Când două minți se întâlnesc la distanță
Se spune că atunci când te gândești profund la cineva, acea persoană simte asta. Acea iubire nu cunoaște distanțe pentru că energia care o susține este mai rapidă decât lumina, mai puternică decât gravitația, mai reală decât materia însăși.
Ce-ar fi dacă știința ne oferea deja indicii despre asta?
În neuropsihologie știm că creierul este un domeniu de conexiuni electrice și chimice, capabil să genereze impulsuri care ne modelează percepția asupra realității.
În fizica cuantică, există un fenomen numit încurcătură cuantică, în care două particule, indiferent de distanța care le separă, rămân conectate într-un mod în care ceea ce se întâmplă cu una este imediat resimțit de cealaltă.
Poate când iubești pe cineva profund, când împărtășești gânduri, emoții și bătăi de inimă, ceva din creierul tău își sincronizează undele cu acea persoană.
Poate că nu este o coincidență că tocmai când ai nevoie, el îți scrie. Cum se simte suferința ta fără să-i spui. Că se trezește în mijlocul nopții exact în momentul în care te gândeai la el sau la ea.
Dragostea adevărată transcende corpul. Este un puls invizibil care unește două conștiințe într-o singură bătaie de inimă.
Nu e magie sau coincidență: e conexiune.
Când îți închizi ochii și te gândești la acea persoană, când inima îți bate cu putere fără niciun motiv aparent, când numele ei apare de nicăieri în mintea ta...
Poate pentru că, undeva în univers, el sau ea se gândește și la tine. 💜♾️
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.