnavul va bea, timp de douăzeci de zile, de cîteva ori pe zi, un decoct din seminţe de Mâzâriche - Borceag (Vicia sativa).

VARICE
a) bolnavul se va plimba dis-de-dimineaţă, încălţat cu şosete curate din bumbac prin rouă căzută pe ierburile din livadă. După ce şosetele s-au îmbibat bine cu rouă vor fi ţinute în picioare pînă ce se vor usca la razele soarelui.
b) se aplică pe locurile afectate plămîn de porc tăiat în felii. Acest pansament se păstrează în timpul nopţii, zece seri la rînd. La nevoie, una sau mai multe felii pot fi stropite şi cu sulf.
c) într-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarnă ulei de măsline. După aceasta vasul se lasă afară la soare, timp de patruzeci de zile. După acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, pana la terminarea conţinutului vasului

MALARIE
Se pun la macerat, în 200 g oţet din vin curat, cîteva ouă proaspete. A doua zi se bea acest amestec pe stomacul gol.

MASTITĂ
Se face un amestec din cocă moale, rezultată dintr-un amestec de făină de secară şi unt topit. Lipia se aşează pe locul bolnav şi se lasă acolo o noapte întreagă. Procedura se repetă cîteva seri la rînd.

METABOLISM DEREGLAT
Se fierbe timp de 1-2 minute o lingură din planta Sunătoare (Hypericum perforatum). Se va bea din această fiertură, neîndulcită, cîte o cană dimineaţa, pe stomacul gol.

MICOZĂ (la degetele picioarelor)
a) se spală bine tălpile picioarelor, după care se scufundă în oţet tare din vin. Pe timpul nopţii bolnavul va dormi cu şosete curate, înmuiate în oţet.
b) se fac băi călduţe la tălpile picioarelor, cu apă în care s - a dizolvat o lingură de bicarbonat de
sodiu şi o lingură de sare. După ce soluţia se răceşte se spală picioarele cu apă curată).
c) se amestecă Mentă (Mentha piperita) pisată cu sare şi se presară între degetele picioarelor. Se lasă
astfel o oră, după care se curăţă. Procedura se repetă pînă la dispariţia micozei

MICOZĂ (la unghiile mîinilor)
Se fierbe o cafea tare şi se înmoaie în ea, în mod repetat, mîinile. După ce mîinile se usucă nu se va înlătura de pe ele depunerea de cafea.
N.a. Am primit foarte multe scrisori de la cititori care mi-au scris ca au folosit cu succes această reţetă şi în cazul micozelor la picioare, în cazul pielii îngroşate şi cojite sau în cazul durerilor la tălpi şi la glezne. După ce procedura a fost repetată cîteva seri la rînd, micoza a dispărut fără urme, pielea a devenit netedă iar durerile au dispărut şi ele.

MIOMĂ
Să se bea timp de cincisprezece zile, de trei ori pe zi, cîte o ceaşcă de decoct de seminţe de cînepă (Canabis sativa).

MAINI CRĂPATE
Se fac două trei băi la mana (maini) afectată, cu apa călduţă în care s-a fiert planta Piperul bălţii - Ardeiul broaştei (Polygonum hydropiper).

MONT
Se înmoaie în benzină o ţesătură de lană şi se aplică pe locul dureros. Peste ea se aşează o farfurie de aramă încălzită, atît cît poate fi suportate de bolnav. Tratamentul se repetă trei seri la rînd.

MONT (la călcai)
Se încinge la foc un vas de aramă, se înfăşoară apoi într-un prosop pentru a proteja pieiea. Bolnavul îşi va aşeza pe el câlcîiul bolnav şi va sta aşa pînă ce vasul se răceşte.

MONT (la mijloc)
Se înmoaie o ţesătură de lînâ în oţet de mere, peste ea se presară tâmîie pisată, apoi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav. Acelaşi tratament se aplică şi în cazul monturilor la mînă.


NEGI
Se pisează, sub formă de pulbere, planta Nemţişor de camp (Delaphinium consolida ; Consolida regalis) şi se presară pe locurile afectate.

NERV COMPRESAT (în urma unui traumatism)
Se face o compresă dintr-o pînză de bumbac înmuiată într-un amestec de ulei de măsline, ceară topită şi ceară de albine. Compresa se aplică de-a lungul coloanei vertebrale. Procedura se repetă, la nevoie, de trei ori.

NERVI (la stomac)
Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, un pahar cu apă, în care s-a amestecat o lingură de mastică. După 10-15 minute se va bea o lingură cu ulei de măsline.

NEVRITĂ (facială)
Se face o lipie dintr-un amestec de lut pentru oale şi puţin oţet. Se pune această lipie, pe timpul nopţii, pe locul bolnav, timp de trei seri la rînd.

NEVROZĂ
a) se va bea un decoct din rădăcini de Mur (Rubus Fruticosus).
b) se va bea ceai de Sovîrv (Origanum vulgare
c) se va bea un decoct de Roiniţă ; iarba stupului (Malissa officinalis).
d) se va bea apa în care s-au fiert vîrfuri de Urzici (Urtica dioica).
e) se amestecă într-un vas de sticlă (borcan) 500 g zahăr cu 500 g miere. Se bea din acest amestec cîte o lingură, de două ori pe zi.

NEVROZĂ (la copii)
Bolnavul va fi îmbăiat cu apa în care s-a fiert fan de pădure.

NEVROZĂ (la femei)
Se fierbe în 200 g apă o frunză de Muşcată creaţă (Pelargonium roseum). Bolnava va bea din acest decoct cate o ceaşcă de cafea, de două ori pe zi.

OREION
Se găureşte, des, cu un ac, o bucată de hîrtie albastră ele ambalaj, după care se unge cu un amestec format din miere, ţuică şi tămîie pisată. Se lipeşte hîrtia în spatele urechilor. Boala va dispare după trei zile.

PALPITAŢII (de natura nervoasă)
Se amestecă sucul obţinut de la o jumătate kilogram de lămîi cu miere. Se bea din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură.

PĂR (ca peria, la copii)
Notă : Această boală, aproape dispărută în prezent, este cunoscută de femeile vîrstnice. Ea se manifestă prin apariţia, pe spinarea copilului de vîrstă mică a unui „păr de porc". Boala este deosebit de periculoasă, dar tratamentul este simplu şi eficace.
Vanga recomandă : Se ia cu palmele mîinii umezite cenuşe de lemn şi se freacă spatele copilului pană ce se „scoate tot părul". In acelaşi mod se freacă şi faţa copilului, deoarece părul poate apărea şi acolo.

PIELONEFRITĂ (la copii)
Se va ţine o dietă cu „paine" de porumb şi se va bea apa în care a fiert Mătase de porumb (Zea mays).

PLECSITĂ
a) se iau frunze de Salcie (Salix), se pisează şi se aplică pe mîna sau omoplatul bolnav.
b) se aplică pe locul dureros un pansament făcut dintr-o bucată de stofă de lînă îmbibată în oţet de mere şi presărată cu tămîie pisată.

PLEURITĂ
Se face un aluat dintr-un amestec de făină cu cvas de casă, 100 g oţet, 100 g ulei şi 100 g vin. Se aplică sub formă de comprese pe locul bolnav

PNEUMONIE
Bolnavul va sta, complet dezbrăcat şi învelit în-tr:un cearceaf, timp de 20 minute, întins pe nisip încins. Procedura se repetă timp de cîteva zile.

PREINFARCT
Se bea, pe stomacul gol, patru zile la rînd, un decoct din planta Ghimpe (Arctium lappa).

PROSTATĂ
Se pisează, sub formă de pulbere, cărbune de lemn de tei. Se bea, asemenea cafelei, timp de şapte zile la rînd

PSORIAZIS (preventiv)
Se vor evita stresurile şi sperieturile.

PSORIAZIS
După o perfectă curăţire cu spirt a locurilor bolnave, acestea vor fi unse cu sucul plantei Săpunel sau săpunită (Saponaria ofticinalis).

PRURIT
a) bolnavul se va îmbăia cu apa în care s -a fiert 1 kg orez.
b) se înmoaie o ţesătură din bumbac într-un amestec format din 500 g spirt medicinal şi 50 g salicilat. Se ung cu ea, dimineaţa şi seara, locurile afectate

RĂCEALĂ (la copii)
Se vor unge pieptul, spatele, gîtul, mîinile, şi picioarele, cu un amestec format din : ţuică, miere, o pastilă de chinină şi o pastilă de aspirină. Imediat după ce copilul a transpirat i se vor schimba lenjeria de pat şi rufăria de corp, apoi va fi lăsat să doarmă.

RĂCEALĂ (severă)
Se pisează mărunt zece foi de tutun uscat, se amestecă cu miere şi ţuică tare de casă. Amestecul se unge pe o compresă, care se aplică pe mijlocul bolnavului.

RĂNI (care se vindeca greu)
Se fierb trei crenguţe de Tătăneasă (Symphytum officinale), într-un litru de apă, pînă ce apa scade la jumătate. După ce se strecoară, se spală cu lichidul obţinut rana (rănile).

RĂNI (prin tăiere)
Se ţine în ulei de măsline, timp de 24 (douăzeci şi patru) ore planta Sunătoare (Hypericum perforatum). După acest timp rana (rănile) se vor unge cu uleiul astfel preparat. Rănile se vor închide foarte repede. Dacă vasul se va ţine la loc rece, amestecul va putea fi folosit timp îndelungat, de cîte ori va fi nevoie.

REUMATISM
a) sa se consume zilnic salată de ţelină.
b) se ung locurile afectate cu un amestec format din ulei pentru arme şi grăsime, după care bolnavul se va expune la soare.

RINICHI
a) se amestecă bine lut de oale cu oţet din mere. Preparatul se unge pe o pînză care se aplică seara, înainte de culcare, pe locul bolnav.
b) se fierbe în 5 (cinci) litri de apă o rădăcină de Mur (Rubus fruticosirs). După ce apa a scăzut la jumătate se lasă să se răcească şi se va bea din ea cîte 100 g, de trei ori pe zi.
c) o dată pe săptămînă bolnavul să se hrănească, exclusiv, cu gnu fiert şi să bea apa în care a fiert grîul.
d) se bea timp de o săptămînă ceai din seminţe de dovleac. Concomitent va aplica în zona rinichilor comprese cu pulberea obţinută prin pisarea conţinutului a două pacheţele de seminţe de In (Linum).

SARCOM
Se aplică pe locul afectat carne de vînat, presărată cu clorid de amoniu, fixîndu-se cu un bandaj.

SCLEROZĂ ÎN PLĂCI
Se unge tot corpul cu miere de albine curată şi se masează pînă la senzaţia de „dezlipire" a pielii.

SINUZITĂ
a) se picură, în ambele nări, o dată pe zi, timp de două, trei zile la rînd suc din rădăcină de Ciclamă sălbatică (Cyclamen coum).
b) se face o bobită - cit o boabă de porumb -din unt proaspăt de vacă şi se pune alternativ în nari (o seară într-o nară, în seara următoare în cealaltă).

SOMN AGITAT (la copii)
Dis-de-dimineaţă se aşterne o panză albă curată, pe iarba pajiştii. După ce pînza s-a îmbibat bine cu rouă dimineţii se va înveli copilul cu ea şi va fi lăsat să doarmă, pînă ce pînza se va usca pe corp.

SPERIETURĂ
Se bea imediat un pahar cu apă în care s-a dizolvat puţin zahăr.

STERILITATE (preventiv)
Se vor evita : o viaţă sexuală precoce, răcelile şi lenjeria de corp strimtă.

SURMENAJ
Se vor înfăşură picioarele cu o compresă făcută din ceară, ulei de măsline şi apă. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul nopţii. Dacă este nevoie se va repeta procedura.

TAHICARDIE (pe bază nervoasă)
Se dau prin razatoare o jumătate kg lămai, se amestecă cu o jumătate kg miere şi cu douăzeci samburi (miez) de caisă pisate. Se ia din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură, pe stomacul gol.

TRAUMATISM
a) se fierbe îndelung o jumătate kg fasole albă uscată. Boabele, răsfierte, se strivesc şi se aplică pe locul bolnav, bandajandu-se pe deasupra cu o panză de bumbac. Bolnavul va dormi peste noapte cu acest pansament.
b) se aplică pe locurile afectate felii de cartof crud. TUMOARE (preventiv)
c) se vor evita căzăturile şi traumatismele.

TUMOARE (în corp)
Se amestecă fagure din ceară de albine cu ţuică şi pelin (Artemisia Absinthium) pisat, pînă se obţine consistenţa unui terci subţire. Se unge cu acest amestec locul bolnav, se bandajează cu un tifon curat şi se lasă astfel peste noapte. Procedura se repetă pînă la dispariţia tumorii.

TUMOARE (la cap)
Se aplică pe locul bolnav comprese făcute dintr-un bandaj înmuiat într-un amestec de rachiu de casă cu pelin (Artemisia absinthium) pisat.

TUSE
Se bea ceai din frunze de Podbal (Tussilago fartara)

TUSE (persistenta, la adulţi)
Se fierbe, într-un litru de apă, un guguloi (bilă) de clei, de cireş alb. După ce se strecoară se adaugă 200 g miere, trei seminţe de garoafă şi un vîrf de cuţit de Ghimbir (Zingiber officinale). Se va lua din acest amestec cîte o linguriţă, dimineaţa şi seara, înainte de masă.

TUSE (cronică, la fumători)
Se fierb, timp de 10-15 minute, într-o jumătate kg lapte proaspăt, cîteva rădăcini de Nalbă de pădure (Malva silvestris). Se bea din această fiertură, cîte o ceaşcă, de cîteva ori pe zi.

TUSE (la copii)
Se amestecă 100 g miere cu 100 g unt proaspăt şi conţinutul unui pacheţel de vanilie. Se dă copilului, din acest amestec, de trei ori pe zi, cîte o linguriţă.

TUSE (persistentă, la copii)
Se fierb într-un litru de apă un cartof, o căpâţînă de ceapă şi un măr, pînâ ce apa se reduce la jumătate. Se dă copilului din această fiertură, cîte o linguriţă, de trei ori pe zi.

TUSE (puternică)
a) timp de o săptămînă bolnavul va bea ceai din seminţe de in (Linum usitatissimus).
b) se fierb intr-o jumătate litru de apă patru nuci în coajă, o lingură de flori de Soc (Sambucus) şi o lingură de miere. După ce se strecoară apa se va bea cîte o lingură de trei ori pe zi.

ULCER (duodenal, hemoragie)
Se bate un albuş de ou proaspăt cu o linguriţă de zahăr pudră şi o lingură de ulei de măsline, pînă ce se face cremă. Se ia din acest amestec, în fiecare dimineaţă, timp de zece zile la rînd, cîte o lingură pe stomacul gol.

URTICARIE
Se ia pulbere de lemn mancat de cari, după cum urmează :
Pentru copii : pulberea se fierbe în apă, se strecoară şi se toarnă peste tot corpul copilului ;
Pentru adulţi : După ce s-a procedat ca mai sus se va unge corpul cu o unsoare făcuta din aceeaşi pulbere amestecată cu grăsime de porc curată. Procedura se repetă pînă la deplina însănătoşire.

URTICARIE (intensă)
Se face o fiertură de secară, se strecoară şi se bea apa de cîteva ori pe zi.

URTICARIE (la copii)
Se fierb, în cantităţi egale, frunze de urzică (Urtica dioica) şi Soc (Sambucus nigra). După ce se răceşte se toarnă apa pe tot corpul copilului. .

URTICARIE (la nou-nâscuţi şi copii mici)
Se îmbăiază, o dată sau de două ori pe zi, copilul în apa în care a fiert planta Cuscută (Cuscuta europaea). Băile se continuă pînă la dispariţia bolii.

URTICARIE (persistentă)
Bolnavul va bea, timp de douăzeci de zile, de cîteva ori pe zi, un decoct din seminţe de Mâzâriche - Borceag (Vicia sativa).

VARICE
a) bolnavul se va plimba dis-de-dimineaţă, încălţat cu şosete curate din bumbac prin rouă căzută pe ierburile din livadă. După ce şosetele s-au îmbibat bine cu rouă vor fi ţinute în picioare pînă ce se vor usca la razele soarelui.
b) se aplică pe locurile afectate plămîn de porc tăiat în felii. Acest pansament se păstrează în timpul nopţii, zece seri la rînd. La nevoie, una sau mai multe felii pot fi stropite şi cu sulf.
c) într-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarnă ulei de măsline. După aceasta vasul se lasă afară la soare, timp de patruzeci de zile. După acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, pana la terminarea conţinutului vasului
MALARIE
Se pun la macerat, în 200 g oţet din vin curat, cîteva ouă proaspete. A doua zi se bea acest amestec pe stomacul gol.

MASTITĂ
Se face un amestec din cocă moale, rezultată dintr-un amestec de făină de secară şi unt topit. Lipia se aşează pe locul bolnav şi se lasă acolo o noapte întreagă. Procedura se repetă cîteva seri la rînd.

METABOLISM DEREGLAT
Se fierbe timp de 1-2 minute o lingură din planta Sunătoare (Hypericum perforatum). Se va bea din această fiertură, neîndulcită, cîte o cană dimineaţa, pe stomacul gol.

MICOZĂ (la degetele picioarelor)
a) se spală bine tălpile picioarelor, după care se scufundă în oţet tare din vin. Pe timpul nopţii bolnavul va dormi cu şosete curate, înmuiate în oţet.
b) se fac băi călduţe la tălpile picioarelor, cu apă în care s - a dizolvat o lingură de bicarbonat de
sodiu şi o lingură de sare. După ce soluţia se răceşte se spală picioarele cu apă curată).
c) se amestecă Mentă (Mentha piperita) pisată cu sare şi se presară între degetele picioarelor. Se lasă
astfel o oră, după care se curăţă. Procedura se repetă pînă la dispariţia micozei

MICOZĂ (la unghiile mîinilor)
Se fierbe o cafea tare şi se înmoaie în ea, în mod repetat, mîinile. După ce mîinile se usucă nu se va înlătura de pe ele depunerea de cafea.
N.a. Am primit foarte multe scrisori de la cititori care mi-au scris ca au folosit cu succes această reţetă şi în cazul micozelor la picioare, în cazul pielii îngroşate şi cojite sau în cazul durerilor la tălpi şi la glezne. După ce procedura a fost repetată cîteva seri la rînd, micoza a dispărut fără urme, pielea a devenit netedă iar durerile au dispărut şi ele.

MIOMĂ
Să se bea timp de cincisprezece zile, de trei ori pe zi, cîte o ceaşcă de decoct de seminţe de cînepă (Canabis sativa).

MAINI CRĂPATE
Se fac două trei băi la mana (maini) afectată, cu apa călduţă în care s-a fiert planta Piperul bălţii - Ardeiul broaştei (Polygonum hydropiper).

MONT
Se înmoaie în benzină o ţesătură de lană şi se aplică pe locul dureros. Peste ea se aşează o farfurie de aramă încălzită, atît cît poate fi suportate de bolnav. Tratamentul se repetă trei seri la rînd.

MONT (la călcai)
Se încinge la foc un vas de aramă, se înfăşoară apoi într-un prosop pentru a proteja pieiea. Bolnavul îşi va aşeza pe el câlcîiul bolnav şi va sta aşa pînă ce vasul se răceşte.

MONT (la mijloc)
Se înmoaie o ţesătură de lînâ în oţet de mere, peste ea se presară tâmîie pisată, apoi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav. Acelaşi tratament se aplică şi în cazul monturilor la mînă.


NEGI
Se pisează, sub formă de pulbere, planta Nemţişor de camp (Delaphinium consolida ; Consolida regalis) şi se presară pe locurile afectate.

NERV COMPRESAT (în urma unui traumatism)
Se face o compresă dintr-o pînză de bumbac înmuiată într-un amestec de ulei de măsline, ceară topită şi ceară de albine. Compresa se aplică de-a lungul coloanei vertebrale. Procedura se repetă, la nevoie, de trei ori.

NERVI (la stomac)
Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, un pahar cu apă, în care s-a amestecat o lingură de mastică. După 10-15 minute se va bea o lingură cu ulei de măsline.

NEVRITĂ (facială)
Se face o lipie dintr-un amestec de lut pentru oale şi puţin oţet. Se pune această lipie, pe timpul nopţii, pe locul bolnav, timp de trei seri la rînd.

NEVROZĂ
a) se va bea un decoct din rădăcini de Mur (Rubus Fruticosus).
b) se va bea ceai de Sovîrv (Origanum vulgare
c) se va bea un decoct de Roiniţă ; iarba stupului (Malissa officinalis).
d) se va bea apa în care s-au fiert vîrfuri de Urzici (Urtica dioica).
e) se amestecă într-un vas de sticlă (borcan) 500 g zahăr cu 500 g miere. Se bea din acest amestec cîte o lingură, de două ori pe zi.

NEVROZĂ (la copii)
Bolnavul va fi îmbăiat cu apa în care s-a fiert fan de pădure.

NEVROZĂ (la femei)
Se fierbe în 200 g apă o frunză de Muşcată creaţă (Pelargonium roseum). Bolnava va bea din acest decoct cate o ceaşcă de cafea, de două ori pe zi.

OREION
Se găureşte, des, cu un ac, o bucată de hîrtie albastră ele ambalaj, după care se unge cu un amestec format din miere, ţuică şi tămîie pisată. Se lipeşte hîrtia în spatele urechilor. Boala va dispare după trei zile.

PALPITAŢII (de natura nervoasă)
Se amestecă sucul obţinut de la o jumătate kilogram de lămîi cu miere. Se bea din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură.

PĂR (ca peria, la copii)
Notă : Această boală, aproape dispărută în prezent, este cunoscută de femeile vîrstnice. Ea se manifestă prin apariţia, pe spinarea copilului de vîrstă mică a unui „păr de porc". Boala este deosebit de periculoasă, dar tratamentul este simplu şi eficace.
Vanga recomandă : Se ia cu palmele mîinii umezite cenuşe de lemn şi se freacă spatele copilului pană ce se „scoate tot părul". In acelaşi mod se freacă şi faţa copilului, deoarece părul poate apărea şi acolo.

PIELONEFRITĂ (la copii)
Se va ţine o dietă cu „paine" de porumb şi se va bea apa în care a fiert Mătase de porumb (Zea mays).

PLECSITĂ
a) se iau frunze de Salcie (Salix), se pisează şi se aplică pe mîna sau omoplatul bolnav.
b) se aplică pe locul dureros un pansament făcut dintr-o bucată de stofă de lînă îmbibată în oţet de mere şi presărată cu tămîie pisată.

PLEURITĂ
Se face un aluat dintr-un amestec de făină cu cvas de casă, 100 g oţet, 100 g ulei şi 100 g vin. Se aplică sub formă de comprese pe locul bolnav

PNEUMONIE
Bolnavul va sta, complet dezbrăcat şi învelit în-tr:un cearceaf, timp de 20 minute, întins pe nisip încins. Procedura se repetă timp de cîteva zile.

PREINFARCT
Se bea, pe stomacul gol, patru zile la rînd, un decoct din planta Ghimpe (Arctium lappa).

PROSTATĂ
Se pisează, sub formă de pulbere, cărbune de lemn de tei. Se bea, asemenea cafelei, timp de şapte zile la rînd

PSORIAZIS (preventiv)
Se vor evita stresurile şi sperieturile.

PSORIAZIS
După o perfectă curăţire cu spirt a locurilor bolnave, acestea vor fi unse cu sucul plantei Săpunel sau săpunită (Saponaria ofticinalis).

PRURIT
a) bolnavul se va îmbăia cu apa în care s -a fiert 1 kg orez.
b) se înmoaie o ţesătură din bumbac într-un amestec format din 500 g spirt medicinal şi 50 g salicilat. Se ung cu ea, dimineaţa şi seara, locurile afectate

RĂCEALĂ (la copii)
Se vor unge pieptul, spatele, gîtul, mîinile, şi picioarele, cu un amestec format din : ţuică, miere, o pastilă de chinină şi o pastilă de aspirină. Imediat după ce copilul a transpirat i se vor schimba lenjeria de pat şi rufăria de corp, apoi va fi lăsat să doarmă.

RĂCEALĂ (severă)
Se pisează mărunt zece foi de tutun uscat, se amestecă cu miere şi ţuică tare de casă. Amestecul se unge pe o compresă, care se aplică pe mijlocul bolnavului.

RĂNI (care se vindeca greu)
Se fierb trei crenguţe de Tătăneasă (Symphytum officinale), într-un litru de apă, pînă ce apa scade la jumătate. După ce se strecoară, se spală cu lichidul obţinut rana (rănile).

RĂNI (prin tăiere)
Se ţine în ulei de măsline, timp de 24 (douăzeci şi patru) ore planta Sunătoare (Hypericum perforatum). După acest timp rana (rănile) se vor unge cu uleiul astfel preparat. Rănile se vor închide foarte repede. Dacă vasul se va ţine la loc rece, amestecul va putea fi folosit timp îndelungat, de cîte ori va fi nevoie.

REUMATISM
a) sa se consume zilnic salată de ţelină.
b) se ung locurile afectate cu un amestec format din ulei pentru arme şi grăsime, după care bolnavul se va expune la soare.

RINICHI
a) se amestecă bine lut de oale cu oţet din mere. Preparatul se unge pe o pînză care se aplică seara, înainte de culcare, pe locul bolnav.
b) se fierbe în 5 (cinci) litri de apă o rădăcină de Mur (Rubus fruticosirs). După ce apa a scăzut la jumătate se lasă să se răcească şi se va bea din ea cîte 100 g, de trei ori pe zi.
c) o dată pe săptămînă bolnavul să se hrănească, exclusiv, cu gnu fiert şi să bea apa în care a fiert grîul.
d) se bea timp de o săptămînă ceai din seminţe de dovleac. Concomitent va aplica în zona rinichilor comprese cu pulberea obţinută prin pisarea conţinutului a două pacheţele de seminţe de In (Linum).

SARCOM
Se aplică pe locul afectat carne de vînat, presărată cu clorid de amoniu, fixîndu-se cu un bandaj.

SCLEROZĂ ÎN PLĂCI
Se unge tot corpul cu miere de albine curată şi se masează pînă la senzaţia de „dezlipire" a pielii.

SINUZITĂ
a) se picură, în ambele nări, o dată pe zi, timp de două, trei zile la rînd suc din rădăcină de Ciclamă sălbatică (Cyclamen coum).
b) se face o bobită - cit o boabă de porumb -din unt proaspăt de vacă şi se pune alternativ în nari (o seară într-o nară, în seara următoare în cealaltă).

SOMN AGITAT (la copii)
Dis-de-dimineaţă se aşterne o panză albă curată, pe iarba pajiştii. După ce pînza s-a îmbibat bine cu rouă dimineţii se va înveli copilul cu ea şi va fi lăsat să doarmă, pînă ce pînza se va usca pe corp.

SPERIETURĂ
Se bea imediat un pahar cu apă în care s-a dizolvat puţin zahăr.

STERILITATE (preventiv)
Se vor evita : o viaţă sexuală precoce, răcelile şi lenjeria de corp strimtă.

SURMENAJ
Se vor înfăşură picioarele cu o compresă făcută din ceară, ulei de măsline şi apă. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul nopţii. Dacă este nevoie se va repeta procedura.

TAHICARDIE (pe bază nervoasă)
Se dau prin razatoare o jumătate kg lămai, se amestecă cu o jumătate kg miere şi cu douăzeci samburi (miez) de caisă pisate. Se ia din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură, pe stomacul gol.

TRAUMATISM
a) se fierbe îndelung o jumătate kg fasole albă uscată. Boabele, răsfierte, se strivesc şi se aplică pe locul bolnav, bandajandu-se pe deasupra cu o panză de bumbac. Bolnavul va dormi peste noapte cu acest pansament.
b) se aplică pe locurile afectate felii de cartof crud. TUMOARE (preventiv)
c) se vor evita căzăturile şi traumatismele.

TUMOARE (în corp)
Se amestecă fagure din ceară de albine cu ţuică şi pelin (Artemisia Absinthium) pisat, pînă se obţine consistenţa unui terci subţire. Se unge cu acest amestec locul bolnav, se bandajează cu un tifon curat şi se lasă astfel peste noapte. Procedura se repetă pînă la dispariţia tumorii.

TUMOARE (la cap)
Se aplică pe locul bolnav comprese făcute dintr-un bandaj înmuiat într-un amestec de rachiu de casă cu pelin (Artemisia absinthium) pisat.

TUSE
Se bea ceai din frunze de Podbal (Tussilago fartara)

TUSE (persistenta, la adulţi)
Se fierbe, într-un litru de apă, un guguloi (bilă) de clei, de cireş alb. După ce se strecoară se adaugă 200 g miere, trei seminţe de garoafă şi un vîrf de cuţit de Ghimbir (Zingiber officinale). Se va lua din acest amestec cîte o linguriţă, dimineaţa şi seara, înainte de masă.

TUSE (cronică, la fumători)
Se fierb, timp de 10-15 minute, într-o jumătate kg lapte proaspăt, cîteva rădăcini de Nalbă de pădure (Malva silvestris). Se bea din această fiertură, cîte o ceaşcă, de cîteva ori pe zi.

TUSE (la copii)
Se amestecă 100 g miere cu 100 g unt proaspăt şi conţinutul unui pacheţel de vanilie. Se dă copilului, din acest amestec, de trei ori pe zi, cîte o linguriţă.

TUSE (persistentă, la copii)
Se fierb într-un litru de apă un cartof, o căpâţînă de ceapă şi un măr, pînâ ce apa se reduce la jumătate. Se dă copilului din această fiertură, cîte o linguriţă, de trei ori pe zi.

TUSE (puternică)
a) timp de o săptămînă bolnavul va bea ceai din seminţe de in (Linum usitatissimus).
b) se fierb intr-o jumătate litru de apă patru nuci în coajă, o lingură de flori de Soc (Sambucus) şi o lingură de miere. După ce se strecoară apa se va bea cîte o lingură de trei ori pe zi.

ULCER (duodenal, hemoragie)
Se bate un albuş de ou proaspăt cu o linguriţă de zahăr pudră şi o lingură de ulei de măsline, pînă ce se face cremă. Se ia din acest amestec, în fiecare dimineaţă, timp de zece zile la rînd, cîte o lingură pe stomacul gol.

URTICARIE
Se ia pulbere de lemn mancat de cari, după cum urmează :
Pentru copii : pulberea se fierbe în apă, se strecoară şi se toarnă peste tot corpul copilului ;
Pentru adulţi : După ce s-a procedat ca mai sus se va unge corpul cu o unsoare făcuta din aceeaşi pulbere amestecată cu grăsime de porc curată. Procedura se repetă pînă la deplina însănătoşire.

URTICARIE (intensă)
Se face o fiertură de secară, se strecoară şi se bea apa de cîteva ori pe zi.

URTICARIE (la copii)
Se fierb, în cantităţi egale, frunze de urzică (Urtica dioica) şi Soc (Sambucus nigra). După ce se răceşte se toarnă apa pe tot corpul copilului. .

URTICARIE (la nou-nâscuţi şi copii mici)
Se îmbăiază, o dată sau de două ori pe zi, copilul în apa în care a fiert planta Cuscută (Cuscuta europaea). Băile se continuă pînă la dispariţia bolii.

URTICARIE (persistentă)
Bolnavul va bea, timp de douăzeci de zile, de cîteva ori pe zi, un decoct din seminţe de Mâzâriche - Borceag (Vicia sativa).

VARICE
a) bolnavul se va plimba dis-de-dimineaţă, încălţat cu şosete curate din bumbac prin rouă căzută pe ierburile din livadă. După ce şosetele s-au îmbibat bine cu rouă vor fi ţinute în picioare pînă ce se vor usca la razele soarelui.
b) se aplică pe locurile afectate plămîn de porc tăiat în felii. Acest pansament se păstrează în timpul nopţii, zece seri la rînd. La nevoie, una sau mai multe felii pot fi stropite şi cu sulf.
c) într-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarnă ulei de măsline. După aceasta vasul se lasă afară la soare, timp de patruzeci de zile. După acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, pana la terminarea conţinutului vasului

sursa: Krasimira Stoianova - Vanga – tratamente naturiste
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor