Te-ai întrebat vreodată cum se ține cineva în tăcere?

 Te-ai întrebat vreodată cum se ține cineva în tăcere?... și în spatele tăcerii de la lucru o mare suferință.

Repostez și cred că este un subiect relevant astăzi. Totul are de-a face și cu munca și se aplică vieții de zi cu zi, pentru că mai mult decât profesioniști sau lucrători, nu încetăm niciodată să fim oameni și trebuie să ne amintim că suntem ființe umane.

Ce se întâmplă când o persoană dă totul... Dar se sparge în interior?
În birou zâmbește.
În cadrul întâlnirii își dă părerea.
În rapoarte se conformează.
Și toată lumea crede că este în regulă.
Dar nu este.
Respirați adânc între sarcini.
Înghite lacrimi în baie.
Se ridică, dar cade.
El nu spune asta.
El nu o arată.
Pentru că a învățat că la locul de muncă nu este loc să plângi, mai ales când trebuie să înoți printre rechini pentru a supraviețui.
Pentru că a fost învățat că a performa este mai important decât a simți.
Pentru că nimeni nu l-a întrebat dacă mai poate suporta.
Și pentru că atunci când a făcut-o, a fost etichetat ca fiind slab.
Aceasta nu este o exagerare.
Nu este fragilitate.
Este o durere redusă la tăcere.
Astăzi vrem doar să-l expuem.
Pentru că sănătatea mintală este, de asemenea, parte a muncii.
Pentru că și sufletul este epuizat.
Și pentru că ceea ce nu poți vedea... De asemenea, contează.