Viața Sfântului Cuvios Iraclie din Basarabia

 

Sfântul Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia a fost un misionar al Basarabiei interbelice și supraviețuitor al Gulagului stalinist.

Cuviosul Iraclie s-a născut în ziua de 11 martie 1893 la Pojorâta, Suceava, și a primit la botez numele de Ioan.

A luptat în linia întâi în timpul Războiului de Reîntregire și a fost rănit grav, fiind în pericol să-și piardă mâna stângă. Dar Dumnezeu a lucrat o minune și l-a vindecat.

În 1917, după ce a fost eliberat din prizonierat, a respectat promisiunea făcută lui Dumnezeu când era rănit și a rămas în Basarabia. A primit tunderea în monahism la Mănăstirea Hârbovăț din raionul Călărași. A fost călugărit în 1920, hirotonit diacon în 1925 și ieromonah în 1927.

Monah în vremuri de prigoană ateistă

În perioada 1926-1930, a urmat cursurile Facultății de Teologie din Chișinău, remarcându-se prin preocupările sale cărturărești, publicistice și duhovnicești, fiind apreciat de profesorii erudiți ai Facultății de Teologie.

Era recunoscut de contemporani ca mare orator și duhovnic iscusit, milostiv și generos cu cei străini, devotat misiunii sale, vorbitor de limbi străine, traducător și publicist (rusă, găgăuză, germană etc.), mărturisitor în închisorile comuniste, cunoscător al Sfintei Scripturi, bun cântăreț și administrator, fapt confirmat și de cei care i-au studiat viața și activitatea.

În anul 1940, la retragerea administrației românești, Sfântul Cuvios Iraclie fost desemnat vicar al eparhiei, menținând echilibrul până la desființarea mănăstirii, trei luni mai târziu, mergând preot la parohia Nisporeni. De la parohie trimitea ajutoare la călugării de la mănăstirile Noul Neamț și Hâncu, le dădea bani și produse alimentare, până la revenirea Armatei Române, în 1941.

După eliberarea Basarabiei de către Armata Română, Cuviosul Iraclie a revenit la Mănăstirea Hârbovăț și s-a implicat în procesul de renovare și la readucerea monahilor alungați de sovietici.

Între anii 1941-1944 a îndeplinit ascultarea de exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, iar în martie 1944 a fost numit vicar eparhial pentru regiunile evacuate din Arhiepiscopie.

În 2 august 1945 a fost arestat de Sovietul Suprem, iar apoi, pe 17 decembrie 1945, condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia pentru propagandă, agitație și apeluri pentru răsturnarea puterii sovietice, conform art. 58, p.10. Aceasta era o formă prin care erau condamnați clericii și monahii, fără a li se putea aduce vreo acuzație reală, ci pentru că erau români ortodocși și, conform ideologiei partidului, erau dușmani ai poporului.

Supraviețuitor al Gulagului stalinist

În lagăr a continuat, ca și ceilalți clerici, să ajute și să încurajeze pe cei deportați, a spovedit și a ținut vie flacăra credinței, fiind devotat slujirii asumate și Bisericii. Nu s-a lepădat de credință și nici nu a cedat presiunilor, fapt care l-a ajutat să supraviețuiască.

A revenit în Basarabia în 1953. A îndeplinit ascultarea de casier la Mănăstirea Țigănești, de ghid la Mănăstirea Noul Neamț, până la închiderea ei, în 1962.

Ultima pare a vieții a petrecut-o în grija unui fiu duhovnicesc din satul Chițcani, rămânând în preajma mănăstirii până la trecerea la Domnul, în 16 august 1964.

A fost înmormântat în cimitirul satului, sub atenta supraveghere a comuniștilor.

În 19 octombrie 1992, Cuviosul Ieraclie a fost reabilitat de către procuratura Generală din Republica Moldova.

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS MĂRTURISITOR IRACLIE, DIN BASARABIA

(3 August)

Rugăciunile începătoare

De este preot, începe aşa:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iar de nu este preot, se zice:

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi! Doamne, curăţeşte păcatele noastre! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău!

Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău! Vie Împărăţia Ta! Facă-se Voia Ta! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean! Amin!

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin!

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi!

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău; toţi lucrul Mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc!

Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin!

Doamne miluieşte! (de 12 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu! (o închinăciune)

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu! (o închinăciune)

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru! (o închinăciune)

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru Credincioşia Ta, auzi-mă, întru Dreptatea Ta! Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta! Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate Lucrurile Tale, la faptele Mâinilor Tale m-am gândit. 

Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab’ auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu! Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt! Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea! Arată-mi Calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu! 

Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne! Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu! Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă! Întru Dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu! Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău! 

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Aliluia! Aliluia! Aliluia! Slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia! Aliluia! Aliluia! Slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia! Aliluia! Aliluia! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului! (de 3 ori)

Apoi, se zice Troparul Sfântului Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia (Glasul al 3-lea)(de 2 ori):

Ceata monahilor și a credincioșilor din Basarabia astăzi te laudă, Sfinte Iraclie, cinstind slăvita ta pomenire, că i-ai luminat pe toți cu lumina Scripturilor, cu slujirea Tainelor și cu graiul Părinților; de aceea, te rugăm, mijlocește pentru sufletele noastre!

Apoi, se zice Condacul Sfântului Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia (Glasul al 4-lea):

Rănit de dragostea Stăpânului nostru, te-ai nevoit în Mănăstirea Hârbovățului și, luminându-ți sufletul cu sfintele virtuți, Harul Mângâietorului ai primit, Cuvioase și Duhovnic iscusit, cu înaltă trăire, ai fost în vremuri grele, iar acum te rogi în ceruri, Părinte Iraclie!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ?

Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea Îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea! Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru Cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată Adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale Înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce Faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le! Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele! Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine! Dă-mi mie bucuria Mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte! Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele! Bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună Voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe Altarul Tău viţei.

Condacul 1

Pe cel însetat de cunoaștere, care, curățindu-și cugetul, a auzit Chemarea Domnului și a împodobit Biserica prin înțelepciunea cea duhovnicească, să-l lăudăm, cu evlavie și să-i strigăm: Bucură-te, Părinte Iraclie!

Icosul 1

Alinare a sufletelor ne ești, prin blândețe, Cuvioase Părinte Iraclie, prin chipul tău risipind tulburarea și răspândind pace în inimile celor ce se sârguiesc să-ți cânte, cu evlavie, acestea:
Bucură-te, putere a blândeții!
Bucură-te, încăpere a bunătății!
Bucură-te, a Mângâietorului strălucire curățitoare!
Bucură-te, a Mântuitorului glăsuire lămuritoare!
Bucură-te, gură insuflată cu înțelesuri Dumnezeiești!
Bucură-te, mână purtată de Duhul Sfânt spre lucrări duhovnicești!
Bucură-te, că ai ‘cercat știința omenească!
Bucură-te, că ai luat cunoștință cerească!
Bucură-te, a Hârbovățului cinstire!
Bucură-te, a Noului Neamț întărire!
Bucură-te, cel prin care Hristos biruiește!
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăvește!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 2

Bezna lumii încerca să te cuprindă cu nălucirile ei, însă cumpătatea conștiinței s-a ridicat, ca un judecător nemilos și te-a scos din acestea, ca să-I poți cânta lui Dumnezeu, întru adevăr: Aliluia!

Icosul 2

Către curățirea lăuntrică ai alergat plin de râvna tinereții, nesocotind lungimea drumului, nici asprimile pocăinței și, mărturisindu-ți gândurile, ți-ai luminat cămara de taină a inimii, pentru care auzi de la noi acestea:
Bucură-te, sârguința pocăinței!
Bucură-te, acrivia conștiinței!
Bucură-te, silire către întocmirea lăuntrică!
Bucură-te, suire către lumina Taborului!
Bucură-te, că, în tine, râvna cea dintâi s-a împlinit!
Bucură-te, cel în care nesocotința prunciei s-a risipit!
Bucură-te, că ți-ai făcut înțeleaptă tinerețea!
Bucură-te, că bătrânețea ta s-a vădit nevinovată!
Bucură-te, al celor înalte căutător!
Bucură-te, al celor adânci descoperitor!
Bucură-te, cel ce de întuneric te-ai lepădat!
Bucură-te, cel ce, în strălucire, te-ai înveșmântat!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 3

Din războaiele cele ucigătoare te-a izbăvit Domnul, rănindu-te la mână, ca să nu-ți întinzi mâinile întru fărădelegi și, scoțându-te din primejdii, I-ai mulțumit, cântând: Aliluia!

Icosul 3

Este cuviincios, după Psalmist, să facem făgăduințe și să le împlinim Domnului, iar tu, găsind Icoana grabnic ajutătorului Ierarh Nicolae, ai făgăduit să urmezi viața îngerească; de aceea, auzi de la noi:
Bucură-te, a făgăduinței împlinire!
Bucură-te, a neputințelor sprijinire!
Bucură-te, că Sfântului Nicolae i-ai urmat!
Bucură-te, că, asemeni lui, pe mulți ai ajutat!
Bucură-te, cel prin care războiul gândurilor se risipește!
Bucură-te, cel prin care vrăjmașul nevăzut se izgonește!
Bucură-te, că, prin tine, în primejdii suntem ocrotiți!
Bucură-te, că, prin tine, din nevoi suntem izbăviți!
Bucură-te, mână înălțată către Stăpânul!
Bucură-te, inimă deschisă către tot omul!
Bucură-te, cel ce, prin rană, te-ai înțelepțit!
Bucură-te, cel ce, prin Credință, te-ai însănătoșit!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 4

Firea cea stricăcioasă ai făcut-o să întreacă pe cea nestricăcioasă, urând cele împotriva firii, luptând cu cele ale firii și tinzând la cele mai presus de fire, când ai intrat în Mănăstirea Hârbovățului, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Grădina Maicii Domnului și-a arătat roadele și ți-a înmiresmat sufletul, iar Mormântul, cel dătător de viață, al Mântuitorului ți-a închipuit bunătățile Raiului, după care alergând, auzi de la noi acestea:
Bucură-te, a firii silire!
Bucură-te, a patimilor pustiire!
Bucură-te, întrecere cu cei netrupești!
Bucură-te, covârșire a celor omenești!
Bucură-te, cel ce, prin supunere, ți-ai curățit sufletul!
Bucură-te, cel ce, prin smerenie, ți-ai înălțat cugetul!
Bucură-te, cel ce ai urmat nevoitorilor!
Bucură-te, cel ce ai fost pildă monahilor!
Bucură-te, a pelerinilor îndrumare!
Bucură-te, a rugătorilor luminare!
Bucură-te, Călugăr plin de roadă!
Bucură-te, către Hristos ofrandă!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 5

Holda cea cuvântătoare ai hrănit-o cu Sămânța Cuvântului și cu puterea cea duhovnicească a Tainelor, spre rodire de viață și întru slava Celui ce scoate lucrători la secerișul Său, Căruia-I cântăm: Aliluia!

Icosul 5

Iarna necunoștinței ai alungat-o cu strălucirea cea dătătoare de cunoaștere a graiurilor tale, care luminează și încălzește sufletele celor înfrigurați de necredință și care, întorcându-se către Domnul, te cinstesc, zicând ție:
Bucură-te, căldură în gerul necredinței!
Bucură-te, sclipire în noaptea neștiinței!
Bucură-te, lucrător la Secerișul Domnului!
Bucură-te, luminător prin Tainele Duhului!
Bucură-te, cel ce, prin cuvânt, ai adus în suflete pe Cuvântul!
Bucură-te, cel ce ai răsfrânt în inimi lumina Aceluia!
Bucură-te, că ne-ai adăpat din izvoarele Harului!
Bucură-te, că ne-ai hrănit din bunătățile Raiului!
Bucură-te, cel prin care aflăm Calea cea bună!
Bucură-te, scăpare din a patimilor furtună!
Bucură-te, condei cu scriitură aleasă!
Bucură-te, temei de viețuire frumoasă!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 6

În tainița inimii rugându-te și în temnița nelegiuirilor fiind osândit, nu ai încetat să-ți reverși spre ceilalți bunătățile dobândite în greutăți și pe toți i-ai făcut să cânte: Aliluia!

Icosul 6

Jefuirea celor sfinte și prigonirea credincioșilor văzând, te-ai pregătit pentru mărturisirea celor nevăzute, dar adevărate, ajutând pe cei în nevoi și slăvind pe Hristos, Cel ce rânduiește nevoințele; de aceea, auzi acestea:
Bucură-te, dragoste îngăduitoare!
Bucură-te, bunătate dăruitoare!
Bucură-te, a noastră răbdare în încercări!
Bucură-te, a tuturor scăpare în împresurări!
Bucură-te, că ai dobândit virtuțile în greutăți!
Bucură-te, că, fără cârtire, ai suferit nedreptăți!
Bucură-te, cel ce ai fost mai presus de ocări!
Bucură-te, cel ce ne scoți din rele împrejurări!
Bucură-te, al monahilor grabnic ocrotitor!
Bucură-te, al creștinilor dulce mângâietor!
Bucură-te, curăție a mărturisirii!
Bucură-te, osândire a împătimirii!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 7

Lesne îi este vrăjmașului să ne înșele prin cele ce nu sunt, ca și cum ar fi, făcându-ne să născocim desfătări mincinoase, dar tu nu te-ai încrezut în simțăminte, ci în Hristos, Adevărul desăvârșit, Căruia Îi cânți: Aliluia!

Icosul 7

Miezul Ortodoxiei este viețuirea cea întru Hristos, de aceea, nu întorși către noi înșine prin nălucirile patimilor, ci spre Domnul căutând prin învățăturile tale, îți aducem cântarea:
Bucură-te, risipirea amăgirii!
Bucură-te, încetarea nălucirii!
Bucură-te, cel ce ne dai simțirea adevărată!
Bucură-te, cel ce alungi îndulcirea blestemată!
Bucură-te, cel ce ne scapi de mincinoasele dezmierdări!
Bucură-te, cel ce ne povățuiești spre adevăratele desfătări!
Bucură-te, cel prin care cele părelnice se nimicesc!
Bucură-te, cel prin care lucrările Harului se adeveresc!
Bucură-te, văditor al înșelăciunii, prin Credință tare!
Bucură-te, nimicitor al meșteșugirilor ademenitoare!
Bucură-te, ochi al vederii Dumnezeiești!
Bucură-te, tămăduire a orbirii duhovnicești!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 8

Nepătimirea ai aflat-o în împlinirea Poruncilor Domnului, din cugetarea asupra zidirii ți-ai luat învățătura, iar, prin Credință, ai primit cunoașterea lui Dumnezeu, Căruia Îi cânți: Aliluia!

Icosul 8

Omul din afară păcătuiește prin trup, iar cel dinlăuntru, mintea adică, prin înțelesuri pătimășe, dar tu, lucrând virtuțile și despărțindu-te de înțelesurile rele, ai urmat sfințirea vieții, pentru care îți grăim:
Bucură-te, alergător pe calea desăvârșirii!
Bucură-te, alungător al pricinilor împătimirii!
Bucură-te, că ai învățat din cele văzute!
Bucură-te, că te-ai înălțat la cele nevăzute!
Bucură-te, cel ce înțelesurile pătimașe le-ai stârpit!
Bucură-te, cel ce pătimire Dumnezeiască ai dorit!
Bucură-te, cel prin care omul dinlăuntru sporește!
Bucură-te, cel prin care omul cel vechi se zdrobește!
Bucură-te, al vederii minții primitor!
Bucură-te, al străpungerii inimii lucrător!
Bucură-te, privire a Tainelor Duhului Sfânt!
Bucură-te, drum către Cel de neajuns!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 9

Părinte duhovnicesc te-a rânduit Marele Arhiereu pe pământul Basarabiei și te-a luminat să înțelegi nevoia vremii tale, crescând fii ai Harului și făcându-i părtași la neprețuita comoară cerească, încât, împreună cu tine, să cânte: Aliluia!

Icosul 9

Rugăciunea adevărată izvorăște din adâncul inimii și se însoțește cu Credința, nădejdea și dragostea, iar tu lucrând-o cu lepădare de sine, pentru binele altora, prin aceasta ai săvârșit Minuni și acum primești laudă:
Bucură-te, Părinte al sufletelor!
Bucură-te, întocmire a inimilor;
Bucură-te, vistiernic al celor cerești!
Bucură-te, truditor al ascultării călugărești!
Bucură-te, cel prin care ne înnoim sufletește!
Bucură-te, cel prin care ne veselim duhovnicește!
Bucură-te, cel ce de roadele ostenelilor tale te-ai veselit!
Bucură-te, cel ce pe ucenici bine i-ai povățuit!
Bucură-te, că de Sfinții Părinți ai fost luminat!
Bucură-te, că din izbândirile acelora ai gustat!
Bucură-te, bărbat apostolic!
Bucură-te, mare Duhovnic!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 10

Semănat-ai în austru rele pătimiri, de voie și fără de voie, zicând că cei ce iubesc lumea nu pot câștiga inimile oamenilor și ai secerat, plin de râvnă și dragoste, snopii de bucurie Dumnezeiască, strigând lui Hristos: Aliluia!

Icosul 10

Și primăvara, și toamna, Semănător al Cuvântului te-ai arătat la hotarele satelor, cu putere de la Născătoarea de Dumnezeu, sămânța învățăturii bune și curate aruncând-o în inimile celor ce strigă ție:
Bucură-te, semănătorule al dreptății!
Bucură-te, culegătorule al virtuții!
Bucură-te, Grai născător al Cuvântului!
Bucură-te, Strai împodobit al Duhului!
Bucură-te, primăvară însorită care alungi iarna din cuget!
Bucură-te, toamnă îmbelșugată care alini iarna din suflet!
Bucură-te, că acum seceri ce ai semănat!
Bucură-te, că luminând pe alții, însuți te-ai luminat!
Bucură-te, al Născătoarei de Dumnezeu slujitor!
Bucură-te, al Altarului lui Dumnezeu jertfitor!
Bucură-te, propovăduitorule al milostivirii!
Bucură-te, lucrătorule al iubirii!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 11

Tulburări cuprinzând Biserica, cu limpezimea minții tale ai știut că tot ceea ce nu este înțeles nu poate fi primit și ai lămurit tuturor Dreapta Credință, ca, într-un gând, să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Țintind spre cele de sus, ai lepădat cele trecătoare și, întinzându-ți aripile sufletului, ai zburat către tărâmul veșniciei, alături de Sfinți și de Îngeri și te rogi pentru cei ce-ți cântă:
Bucură-te, potolire a tulburării!
Bucură-te, pricină a împăcării!
Bucură-te, om care ai suit munții înțelegători!
Bucură-te, pisc între cei cunoscători!
Bucură-te, cel prin care învățăm dreapta cugetare!
Bucură-te, cel prin care înțelegem buna cumpătare!
Bucură-te, că smintelile le-ai lămurit!
Bucură-te, că pe răzvrătiți i-ai cumințit!
Bucură-te, al dreptei socotințe lucrător!
Bucură-te, al bunei rânduieli păzitor!
Bucură-te, adâncă înțelegere!
Bucură-te, înaltă cunoaștere!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 12

Unealtă de preț a lucrării cerești mult-roditoare ai fost în mijlocul poporului, străduindu-te întreaga viață să sădești evlavia cea aducătoare de sfințenie în cei ce strigă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Văzând că este de folos omului să fie învățat în lucrurile Credinței și luminat de Har, ai știut să faci sufletele simțitoare și înțelegătoare, dându-le cele trebuincioase pentru sporirea duhovnicească, iar acum auzi acestea:
Bucură-te, de Mir izvorâtorule!
Bucură-te, de Har răspânditorule!
Bucură-te, al Basarabiei luminător!
Bucură-te, al României ocrotitor!
Bucură-te, că de la cele de jos ne porți la cele de sus!
Bucură-te, că prin cele omenești la cele cerești ne-ai dus!
Bucură-te, cel ce semn ne-ai dat spre mântuire!
Bucură-te, cel ce glas ai înălțat spre izbăvire!
Bucură-te, a Hârbovățului podoabă slăvită!
Bucură-te, a Noului Neamț îmbogățire neprețuită!
Bucură-te, prin care Biserica sporește!
Bucură-te, prin care Credința se întărește!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Condacul 13 (acest Condac se zice de trei ori):

O, Cuvioase Părinte Iraclie, învățător și luminător al nostru, primind acum aceste smerite laude, izbăvește-ne de întunericul patimilor, scoate-ne din primejdii și călăuzește spre dorita mântuire pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! 

Apoi, se zice, din nou, Icosul 1:

Alinare a sufletelor ne ești, prin blândețe, Cuvioase Părinte Iraclie, prin chipul tău risipind tulburarea și răspândind pace în inimile celor ce se sârguiesc să-ți cânte, cu evlavie, acestea:
Bucură-te, putere a blândeții!
Bucură-te, încăpere a bunătății!
Bucură-te, a Mângâietorului strălucire curățitoare!
Bucură-te, a Mântuitorului glăsuire lămuritoare!
Bucură-te, gură insuflată cu înțelesuri Dumnezeiești!
Bucură-te, mână purtată de Duhul Sfânt spre lucrări duhovnicești!
Bucură-te, că ai ‘cercat știința omenească!
Bucură-te, că ai luat cunoștință cerească!
Bucură-te, a Hârbovățului cinstire!
Bucură-te, a Noului Neamț întărire!
Bucură-te, cel prin care Hristos biruiește!
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăvește!
Bucură-te, Părinte Iraclie!

Apoi, rostim această Rugăciune:

De Dumnezeu purtătorule Părinte Iraclie, cel ce, prin Cuvânt, ai strălucit Harul Dumnezeiesc în inimile celor ce te-au ascultat, luminează și mintea noastră, ca să se poată îndrepta la calea Poruncilor celor sfinte ale Evangheliei și, cu mireasma Mirului, revărsat din Moaștele tale, alungă mirosul greu al patimilor noastre, încât, curățindu-ne, să dobândim setea după cunoșterea duhovnicească și să căutăm fericirea de negrăit! Ajută-ne să dobândim comoara virtuților și bogăția darurilor Harului, ca să ne învrednicim, împreună cu tine, să lăudăm, în veșnicie, pe Dumnezeu, Cel în Treime închinat: Tatăl și Fiul și Preasfântul Duh, în vecii vecilor! Amin!

Apoi, se cântă Condacul 1:

Pe cel însetat de cunoaștere, care, curățindu-și cugetul, a auzit Chemarea Domnului și a împodobit Biserica prin înțelepciunea cea duhovnicească, să-l lăudăm, cu evlavie și să-i strigăm: Bucură-te, Părinte Iraclie!

Rostim, apoi, Rugăciunea:

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea puru­rea fe­ricită și preanevinovată și Maica Dumne­zeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de ase­mănare, decât Serafimii, ca­re, fără stri­că­ciune, pe Dumnezeu-Cu­vântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Năs­cătoare de Dumnezeu, te mărim.

Şi apoi se face Otpustul:

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuvios Mărturisitor Iraclie şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia

Troparul Sfântului Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia

Ceata monahilor și a credincioșilor din Basarabia astăzi te laudă, Sfinte Iraclie, cinstind slăvita ta pomenire, că i-ai luminat pe toți cu lumina Scripturilor, cu slujirea Tainelor, și cu graiul Părinților; de aceea, te rugăm, mijlocește pentru sufletele noastre.

 

Canonul

Glasul 1

Cântarea 1

Irmos: Cântare de biruinţă să cântăm lui Dumnezeu, Celui Ce a făcut minunate minuni cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel, că S-a proslăvit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Lumina lăuntrică cea nezidită, Hristoase, trimite-mi-o, ca pe Iraclie să-l cânț în chip strălucit, pe cel ce mir a izvorât, semnul sfințeniei.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Arată-ne și acum, Preacuvioase, șuvoaiele mirului prin care slava ta vădită a fost de Hristos, ca pururea să-L lăudăm, Sfinte Iraclie!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Urmând Evangheliei fără prihană și cărțile sfinților însuflețindu-te, făcutu-te-ai vas ales, pe Domnul în tine purtând, Sfinte Iraclie!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Deprinderea relelor mă adâncește în groapa păcatului, ci tu, Stăpâna mea, cu sfintele mijlociri, ajută-mă să mă întorc pe calea poruncilor.
 

Cântarea a 3-a

Irmos: Să se întărească inima mea întru nădejdea bunătăţilor Tale, Hristoase, ca neîncetat, cu cântare, laudă să strig Ţie: nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni. 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Izvorâtorului de mir acum să-i cântăm cu multă evlavie, ca, prin miresmele cerești cu sfințenie rourate, să ne umplem și noi sufletul, spre lauda Domnului.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ziua și noaptea ostenindu-te, curățitu-ți-ai aria sufletului și ai păzit-o de vrăjmași, Cuvioase Iraclie, ca semințele virtuților să dea roadele harului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vrând să descoperi credincioșilor bogăția harului Duhului Sfânt, cu limpezime ai grăit, luminând înțelegerea prin cuvântul Evangheliei, Părinte Iraclie!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ocrotitoarea tuturor te știm, Preacurată Maică, ceea ce, prin nașterea ta, ai uimit îngeresștile cete, iar neamul pământenilor s-a izbăvit, că L-ai purtat în pântece pe Făcătorul a toate.
 

Sedealna

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab să ne întâmpine...

Iubit-ai Biserica și pentru ea te-ai luptat cu sabia Duhului, mereu lovind pe vrăjmași, cinstite Iraclie, pentru aceasta astăzi îți slăvim pomenirea și te rugăm cu râvnă, ca pe-un vrednic Părinte, să mijlocești la Domnul pentru cinstitorii tăi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cămara Soarelui duhovnicesc te-am văzut, purtându-L în pântece și rămânând cum ai fost, nearsă de razele cele ce luminează și pământul, și cerul, Pruncă dumnezeiască, preacurată Fecioară, Aceluia, dar, te roagă pentru cinstitorii tăi.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Cu duhul văzând mai înainte Întruparea Cuvântului, Proorocule Avacum, ai propovăduit strigând: când se vor apropia anii Te vei cunoaşte, când va veni vremea Te vei arăta; Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Robia la vrăjmașul văzut te-a slobozit din robia crudului vrăjmaș fără de trup și, adâncindu-te în sine prin rugăciune, sprânceana mândră i-ai zdrobit-o, Cuvioase, pururea rămânând în smerenie!

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Întors prin înfrânare spre cele netrupești, ai dorit, Iraclie, să dai și celorlalți întreaga zestre pe care ai adunat-o, ca mântuirii să-i arăți părtași, Părinte, de Dumnezeu iubitorule!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tărie și nădejde în cuget dobândind din izvorul sfinților cel dulce și curat, plinit-ai toată virtutea cea care înalță către vederea cu-adevărat dumnezeiască, vrednice Părinte Iraclie!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Osânda și blestemul strămoșului Adam, din grădina raiului, când de la Dumnezeu s-a întors către vrăjmașul și înșelătorul, au fost pierdute, Maică fără prihană, prin neîntinata ta naștere.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Pacea Ta dă-ne-o nouă, Fiule al lui Dumnezeu, că afară de Tine pe alt dumnezeu nu cunoaştem şi numele Tău numim, că eşti Dumnezeu al celor vii şi al celor morţi.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Războiul cel din inimă, prin multe citiri, fără să te tulburi de gânduri și cugete, l-ai stins, Cuvioase Iraclie, mintea îndreptându-ți spre cele netrecătoare.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Urmând învățăturilor lăsate de Părinți, sufletul și mintea, Părinte Iraclie, ți-au strălucit precum soarele și te-ai făcut astru purtător de lumină.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lumină Basarabiei ai fost prin glasul tău, o, prealăudate Părinte Iraclie, că, risipind tot întunericul, faptele virtuții le-ai scos la arătare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din toate încercările în care suntem trași pentru trândăvie și lipsa smereniei, Stăpână preacurată, scoate-ne fără vătămare și plini de tot folosul.
 

Cântarea a 6-a

Irmos: Prorocului Iona urmând, strig: slobozeşte viaţa mea din stricăciune, Bunule şi mântuieşte-mă, Mântuitorul lumii, pe mine cel ce strig: Slavă Ţie. 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Evanghelia ți-a fost cartea ta de căpătâi și ți-a umplut inima de cuvântul lui Hristos, Iraclie, lăcaș Treimii astfel făcându-te.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Mărturie bună dând, pe nedrept te-au osândit cei fără de Dumnezeu, dar cu voia lui Hristos, ca flacăra credinței drepte s-o porți în temnițe.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Iscusit te-ai arătat ca duhovnic în popor, cu blândețe învățând calea sfintelor porunci prin chipul tău, prin grai și fapte, Sfinte Iraclie!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Răsăritul cel de sus, în Fecioara pogorând, acum vine spre Tabor să arate lumii întregi lumina Sa dumnezeiască prin omenescul trup.
 

Condacul

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce...

Rănit de dragostea Stăpânului nostru, te-ai nevoit în mănăstirea Hârbovățului și, luminându-ți sufletul cu sfintele virtuți, harul Mângâietorului ai primit, Cuvioase, și duhovnic iscusit, cu înaltă trăire, ai fost în vremuri grele, iar acum te rogi în ceruri, Părinte Iraclie!
 

Icos

Uneltirile celor trândavi și plini de patimi te-au dus înaintea celor fără de Dumnezeu, care te-au osândit ca pe un uneltitor trândav și pătimas, silindu-te la munci, ca să te zdrobească, dar, prin acestea, Hristos te-a curățit, luminându-ți puterile sufletului, spre a putea străluci pe bolta Bisericii Lui și a-i lumina pe cei care acum te cinstesc, Sfinte Părinte Iraclie!

 

Cântarea a 7-a

Irmos: De tinerii Tăi cei din cuptor, Mântuitorule, focul nu s-a atins şi nici nu i-a vătămat. Atunci cei trei, ca dintr-o gură, cântau şi binecuvântau, grăind: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri. 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Iisus, pe Care L-ai mărturisit, pe Care toată viața L-ai propovăduit, El înaintea celor fără de trup te-a mărturisit, Iraclie, ca împreună cu ei să I te închini în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Reazem ai fost în multele nevoi călugărilor care erau greu asupriți, trupul hrănindu-le, și sufletul, ca pe Hristos să-L laude și milostivirile Lui să le cinstească în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Apărător al celor necăjiți și cald ocrotitor pentru cei primejduiți te-ai arătat, Sfinte Iraclie, ca să-I strigăm toți Stăpânului: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Candelă care porți neînțeles Lumina nezidită și Focul cel ceresc, Maică-Fecioară, luminează-ne, ca să-I strigăm toți Stăpânului: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri!

 

Cântarea a 8-a

Irmos: De care se înfricoşează îngerii şi toate oştile, ca pe un Ziditor şi Domn, lăudaţi-L preoţi, slăviţi-L îngeri, bine-L cuvântaţi popoare, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Lovind cu cuvintele în inimi și-n auz, pe toți la străpungere adâncă i-ai adus și calea credinței luminos le-ai deschis, pacea și blândețea făcându-i să le dorească.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Izvoarele patimii oprește-le, te rog, slăvite Iraclie, cu mirul care-a curs din moaștele tale, ca să-I cânt lui Hristos: Slavă Ție, Doamne, pentru mila Ta cea mare!

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Egumen, Iraclie, ai fost la Hârbovăț și grija monahilor luând asupra ta, făcutu-i-ai să strige lui Hristos Dumnezeu: Slavă Ție, Doamne, pentru mila Ta cea mare!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Izvorul Edenului în tine L-ai cuprins, vărsându-L în patru părți ca lumea s-o adăpi cu Apa vieții, mântuindu-i pe toți care-ți strigă ție: Ajută-ne, Curată!
 

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe norul cel purtător de lumină, întru care Stăpânul tuturor, Cel fără de început, S-a pogorât din cer ca ploaia peste lână şi S-a întrupat, pentru noi făcându-se Om, o mărim toţi, ca pe o Maică Curată a Dumnezeului nostru.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Osemintele tale, s-au arătat sfinte moaște, nu oase goale cum păreau, căci au scos peste fire mirul, care te-a vădit ales al Stăpânului, Iraclie; de aceea, roagă-te pentru sufletele tuturor în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iraclie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Scuturând slava deșartă și bucuriile lumii, te-ai înălțat cu zbor ușor împreună cu sfinții către pământul celor blânzi, sfințite Iraclie, și pururea mijlocești cu aceia pentru cei ce pomenirea îți cinstesc.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Iată, sfârșitul cântării l-am apucat, înțelepte; cade-se, dar, să te rugăm a ne ierta neputința, însă te-a preamărit Hristos prin curgerea mirului, Iraclie, de aceea solește pentru sufletele tuturor în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Firea căzută, Fecioară, înmiresmând-o cu Mirul cel ce din tine a ieșit, revărsându-Se în lume, ai ridicat-o iar în rai și-ai stins, cu miresma Lui, greșeala ei urâtă mirositoare, din nou dându-i frumusețea cea dintâi.