Sinaxar 12 Noiembrie

 În această lună, în ziua a douăsprezecea, pomenirea celui dintre sfinţi Părintele nostru Ioan Milostivul, arhiepiscopul Alexandriei.

Acesta a fost cipriot de neam, fiu al lui Epifanie, domnul ţării, şi s-a însurat cu voia tatălui său şi s-a făcut tată de copii. Apoi murindu-i şi femeia şi copiii, s-a întors cu toată dorirea spre adaosul virtuţii şi spre buna plăcere a lui Dumnezeu. Şi pentru strălucirea vieţii sale, a fost făcut arhiepiscop al Alexandriei, fiind cerut de poporul alexandrinilor de la împăratul Iraclie. Şi, după cuvântul Evangheliei fiind pus ca o făclie în sfeşnic, a strălucit ca o lumină de foc în lume. Şi a petrecut mulţi ani în scaunul arhieriei sale. Şi multe minuni a făcut şi a miluit pe săraci cu cele ce le trebuiau. Drept aceea, şi dintru această faptă luând numele milostivului, şi având toţi spre dânsul evlavie, nu numai credincioşii, ci şi necredincioşii, precum arată istoria ce scrie de dânsul, către Domnul s-a mutat.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Nil pustnicul (sau "Ascetul").

Acesta avea multă putere în cuvinte, fiind eparh al Constantinopolului, pe vremea împărăţiei lui Mavrichie, şi s-a căsătorit cu o femeie cinstită, care i-a născut doi copii, unul parte bărbătească şi altul parte femeiască; după aceea şi-a înduplecat femeia cu cuvintele şi a făcut-o ca să lase Constantinopolul, şi să meargă să locuiască la mănăstirile Egiptului, împărţind copiii: să ia el pe fiul său Teodul, şi ea pe fiică-sa. Şi făcând aşa, s-au despărţit unii de alţii.

Deci aflându-se Sfântul Nil cu părinţii şi cu fiul său la Muntele Sinai, nişte barbari i-au lovit fără de veste ca nişte fiare, şi au luat rob, împreună şi cu alţi mulţi, pe fiul său Teodul, pe care îl plângeau fără de seamă ca pe un rob, precum se vede în cartea ce este făcută de dânsul. Deci, învrednicindu-se după aceasta de dumnezeiasca preoţie, a alcătuit cuvinte pustniceşti pline de toată înţelepciunea şi înţelegerea şi folosul, care cu puterea cuvântului şi cu harul Sfântului Duh îndeamnă spre nevoinţă. Şi tocmind multe cărţi prin care aducea pe mulţi către Hristos cu dragoste dumnezeiască, cu pace s-a săvârşit. Şi zace cu fiul său Teodul împreună şi cu alţi pustnici, precum zic unii în sfânta biserică a Sfinţilor Apostoli, la Orfanotrofion dedesubtul jertfelnicului, puşi acolo de Iustin împăratul.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Martin de Tours, făcătorul de minuni, episcopul Franciei (Franţa).

Acest Martin era pe vremea împăratului Traian în Roma, comis cu rangul; şi aşezându-se voievod de împăratul, a fost trimis la război împotriva barbarilor, unde văzând mulţimea vrăjmaşilor s-a temut, precum se cădea a se teme. Însă luând îndrăzneală dintr-o dumnezeiască vedenie, ce i s-a arătat lui în vis, i-a făgăduit că va birui pe vrăjmaşi. Pentru aceasta, dând război, i-a biruit pe ei; pentru care biruinţă, a luat de la împăratul mare mulţumită şi cinste. Însă sfântul mulţumea mai mult împăratului cerului, Domnului, fiindcă-i dăruise lui biruinţă peste toată nădejdea, pentru o mică facere de bine ce făcuse. Căci mai înainte de începerea războiului, veni la el un sărac tânguindu-şi nevoia şi cerând milostenie; iar sfântul, milostivindu-se asupra întâmplării lui, a rupt o bucată din hlamida sa şi l-a îmbrăcat pe el, asemenea l-a şi hrănit pe el, căci era flămând, şi l-a adăpat fiind însetat. Drept aceea i s-a arătat că a văzut pe Domnul în visul său, în faţă stând şi zicându-i: "Fiindcă M-ai hrănit găsindu-Mă flămând, şi M-ai adăpat, însetat fiind, şi, gol fiind, M-ai îmbrăcat, pentru aceasta voi fi cu tine şi te voi întări şi-ţi voi dărui biruinţa asupra vrăjmaşilor". Atunci sfântul, mulţumind lui Dumnezeu, s-a lepădat de lume şi de ale lumii, şi a ales mai mult petrecerea monahicească. Şi după ce s-a îndeletnicit în sihăstrie şapte ani şi s-a deprins în dumnezeieştile Scripturi, atunci a fost hirotonit episcop al cetăţii Constantinei, care se afla în Galia, şi care acum se numeşte Francia. Acesta cu harul lui Hristos a înviat morţi, a omorât balauri, şi alte încă multe minuni făcând, în pace s-a mutat către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Prooroc Ahia.

Acesta era din Silom, din cetatea lui Eli, preotul, unde a fost mai înainte cortul lui Moise. Acesta a proorocit despre Solomon că va greşi Domnului, şi că femeile îl vor depărta de Dumnezeu. Şi a mustrat pe Ieroboam, pentru că se purta cu vicleşug cu Domnul. A văzut şi o pereche de boi călcând în templu şi alergând asupra preoţilor, care templu a fost dărâmat, când au năvălit babilonienii, iar sfântul, răposând cu pace, a fost îngropat aproape de copacul Silomului.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Martin, episcopul Tarachinului.

Acesta era din Saboria Tafoniei, strălucit cu neamul şi mare fiind socotit de către iliri. Şi fiind împodobit cu vrednicii apostoleşti, a fost vrăjmăşit de arieni. Şi în multe rânduri fiind bătut de ei, înaintea poporului, a fost izgonit. După care, mergând la Mediolan, a pătimit asemenea de la episcopul de acolo Auxentie, arian şi el fiind. Deci fiind silit fericitul, a fugit şi s-a dus la ostrovul (insula) Talarie cel pustiu şi nelocuit, care este aproape de marea Tirinichiei, şi acolo liniştindu-se, se hrănea numai cu rădăcini de verdeţuri, iar mai pe urmă a fost făcut episcop al bisericii din Tarachin. Şi atâta a strălucit şi a sporit fericitul în iubirea de săraci, încât mai întâi a împărţit toată averea sa săracilor, apoi, dacă se întâmpla să poarte numai o singură haină şi vedea vreun sărac că tremura de frig, tăia haina aceea de la genunchi şi o da săracului. Acest sfânt, văzând odată un mort pe care-l ducea la îngropare, şi pe un năpăstuitor că nu îngăduia să fie îngropat, spunând că este dator cu atâţia bani, a înviat pe mortul acela, iar pe năpăstuitor dovedindu-l mincinos a poruncit să moară în locul celui mort. Deci în acest chip vieţuind, a adormit în pace.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Antonie şi cei împreună cu dânsul Zevina, Ghermanos, Nichifor şi Marato fecioara.

Aceştia erau pe vremea lui Maximian, dintre care Antonie era bătrân cu vârsta; iar Nichifor şi Zevina şi Ghermanos, tineri încă şi în floare. Fiind prinşi în Cezareea, şi mărturisind pe Hristos în privelişte, li s-au tăiat capetele de sabie. Iar Marato fecioara, din Schitopoli fiind, şi prin toată cetatea fiind purtată goală, a fost aruncată în foc şi s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Nil izvorâtorul de mir, care s-a nevoit în munţii de pe lângă Marea Lavra din Muntele Athos, şi s-a săvârşit în pace.

Sfântul Nil, Izvorâtorul de Mir, din Muntele Athos s-a născut în Grecia, într-un sat numit Sf. Petru, dioceza Zakoneia. El a fost crescut de unchiul său, ieromonahul Macarie. La vârsta potrivită a fost tuns călugăr, apoi hirotonit ierodiacon şi mai târziu ieromonah.

Râvna pentru mai aspre nevoinţe monastice i-a călăuzit pe unchi şi nepot spre Muntele  Athos, unde Macarie şi Nil au trăit în ascetism într-un loc numit Sfintele Stânci. După moartea Sf. Macarie, părintele Nil arzînd de zel pentru nevoinţele duhovniceşti mult mai aspre s-a retras într-un loc aproape inacesibil pentru orice fiinţă vie. La plecarea sa la Domnul în 1651, Sf. Nil a fost învrednicit de curgere bogată de mir vindecător, pentru care creştinii veneau să-l ia din cele mai îndepărtate ţinuturi estice.

Sfântul Nil lăsat în urmă o profeţie uimitor de corectă referitoare la care va fi starea Bisericii în mijlocul sec. al XX-lea şi la felul cum vor fi oamenii atunci. Printre invenţiile pe care le-a profeţit sunt telefonul, avionul şi submarinul. El a mai atras atenţia şi asupra faptului că mintea omului va fi întunecată de patimile trupului iar "necinstea şi fărădelegea vor prinde putere". Bărbaţii nu se vor mai distinge de femei din cauza "lipsei smereniei în îmbrăcăminte şi purtarea părului". Sfântul Nil a plâns pentru păstorii creştini care vor deveni oameni vanitoşi iar tradiţia şi morala bisericii se vor schimba. Vor rămâne puţini oameni evlavioşi şi cu frică de Dumnezeu şi cei mai mulţi se vor abate de la calea cea dreaptă neavînd povăţuitori.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Arsachie, care de sabie s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Leon, patriarhul Constantinopolei, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Sava Nigdeli care în Constantinopol a mărturisit, iar în Cuciuc-Caraman a fost îngropat, la anul 1732, şi care de sabie s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Nicolae Constantinopolitul, care în Constantinopol a mărturisit, la anul 1732.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Luna noiembrie în 12 zile: pomenirea celui dintre Sfinti Parintelui nostru Ioan Milostivul, arhiepiscopul Alexandriei (+619).

        Sfantul Ioan Milostivul a fost cipriot de neam, fiul lui Epifanie, domnul tarii, din Amatunda Ciprului, si a trait pe vremea lui Eraclie, imparatul Bizantului (610-641).
        Singur la parinti si mostenind o mare avere, la varsta cuvenita el s-a casatorit si a avut doi copii; dar murindu-i si sotia si copiii, Ioan si-a impartit averea la saraci si a hotarat sa traiasca, de aici inainte, in slujba lui Dumnezeu si a celor lipsiti si in suferinta, de unde si numele de Milostiv, cum i se zicea, pentru multele fapte bune si milostenii ce a facut in viata sa, incat vestea despre dansul ajunsese in toata partea de rasarit a crestinatatii.
        Deci, cand scaunul patriarhiei de Alexandria era fara pastor, imparatul Eraclie, la cererea poporului, a inaltat la aceasta treapta pe Ioan, care, desi nu voia, mai apoi a primit hirotonia si a fost facut pastor al Bisericii din Alexandria, punand astfel lumina in sfesnic, cum zice Evanghelia. Aici, grija lui cea dintai a fost cunoasterea saracilor, pe care ii numea "stapanii si domnii mei", ca unii carora Hristos le-a dat puterea sa deschida poarta cerului celor ce fac milostenie cu dansii. Incepand a paste oile cele cuvantatoare, s-a sarguit, mai intai, a-si curati poporul de eresurile vremii. Tot in timpul pastoriei sale, a avut loc si navalirea persilor in Ierusalim si in alte parti ale imparatiei, ducand cu ei, o data cu cinstitul lemn al Crucii, multimi de prinsi, pe care i-au luat pentru a-i vinde ca robi.
        Cu acest prilej, fericitul Ioan a trimis in ajutor corabii cu grau si aur mult pentru rascumpararea celor cazuti in robie. A trimis, de asemenea, mesteri si lucratori egipteni pentru refacerea caselor si bisericilor stricate si pangarite de navalitori, precum si oriunde era nevoie, care pline de hrana celor infometati, saraci si in suferinta. Si asa, plin de ravna pentru pastrarea dreptei credinte si pentru rugaciune, gata de orice fapta buna, in slujba saracilor, fericitul Ioan a petrecut multi ani pe scaunul arhieriei sale, multe minuni facand, precum istoria lui ne arata.
        In anul 619, voind Sfantul sa mearga la Constantinopol, pe drum l-au parasit puterile si, abatandu-se pe la Cipru, a murit in Alexandria, locul nasterii sale, cinstit nu numai de crestini, ci si de necredinciosi.

 
 

Întru aceastã zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Nil Pustnicul (+450).

       Sfantul Nil era de neam ales din Constantinopol. In vremea imparatului Teodosie cel Mare (379-395), el avea inalta slujba de prefect al capitalei. Traia intr-o familie fericita, avand un fiu si o fiica. Din dragoste pentru Dumnezeu, el s-a retras cu fiul sau Teodul la Sinai, in vreme ce sotia lui s-a dus cu fiica ei, la o manastire de maici din pustia Egiptului. Cand hoardele barbare au scaldat intr-o baie de sange muntele Sinai, Nil a scapat cu fuga. Teodul a fost luat ca rob, insa a izbutit curand sa scape si sa-si afle tatal pierdut. Episcopul din Eluza, la hotarul dintre Arabia si Palestina, a sfintit in preot atat pe tata cat si pe fiu. Restul vietii, Nil l-a petrecut, iarasi, la muntele Sinai, ca pustnic.
        De numele lui Nil, traditia a legat o multime de scrieri, care de buna seama, sunt de la mai multi scriitori. Dintre acestea, Sfantul Nil Sinaitul ar fi alcatuit numai cartea ce se cheama "Povestiri", celelalte ar fi ale altora ca: Evagrie sau Nil din Ancira, adica Nil ascetul din Filocalie, care n-a trait niciodata in Sinai, dar care era unul din marii indrumatori duhovnicesti ai timpului sau, precum scrierile lui ne arata.
        Deci, alcatuind el cuvinte pustnicesti pline de toata intelepciunea, intelegerea si folosul, carti care indeamna spre nevointa, cu puterea cuvantului si cu darul Sfantului Duh, si asa, aducand cu dumnezeiasca dragoste pe multi, la Hristos, cu pace s-a savarsit.
 

 
 

Întru aceastã zi, cuvânt al Sfantului Ioan Gura de Aur, despre milostenie.

        Cu milostenia si cu credinta se curata pacatele. Iar milostenie scotesc nu pe cea adunata din silnicia si din jaful altuia, ca aceea nu este milostenie, ci cruzime si neomenie. Ca ce folos este a dezbraca pe unul si a imbraca pe altul? Ca, chiar si toata averea altuia de vom da, de nici un castig nu ne este noua. Si dovada este Zaheu care, atunci cand isi facea rugaciunea la Dumnezeu, a zis: "Voi intoarce impatrit celor ce i-am napastuit". Iar noi, de mii de ori napastuind si apucand, socotim ca ne rugam lui Dumnezeu; dar, oare, nu-L maniem pe El, inca si mai mult?
        Ca, spune-mi mie, daca ai fi adus la altar un cal mort, tragandu-l din raspantiile drumului, oare nu toti te-ar fi gonit pe tine, ca pe un spurcat si un iesit din minte? Deci, de ce nu te-as mustra? Ca, daca este adunatura din jafuri, nu este numai precum calul cel mort, ci cu mult mai rau. Si tu acelasi lucru faci, cand, prin cuvintele tale, fagaduiesti lui Dumnezeu ca te vei departa de rele, iar, prin obiceiurile cele rele, ajutorezi din jafuri pe cei ce n-au si, asa, iti aduci jertfa ta la altar. Dar acum, nu este numai aceasta singura greseala, ci si una mai cumplita decat aceea, ca necinstesti, adica, sufletele sfintilor. Ca altarul, masa aceasta, este de piatra sau de lemn, si se sfinteste si se curateste, iar acele suflete pe Insusi Hristos il poarta si tu indraznesti a trimitea acolo, in ele, o necuratie ca aceasta. Dar el zice, ca nu da ajutor din avutia aceea, ci din alta avere curata. De ras sunt aceste cuvinte si glume. Oare nu stii ca daca intru averea ta cea multa vei cadea si averea nedreapta, aceasta pe toata o necinsteste. Precum si intr-un izvor curat cineva aruncand gunoaie, tot izvorul il face necurat, asa si lacomia, intrand in bogatie o strica pe ea. Pentru ca, iata, s-a zis: "Din aceasta pricina mai bine este a nu milui". De vreme ce si Cain mai bine era sa nu fi adus jertfa nicidecum, decat aducand jertfa proasta, sa manie pe Dumnezeu.
        Iar cel ce ajuta, din cele straine, cum nu-l va mania pe Domnul? Ca zice Dumnezeu: "Jefuirea altuia este jefuirea Mea, iar nu din averea ta. Acela este stapanul averii aceleia, chiar daca de mii de ori o vei tine tu pe ea. Eu ti-am poruncit, zice Domnul, sa nu jefuiesti, iar tu cu jafuri Ma cinstesti". Si oare nu-ti va zice tie: "Tu gandesti faradelegea, ca Eu sunt asemenea tie. Mustra-te-voi si-ti voi pune inaintea fetii tale pacatele tale". Sa ne departam deci, de cele nedrepte si cele drepte sa le facem, pentru Hristos Iisus Domnul nostru, Caruia se cuvine slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 

Acatistul Sfântului Cuvios Teodor Studitul

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Pe păstorul Bisericii, cel înfrumuseţat cu virtuţi dumnezeieşti, care cu tăria dragostei cereşti s-a împreunat şi prin ea a izvorât lumii apa vie a teologiei, să-l lăudăm după vrednicie. Căci ca un fiu al Luminii pentru slava Sfintei Treimi şi tainele mântuirii s-a nevoit muceniceşte, iar acum dăruieşte luminare şi har de la Hristos celor ce cântă cu credinţă: Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Icosul 1

În oglinda poruncilor neîncetat privind, te-ai curăţit desăvârşit de patimi şi ai primit, Părinte, luminarea Duhului Sfânt. Iar inima ta ţi-ai făcut-o cămară de nuntă şi icoană de pururea închinare lui Hristos, iar prin negrăite faceri de minuni ai pogorât în lume binecuvântarea Tatălui ceresc. Pentru aceasta, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, inimă întărită de Cuvântul lui Dumnezeu;
Bucură-te, vedere adâncită de raza nepătrunsă a Duhului;
Bucură-te, auzire înfricoşată a trâmbiţei veşniciei;
Bucură-te, simţire de taină a dragostei Sfintei Treimi;
Bucură-te, prăznuire duhovnicească a Învierii;
Bucură-te, îndulcire prin credinţă de mireasma raiului;
Bucură-te, gustare cu cutremur a Pâinii Vieţii;
Bucură-te, îngropare cu Hristos în ţarina smereniei;
Bucură-te, cuget de foc ce păzeşti hotarul voii dumnezeieşti;
Bucură-te, părtaş cu duhul la suferinţele şi bucuriile aproapelui;
Bucură-te, râvnă nebiruită în păzirea fără prihană a Bisericii pământeşti;
Bucură-te, pătimire de bunăvoie pe Crucea Iubirii;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 2-lea

Moştenirea sfântă de neam ai înmulţit-o şi de tânăr te-ai arătat iscusit în dumnezeieştile Scripturi şi dogme, încât închideai gurile ereticilor şi hulitorilor de sfintele icoane. Iar după Sinodul al şaptelea a toată lumea te-ai alipit cu duhul de Sfinţitul Platon şi unchiul tău după mamă, unul dintre dumnezeieştii Părinţi care au întărit biruinţa dreptei credinţe. Pentru aceasta, cinstim împreună cu tine Preacuratul Chip al Domnului şi ne închinăm Lui, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Împreună cu fraţii tăi Iosif şi Eftimie ai urmat, Fericite, Sfântului Platon, îmbrăţişând, ca mai înainte Părinţii tăi, viaţa călugărească. Atât de mult ţi-ai dăruit voia Domnului, încât te nevoiai cu bărbăţie în post şi osteneli, tuturor slujind ca lui Hristos Însuşi. Iar jertfa cea bineplăcută Sfintei Treimi a rodit întru tine sfinţenie de taină, spre mângâierea celor ce cântă:
Bucură-te, legare a voii cu smerenia lui Hristos;
Bucură-te, râvnă a sărăciei cu duhul;
Bucură-te, alergare spre cele mai grele şi de jos ascultări;
Bucură-te, pământ stropit cu lacrimile harului;
Bucură-te, urcare prin sfinte nevoinţe a muntelui Fericirilor;
Bucură-te, suflet întinerit prin închinarea voii lui Dumnezeu;
Bucură-te, inimă păzită de conştiinţa ochiului dumnezeiesc neadormit;
Bucură-te, ajutor al celor neputincioşi şi bolnavi;
Bucură-te, subţiere prin viaţa cea aspră a grosimii cugetului;
Bucură-te, înstrăinare de cele lumeşti pentru dragostea Sfintei Treimi;
Bucură-te, că de ea umplându-te, o mărturiseai prin dragostea frăţească;
Bucură-te, suflet străluminat prin ascultare şi spovedanie curată;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 3-lea

Prin pocăinţă şi mărturisire îţi găteai inima ca să primeşti focul ceresc al Duhului. Totdeauna îţi alegeai o parte din zi spre cugetarea de Dumnezeu, ca singur stând înaintea Lui, cu minte netulburată şi neamestecată cu cele pământeşti, să-I aduci slujbă în taină, cântând Sfintei Treimi cu îngereştile cete: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Străluceai, Părinte, de ungerea Sfântului Duh, încât mulţi se sârguiau să te urmeze, ca să se împărtăşească împreună cu tine de mirul virtuţilor şi harul dumnezeiesc, pentru care şi noi cu dragoste îţi cântăm:
Bucură-te, neîncetată pomenire de Dumnezeu;
Bucură-te, izvor de lacrimi pururea curgător;
Bucură-te, viaţă care curge cu Hristos în Dumnezeu;
Bucură-te, înfrânare minunată şi cu înţelepciune rânduită;
Bucură-te, acoperire a faptelor bune întru risipirea slavei deşarte;
Bucură-te, primire ca de la Domnul a mustrărilor şi iertării părintelui duhovnicesc;
Bucură-te, întărire prin credinţă şi înălţare prin nădejde;
Bucură-te, stare neclintită de închinare înaintea Sfintelor Cărţi;
Bucură-te, păzitor al predaniei şi rânduielilor Sfinţilor Părinţi;
Bucură-te, râvnitor cu duhul în a urma Sfântului Vasile cel Mare;
Bucură-te, că asemeni lui ai luminat ca un stâlp de foc cărările mântuirii;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 4-lea

Te-ai făcut, Părinte Teodor, prin fapte şi cugete dumnezeieşti bucuria Cuviosului Platon, care te-a silit, împreună cu Sfântul Patriarh Tarasie, să primeşti treapta preoţiei. Căci nu se cuvine să fie ascunsă lumina lui Hristos sub obroc, ci ca o făclie să strălucească în sfeşnicul Bisericii, spre întărirea tuturor celor ce cu credinţă şi cu dragoste cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Slăbit de osteneli şi bătrâneţe, Cuviosul Platon ţi-a încredinţat jugul egumeniei, pe care abia te-ai înduplecat a-l primi, neputându-te împotrivi voinţei fraţilor iubitori ai vieţuirii tale fericite. Atunci ai început, Părinte, şi mai mari nevoinţe spre pildă tuturor, punându-ţi în multe chipuri, cu cuvântul şi cu fapta, sufletul spre mântuirea aproapelui:
Bucură-te, iconom credincios al Mântuitorului;
Bucură-te, călăuză şi doctor al sufletelor;
Bucură-te, purtătorule cu darul lui Hristos al Crucii aproapelui;
Bucură-te, vedere a fratelui curăţită de raza iubirii cereşti;
Bucură-te, povăţuire cu dreaptă socoteală a fiilor duhovniceşti;
Bucură-te, râvnire îngerească a făgăduinţelor şi rânduielilor călugăreşti;
Bucură-te, îndreptătorule al cugetelor strâmbe şi răzvrătite;
Bucură-te, suferire cu mulţumire a cârtirii şi ocărilor;
Bucură-te, grijă doar de cele plăcute lui Dumnezeu;
Bucură-te, tămăduire a neputinţelor sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, răbdare cu bărbăţie în necazuri;
Bucură-te, vas al milei şi îndurării părinteşti;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 5-lea

De păcatele şi obiceiurile rele ale oamenilor plângeai cu inima şi te întristai pentru necinstirea legii lui Dumnezeu. Însă mai vârtos, când vedeai molima păcatului răspândindu-se ca fulgerul din pricina fărădelegilor celor puşi să conducă poporul, te aprindeai de dumnezeiască râvnă şi îi mustrai pe faţă, nebăgând în seamă îngrozirile lor. Pe desfrânatul împărat Constantin, necinstitor al sfintelor rânduieli, l-ai despărţit cu sabia de foc a Cuvântului de trupul Bisericii, pentru care ai suferit surghiunul şi urgia lui, înarmat cu tăria cântării de taină: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Privind la mărturisirea şi viaţa ta ca la o carte în care s-a scris Cuvântul lui Dumnezeu, mulţi s-au îmbărbătat şi au pătimit muceniceşte împreună cu tine pentru adevăr şi dragostea lui Hristos. Iar crudul împărat şi vasul fărădelegii a fost sfărâmat de mâna Olarului, căci prin purtarea Lui de grijă ochii celui ce nu voia să vadă lumina duhovnicească au fost lipsiţi şi de lumina firească:
Bucură-te, răbdare şi bărbăţie neclintită;
Bucură-te, râvnă îngerească pentru Biserica lui Hristos;
Bucură-te, porumbel al păcii de sus;
Bucură-te, purtare a crucii ca semn al dragostei dumnezeieşti;
Bucură-te, mărturisitorule cinstit de patriarh şi de împărăteasa Irina;
Bucură-te, că, încetând prigoana, ai adunat oile cele risipite;
Bucură-te, că ai fost chemat povăţuitor în Sfânta Mănăstire a Studiţilor;
Bucură-te, vas al purtării de grijă dumnezeieşti;
Bucură-te, iubire ce te asemeni cu iubirea Tatălui ceresc;
Bucură-te, Părinte, naştere de viaţă întru Hristos;
Bucură-te, că ai născut la viaţa îngerească mii de fii duhovniceşti;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 6-lea

Ca un altar viu de închinare prin care pământul strigă după milostivirea de sus te-ai arătat lumii, Cuvioase Părinte. Şi toţi la tine alergau, care râvneau sfintelor tale nevoinţe. Iar tu, cu porunci şi canoane învăţându-i şi îngrădindu-i, te osteneai a-i păzi sub acoperământul harului, ca rugăciunea lui Hristos să înflorească în inimi: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Biserica lui Dumnezeu ai adăpat-o cu izvoarele învăţăturilor tale, Sfinte Teodor, ca un râu plin de apele înţelepciunii, şi au veselit-o cuvântările tale. Iar rânduiala binecuvântată lăsată Studiţilor s-a ţinut în multe mânăstiri, până în ziua de astăzi, spre rodire duhovnicească şi lauda de cinste a vieţii monahiceşti. Pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, cer pământesc în noian de smerenie;
Bucură-te, martor al văzutelor şi nevăzutelor;
Bucură-te, liturghisitor al voii dumnezeieşti;
Bucură-te, atingere de har ce opreşti curgerea păcatului;
Bucură-te, pământ împreunat cu cele cereşti;
Bucură-te, strajă neadormită a comorilor duhovniceşti;
Bucură-te, zugrav şi cântăreţ iscusit al sfinţeniei de taină;
Bucură-te, punte peste abisul neiubirii;
Bucură-te, pază a simţurilor şi închinare lui Hristos a cugetelor;
Bucură-te, alăută a Duhului, ce preamăreşti pe Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, lauda fecioriei şi podoaba mântuirii de obşte;
Bucură-te, fericită neagonisire şi ascultare ce surpi cursele vrăjmaşe;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 7-lea

Răpind împărăţia grecească Nichifor prigonitorul, l-a adus iarăşi pe Iosif cel izgonit din Biserică şi a poruncit să i se dea slujba preoţiei. Pentru aceasta, Cuvioase, l-ai mustrat pe împărat, iar el s-a mâniat şi te-a surghiunit împreună cu fratele tău Iosif, fericitul Platon şi mulţi alţi călugări din Mănăstirea Studiţilor. Atunci cu o inimă L-aţi preaslăvit pe Dumnezeu, bucurându-vă a pătimi pentru El şi a cânta: Aliluia!

Icosul al 7-lea

De momelile şi îngrozirile tiranului nu te-ai tulburat, Părinte, ci l-ai sfătuit cu tărie să facă pocăinţă pentru păcate, să adune cele risipite şi aşa să meargă la război. Dar cuvântul nerodind în inima lui, prin ochiul cel a toate văzător i-ai proorocit pieirea, iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, cărbune al evlaviei după cele sfinte;
Bucură-te, jertfă vie închinată lui Dumnezeu;
Bucură-te, privelişte îngerilor şi oamenilor;
Bucură-te, chip înfricoşător demonilor;
Bucură-te, senin al bucuriei duhovniceşti;
Bucură-te, inimă pecetluită cu Crucea Domnului;
Bucură-te, smirnă a dorului dumnezeiesc;
Bucură-te, făclie a înţelepciunii de sus;
Bucură-te, mucenic şi nevoitor de fiecare zi;
Bucură-te, vedere de taină a Chipului lui Hristos;
Bucură-te, cântec lăuntric al Sfântului Chip;
Bucură-te, gură a slavei Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 8-lea

Drept-credinciosul împărat Mihail a adus pace Bisericii şi te-a întors cu cinste din surghiun. În acea vreme s-a mutat la Domnul vrednicul de laudă Platon, ale cărui sfinte moaşte cu patriarhul şi tot clerul le-aţi sărutat şi îngropat cu cinste, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Doar doi ani ai vieţuit cu fraţii în linişte după răposarea Părintelui tău Platon, căci vifor cumplit s-a abătut asupra Bisericii din partea lui Leon Armeanul, cel cu nume şi năravuri de fiară. Căci prin viclenie şi înşelăciuni a răpit împărăţia de la Mihail, făcătorul său de bine, şi adunând pe ajutătorii relei-credinţe, a început a huli sfintele icoane şi a defăima pe cei ce le cinstesc, pentru care, Părinte, cu întraripată vitejie l-ai mustrat:
Bucură-te, lucrare de taină a moştenirii Sfântului Platon;
Bucură-te, legământ al veşnicei iubiri de fiu;
Bucură-te, vas plin de părintească binecuvântare;
Bucură-te, cinstire a sfintelor moaşte cu adâncă închinare;
Bucură-te, că împăratul Mihail a schimbat porfira cu rasa monahicească;
Bucură-te, cuvânt de foc ce arzi cuvintele deşarte şi hulitoare;
Bucură-te, cuget mistuit de râvna Bisericii lui Dumnezeu;
Bucură-te, făclie a Duhului ce risipeşti umbra ereziilor iudaizante;
Bucură-te, împreună răstignit cu Hristos după omul lăuntric;
Bucură-te, că ai arătat icoana lui Hristos nedespărţită de Dânsul;
Bucură-te, cinstitor al chivotului Chipului lui Dumnezeu;
Bucură-te, apostol al tainei Întrupării dumnezeieşti;
Bucură-te, păzire a hainei Bisericii, ţesută cu darul de sus;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 9-lea

„Nu dumnezeirea cea nevăzută şi neajunsă se închipuie cu vopsele, nici pe acelea sau lemnul le cinstim, ci zugrăvim Chipul lui Dumnezeu Celui Întrupat, Căruia ne închinăm şi pe Care Îl slăvim”, ai strigat împăratului. Apoi, luând sabia duhovnicească, l-ai oprit a judeca şi porunci în cele ale Bisericii, din sânul căreia singur se izgonise prin călcarea dumnezeieştilor predanii, nevrednic să cânte împreună cu sfinţii: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Izgonit cu necinste de împărat, iar prigoana înteţindu-se şi văzând pe cei rău-credincioşi cum ardeau sau batjocoreau sfintele icoane, nu ai vrut doar în taină a fi cinstitor de Dumnezeu, ci, de praznicul Duminicii Stâlpărilor, ai poruncit fraţilor să ia în mâini sfintele icoane şi în jurul mănăstirii, cu mare glas, să cânte lui Hristos: „Preacuratului Tău Chip ne închinăm, Bunule…”, şi alte cântări de biruinţă:
Bucură-te, sfetnicule şi mângâierea Patriarhului Nichifor;
Bucură-te, înainte-vedere a biruinţei dreptei credinţe;
Bucură-te, dar şi proorocire a cumplitei căderi a vrăjmaşilor ei;
Bucură-te, izvor de lacrimi ce adapi ţarina cu roua Veşniciei;
Bucură-te, stâlp al răbdării neclintit de momeli şi îngroziri;
Bucură-te, gură de aur a Cuvântului, care pe toţi îi întăreşti în credinţă;
Bucură-te, râu al învăţăturilor bune, neoprit de lanţuri şi prigoane;
Bucură-te, că ai fost hrănit cu chinuri pentru sfintele icoane;
Bucură-te, că prin rugăciunile şi scrisorile tale pe mulţi ai întors din rătăcire;
Bucură-te, nădejde în Dumnezeu ce biruie foamea şi setea, frigul şi arşiţa şi rănile nenumărate;
Bucură-te, că multă vreme nu ai gustat decât Trupul şi Sângele Domnului;
Bucură-te, iubire de Părinte, care pentru fiii săi îşi pune viaţa;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 10-lea

Numai puterea lui Dumnezeu a putut covârşi mulţimea lovirilor de moarte şi chinurilor nenumărate pe care trupul tău le-a suferit, ca o icoană vie a lui Hristos răstignit. Căci inima ta curată în unire cu dragostea Lui se sălăşluise, strălucind peste lumea deznădăjduită bucuria sfintei cântări: Aliluia!

Icosul al 10-lea

O unică închinare ai arătat, Părinte, icoanei lui Hristos ca şi lui Hristos Însuşi, nu după natură, ci pentru unitatea singurului Său Ipostas. Căci afară de diferenţa de substanţă, prototipul şi icoana sunt una prin asemănare, după mult înţeleptul Dionisie, iar taina icoanei este însăşi taina iconomiei dumnezeieşti:
Bucură-te, zugrav al comuniunii ipostatice a icoanei cu Hristos, prin asemănare;
Bucură-te, că ai arătat şi că diferenţa naturilor se păstrează;
Bucură-te, că ai lămurit că circumscrierea iconică a lui Hristos e proprie umanităţii Sale;
Bucură-te, că şi necircumscrierea Dumnezeirii ai apărat-o;
Bucură-te, că ai arătat că nici una, nici alta nu împart Ipostasul unic al lui Hristos;
Bucură-te, că taina Chipului icoanei ai arătat-o drept însăşi taina persoanei;
Bucură-te, că ai amuţit buzele celor ce nu se închină cinstitelor icoane;
Bucură-te, că pe nepotul împăratului l-ai tămăduit prin mijlocirea icoanei Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, că întors la rătăcirea dintâi, şi boala i s-a întors;
Bucură-te, că ai întărit că cinstirea icoanei trece la Hristos;
Bucură-te, că ai învăţat că prin icoană Hristos Se arată în materie ca printr-o oglindă;
Bucură-te, mărturisire a unicei închinări şi doxologii a Chipului mântuitor;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 11-lea

Ai învăţat, Părinte, că icoana există în potenţă în Hristos, ca o umbră a Arhechipului ei, chiar dacă nu e configurată de o rază de lumină, şi este întipărită în materie ca un sigiliu, chemând prin asemănare pe cei asemenea. Iar aşa cum este o singură închinare la Sfânta Treime pentru unitatea de fiinţă, tot aşa şi la icoana lui Hristos, ca şi Lui Însuşi, pentru identitatea Ipostasului hristic o singură închinare mărturisim. Căci Lui ne închinăm, chiar dacă zugrăvit în icoană, şi Lui Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cum închinarea icoanei urcă la Hristos, ne-ai insuflat, dumnezeiescule Părinte, să ne apropiem şi să ne închinăm ei cu frică şi cu evlavie, şi să credem că prin ea ne vine un har dumnezeiesc, împărtăşind sfinţire celor ce se apropie de ea cu credinţă. Pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, închinare adusă lui Hristos Cel închinat în icoană;
Bucură-te, că Ipostasul Cuvântului nu se confundă cu materia, chiar dacă se vede prin ea;
Bucură-te, cinstire a veşnicei frumuseţi a lui Hristos;
Bucură-te, că ai învăţat că nu materia în sine este închinată, ci chipul luminării dumnezeieşti celei ipostatice;
Bucură-te, că ai numit pe drept-credincioşi icoane vii ale lui Hristos prin asemănarea duhovnicească;
Bucură-te, slavoslovie a Chipului lui Hristos Celui Nefăcut de mână;
Bucură-te, că ai văzut în icoana lui Hristos o unică închinare şi doxologie a Sfintei Treimi;
Bucură-te, că ai arătat că la ea se face raportarea unică a tuturor închinărilor;
Bucură-te, cuvânt ce consună cu predania Bisericii soborniceşti;
Bucură-te, că asuprirea a încetat, prigonitorul Leon fiind ucis de ostaşii săi;
Bucură-te, că urmaşul său Mihail, deşi rău credincios, nu prigonea pe binecredincioşi;
Bucură-te, că mărturisitorii dreptei credinţe au fost eliberaţi din surghiun;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 12-lea

Neplecându-se împăratul Mihail a primi dreapta credinţă, ai ieşit, Sfinte, din mijlocul poporului înşelat cu eresul lipsirii de icoane şi întru nevoinţele monahiceşti ai petrecut până la fericitul tău sfârşit. Şi în boală grea căzând, toţi alergau să se împărtăşească de cuvântul şi binecuvântarea ta cea de pe urmă, iar la trecerea ta să cânte împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Puţin înainte de a muri, întărit de sus, ai slujit Sfânta Liturghie, Sfinte Teodor, apoi i-ai mângâiat pe cei ce plângeau, îndemnându-i să păzească credinţa dreaptă şi viaţa binecredincioasă. Atunci ai dat tuturor sărutarea de pe urmă şi ai poruncit ucenicilor să cânte cu lumânări în mâini cântarea de ieşire a sufletului. Pe care îngerii lui Dumnezeu l-au condus înaintea tronului Stăpânului, precum s-a arătat în vedenie fericitului Ilarion:
Bucură-te, bună mireasmă a pătimirilor pentru Hristos;
Bucură-te, grabnic ajutătorule şi de minuni făcătorule;
Bucură-te, că, prin ungerea cu untdelemnul binecuvântat de tine, mireasa cea greu bolnavă s-a sculat sănătoasă;
Bucură-te, că primitorul de străini Leon, chemând numele tău, a rămas nevătămat de fiara sălbatică;
Bucură-te, că prin semnul crucii şi rugăciunea de certare a duhului îndată ai izgonit pe diavol din femeia ce greu pătimea;
Bucură-te, că puterea grozavă a focului ce cuprinsese o casă a stins-o scrisoarea ta;
Bucură-te, că, aruncând-o cu credinţă în flăcări, femeia a aflat izbăvire;
Bucură-te, că şi altă dată la chemarea numelui tău, ploaie mare s-a pornit peste fânul aprins;
Bucură-te, că aşa ai scăpat pe cei nevinovaţi de mânia ostaşilor;
Bucură-te, că pe cel înşelat de hulitori l-ai certat în vis, îndreptându-l spre a primi mântuitoarele cuvinte;
Bucură-te, că şi la mormântul tău se săvârşeau multe tămăduiri şi mulţi se făceau sănătoşi doar privind la icoana ta;
Bucură-te, izbăvitorule al celor chinuiţi de duhuri necurate, frică, otravă şi tot felul de boli;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Teodor cel minunat în înţelepciune şi cu viaţa în toate chipurile înfrumuseţat, ajută-ne şi pe noi să punem început bun pocăinţei şi să răbdăm cu credinţă toate încercările acestei vieţi, iar prin mila lui Dumnezeu să atingem limanul nepătimirii şi dragostei. Aşa, Sfinte, ajută-ne să ne îndreptăm viaţa prin mărturisire curată şi cuviincioasă împărtăşire cu Trupul şi Sângele Domnului, încât la Judecată să nu fim aflaţi afară din Împărăţia Iubirii, ci împreună cu tine să cântăm Sfintei Treimi: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: În oglinda poruncilor neîncetat privind…, Condacul 1: Pe păstorul Bisericii, cel înfrumuseţat…,

Icosul 1

În oglinda poruncilor neîncetat privind, te-ai curăţit desăvârşit de patimi şi ai primit, Părinte, luminarea Duhului Sfânt. Iar inima ta ţi-ai făcut-o cămară de nuntă şi icoană de pururea închinare lui Hristos, iar prin negrăite faceri de minuni ai pogorât în lume binecuvântarea Tatălui ceresc. Pentru aceasta, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, inimă întărită de Cuvântul lui Dumnezeu;
Bucură-te, vedere adâncită de raza nepătrunsă a Duhului;
Bucură-te, auzire înfricoşată a trâmbiţei veşniciei;
Bucură-te, simţire de taină a dragostei Sfintei Treimi;
Bucură-te, prăznuire duhovnicească a Învierii;
Bucură-te, îndulcire prin credinţă de mireasma raiului;
Bucură-te, gustare cu cutremur a Pâinii Vieţii;
Bucură-te, îngropare cu Hristos în ţarina smereniei;
Bucură-te, cuget de foc ce păzeşti hotarul voii dumnezeieşti;
Bucură-te, părtaş cu duhul la suferinţele şi bucuriile aproapelui;
Bucură-te, râvnă nebiruită în păzirea fără prihană a Bisericii pământeşti;
Bucură-te, pătimire de bunăvoie pe Crucea Iubirii;
Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

Condacul 1

Pe păstorul Bisericii, cel înfrumuseţat cu virtuţi dumnezeieşti, care cu tăria dragostei cereşti s-a împreunat şi prin ea a izvorât lumii apa vie a teologiei, să-l lăudăm după vrednicie. Căci ca un fiu al Luminii pentru slava Sfintei Treimi şi tainele mântuirii s-a nevoit muceniceşte, iar acum dăruieşte luminare şi har de la Hristos celor ce cântă cu credinţă: Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti!

şi se face otpustul.

 

Acatistul Sfântului Mucenic Vichentie diaconul (11 noiembrie)

iul.28

Condacul 1 :

Cuvântul lui Dumnezeu l-ai pus in inima ta spre a fi măngâiere, ajutor şi sporire în toate lucrurile cele bune şi folositoare Sfinte Mucenice Vichentie, încă din tinereţile tale, arătându-te pururea sârguitor pentru pătrunderea tainelor celor dumnezeieşti. Pentru aceasta cântăm ţie : Bucură-te Sfinte Vichentie , Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Icosul 1 :

Îngerilor celor netrupeşti te-ai asemănat lepădând toate lucrurile cele trupeşti ale tinereţilor, nevoindu-te a învăţa legea lui Dumnezeu şi, gustând din dulceaţa cea făr de seamăn a slovelor celor sfinte, le-ai aflat pe acestea mult aducătoare de fericire duhovnicească mai înaltă decât orice altă bucurie a lumii acesteia. Pentru aceasta cu evlavie cântăm ţie :

Bucură-te, al lui Hristos căutătorule din tinereţile tale,

Bucură-te, că ai plăcut a sluji lui Dumnezeu mai mult decât a sluji oamenilor,

Bucură-te, cel ce ziua si noaptea însetai şi flămânzeai după legea lui Dumnezeu,

Bucură-te, dorirea nesfârşită a tuturor lucrurilor celor bune şi folositoare sufletului.

Bucură-te, pilda cea bună a tinerilor din toate timpurile ;

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, minte ridicată la cele mai presus de lume,

Bucură-te, cel ce tinereţile tale nu le-ai cheltuit precum fiul cel risipitor,

Bucură-te , că mintea ţi-ai gătit-o cu virtuţile creştineşti şi nu ţi-ai rănit-o cu patimile tinereţilor,

Bucură-te, mult sârguitorule către dogmele dumnezeieşti.

Bucură-te, mlădiţa tânără odrăslită spre sfinţenie.

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al -2 lea :

Văzând fericitul Valerie, episcopul Augustopolei, pe ucenicul său cel iubit că prin râvnă a dobândit de la Dumnezeu bună pricepere în cele de sus şi alese purtări, precum Mântuitorul a purtat de grijă de ucenicul ce la Cină şi-a plecat capul pe pieptul său, aşa şi dânsul te-a luat sub ascultarea sa, făcându-te pe tine, Sfinte Mucenice Vichentie, lucrător al învăţăturilor lui Dumnezeu . Pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al -2 lea :

Precum oarecând de demult iubitorul de Dumnezeu Moise a primit de la Imparatul lumii ca fratele său, Aaron levitul, să-i fie sprijin în propovăduirea cuvântului dumnezeiesc, aşa şi tu, Sfinte Mucenice Vichentie, de episcopul tău, fericitul Valerie, ai fost chemat şi, pentru dânsul unealtă a propovăduirii slovelor celor pline de har ale lui Hristos te-ai făcut cetăţii Augustopolei şi întregii Spanii. Pentru aceasta cu evlavie cântăm ţie :

Bucură-te, vrednic cinstitor al hainei diaconeşti,

Bucură-te, că, precum fiul cinsteşte pe tatăl său prin ascultare, te-ai arătat lui Valerie cel cu nedesluşită grăire vrednic ascultător,

Bucură-te, că pe dânsul l-ai bucurat cu frumseţea graiului tău,

Bucură-te, cel ce din tinereţe ai adus poporului dulceaţa dumnezeieştii Scripturi ,

Bucură-te, binegrăitorule al sfinţeniei harului dumnezeiesc ;

Bucură-te, că în biserică fiind, poporul se hrănea din înţelepciunea cuvântului tău,

Bucură-te, că nu numai în Biserică, ci în tot locul cu osârdie povăţuiai pe calea mântuirii,

Bucură-te, tinereţe sfântă ce mângâi sufletele răpuse de păcate,

Bucură-te, că pământul Spaniei l-ai umplut de cuvântul Evangheliei.

Bucură-te, al dreptcredicioşilor povăţuitor şi drept învăţător,

Bucură-te, că în tot locul şi în tot ceasul neîncetat cauţi a aduce oamenilor pe Mirele Ceresc,

Bucură-te, că prin gura ta s-au descoperit multora învăţătura Sfintei Biserici,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al- 3 lea :

Căutând prigonitorul împărat Diocleţian a pierde pe toţi dreptmăritorii creştini, a trimis pe Dacian judecătorul să verse sângele celor ce slăveau pe Hristos, Împăratul Lumii.Şi, în Valencia aflându-se, a vărsat mult sânge creştinesc şi, auzind de frumuseţea graiului plin de harul dumnezeiesc al lui Vichentie diaconul, a poruncit a-l aduce la dânsul dimpreună cu episcopul Valerie, spre a-i da la multe chinuri, căci pururea slăveau pe Dumnezeu zicând : Aliluia !

Icosul al-3 lea :

Mulţime de ostaşi a trimis prigonitorul Dacian pentru a duce la scaunul de judecată pe tine, Sfinte Vichentie. Şi, cu grele legături de fier prinzându-te dimpreună cu învăţătorul tău Valerie, legat fiind de cai, te-au târât pe drum rănindu-ţi trupul tău cel sfânt. Pentru aceasta cu evlavie cântăm ţie :

Bucură-te, că trupul tău zdrobit de pietre pentru Hristos s-a făcut,

Bucură-te, că frumuseţea cea tinerească a trupului tău spre chinuire o ai dat,

Bucură-te, cel ce ai înţeles de la Mirele Ceresc că omul se hrăneşte cu Cuvântul lui Dumnezeu,

Bucură-te, cel ce te-ai adăpat de la Izvorul de Viaţă curgător care este Hristos,

Bucură-te, că întunericul temniţei s-a prefăcut în lumina harului lui Dumnezeu,

Bucură-te, că neîncetat sub pronia lui Dumnezeu te-ai aflat cu episcopul tău,

Bucură-te, că în lanţuri, precum odinioară Apostolii , n-aţi încetat a lăuda pe Dumnezeu,

Bucură-te, cel ce ai iubit hrana duhovnicească mai presus decât cea trupească ,

Bucură-te, că Dumnezeu întăriţi cu trupul si fără slăbire v-a arătat prigonitorului Dacian,

Bucură-te, că veseli şi sănătoşi v-aţi înfăţişat înaitea lui,

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, cel ce foame şi sete şi lanţuri pentru Hristos le-ai răbdat,

Bucură-te, că toate cu bucurie le-ai primit spre câştigarea cununilor celor muceniceşti,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 4-lea :

Domnul, Cel ce surpă pe cei puternici şi înalţă pe cei smeriţi, te-a arătat pe tine, Sfinte Vichentie, cu râvnă dumnezeiască, ruşinând pe Dacian prigonitorul ce cu aprigă iuţeală şi mânie s-a năpustit asupra învăţătorului tău. Căci tu sfinte, mic cu anii şi cu treapta slujirii, ai sfărâmat mândria îngâmfatului muncitor cântând lui Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 4-lea :

,,Mărturiseşte cu glas tare puterea lui Hristos, mustră cu limba slobodă şi biruieşte nebunia acestui om viclean care voieşte a face război cu Dumnezeu Făcătorul său’’ strigai către Valerie episcopul ce se spăimântase, căutând a-l întări în faţa mâniei lui Dacian. Dar tu Vichentie Sfinte, plin de Duhul Sfânt fiind, ne înveţi pe noi a preaslăvi pururea pe Hristos şi a răbda toate pentru Dânsul ; pentru aceasta noi credincioşii te întâmpinăm cu laude ca acestea :

Bucură-te, pururea mărturisitor al lui Hristos, Mântuitorul lumii,

Bucură-te, că inima ţi-ai deschis-o primind pe Cuvântul cel Întrupat,

Bucură-te, surpător al eresurilor celor păgâneşti,

Bucură-te, al creştinilor sfânt îndreptător către cele de sus,

Bucură-te, grabnic întăritor al celor slabi în credinţă,

Bucură-te, cel ce ai sfărâmat cu tăria credinţei tale capiştile cele idoleşti,

Bucură-te, că raiul ţi s-a gătit,

Bucură-te, că în locaşurile îngerilor te-ai sălăşluit,

Bucură-te, că fără încetare preaslăveai pe Dumnezeu,

Bucură-te, slava cea pururea a diaconilor,

Bucură-te, că Dumnezeu s-a făcut ascultător rugăciunilor tale,

Bucură-te, că ai umilit pe trufaşul tiran cu râvna credinţei tale,

Bucură-te, Sfinte Vichentie , Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 5-lea :

Văzând aprigul duşman al creştinilor, nesfârşita ta iubire către Dumnezeu, a poruncit ostaşilor să gătească trupului tău Sfinte felurite unelte de muncire. Dar tu, Mucenice, ca un mult râvnitor şi puternic răbdător nu conteneai a mărturisi cu credinţă pe Dumnezeu Cel Unul în Treime şi striga-i în suferinţe lui Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 5-lea :

Pământul s-a binecuvântat umplându-se de sângele tău, căci şiroaie izvorau din rănile tale cele adânci spre bucuria semeţului prigonitor Dacian. Dar tu, Sfinte, ca un vrednic urmaş al Sfântului Arhidiacon Ştefan, te arătai mai doritor a pătimi pentru Hristos decât a trăi fără de Dânsul ; pentru aceasta tot poporul cântă ţie :

Bucură-te, vrednic propovăduitor al adevărului dumnezeiesc,

Bucură-te, că pildă de statornicie în iubirea lui Dumnezeu te-ai făcut nouă credincioşilor,

Bucură-te, cel ce pământul l-ai sfinţit cu curgerea sângelui tău ,

Bucură-te, că asemenea lui Hristos ai pătimit ,

Bucură-te, că trupul spre aprige suferinţe ţi l-ai dat,

Bucură-te, că cereai neîncetat a-ţi fi cumplit strujit sfântul tău trup,

Bucură-te, pentru care durerea s-a prefăcut în bucurie,

Bucură-te, al chinurilor pentru Hristos vrednic doritor,

Bucură-te, al Celor mai Înalte locuitor,

Bucură-te, pururea pentru noi înaintea Scaunului Dumnezeirii rugător,

Bucură-te, că dimpreună cu Ştefan la Liturghia Cerească lui Dumnezeu eşti slujitor,

Bucură-te, lăcaş de odihnă al Duhului celui Sfânt,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 6-lea :

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Sufletul tău, Sfinte Mucenice Vichentie, din tinereţile tale ţi l-ai gătit spre a fi vas ales al lui Dumnezeu. Pentru aceasta, nu numai că răbdai ca pe nişte binefaceri durerile cele amare ale chinurilor ci, rugai stăruitor pe tiranul Dacian ca mai multe şi mai grele munci să dea trupului tău care neîncetat lăuda pe Dumnezeu cântând : Aliluia!

Icosul al 6-lea :

,,Porunceşte slugilor tale să mă bată neîncetat până nu va mai rămâne carne pe mine.Iar eu,robul lui Hristos, Domnul meu, sunt gata a răbda toate pentru numele Lui ’’ strigai ruşinând pe prigonitorul tău Sfinte, râzând de mânia lui cea neîmblânzită de suferinţele tale. De aceea auzi de la noi credincioşii Mucenice cuvinte ca acestea:

Bucură-te, pururea mărturisitor al dumnezeirii lui Hristos, Domnul nostru,

Bucură-te, că fericirea veşnică prin răbdarea chinurilor ai agonisit-o

Bucură-te, că răsplată de sfinţenie ai primit în dar de la Dumnezeu,

Bucură-te, că nebunia păgânilor ai mustrat-o cu dreapta ta credinţă,

Bucură-te, al diavolilor biruitor,

Bucură-te, iubirea nemăsurată cea către Dumnezeu,

Bucură-te, vrednic mărturisitor al Treimii celei Una,

Bucură-te, dor nestins după lumea cea cerească ,

Bucură-te, că trupul ţi l-ai desfătat cu toate cele dureroase, preamărind pe Hristos,

Bucură-te, miel nevinovat de jertfă din turma Păstorului Ceresc,

Bucură-te, grai înmiresmat de nectarul cuvântării de Dumnezeu,

Bucură-te, prin care Biserica se împodobeşte,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 7-lea :

Mucenice, mult nevoitorule pentru Hristos, nebiruit te-ai făcut faţă de judecătorul tău care, necunoscând puterea lui Hristos ce te întărea, căuta cu vicleşug să piardă sufletul tău sfinte. Dar tu, ca un viteaz ostaş al lui Hristos, ai defăimat înşelăciunea sa şi preamăreai puterea lui Dumnezeu strigând : Aliluia !

Icosul la 7-lea :

Cu anii tânăr fiind, dar cu mintea, duhovniceşte înaintat, te-ai arătat Sfinte Mucenice Vichentie; pentru aceasta toate le–ai lepădat din viaţa ta păstrând doar Odorul cel mai de preţ, pe Hristos, Mântuitorul lumii, pentru care, multe ai pătimit cu vitează cugetare ; de care noi minunându-ne grăim ţie unele ca acestea :

Bucură-te, cel ce crucea pat de suferintă ţi-ai făcut,

Bucură-te, că la dânsa ai alergat dorindu-o neîncetat,

Bucură-te, că pe slugi certai că muncile ţi le-au oprit,

Bucură-te, că Hristos te-a întărit cu darul Său,

Bucură-te, că ai făcut să străluceasacă Cuvântul lui Hristos.

Bucură-te, propovăduitorule al Luminii Evangheliei,

Bucură-te, că în chinuri fiind dădeai slavă lui Dumnezeu,

Bucură-te, că numele tău Biruitor s-a chemat,

Bucură-te, că spre munci grozave pe ostaşi ai îndemnat.

Bucură-te, că şi fiare încinse a pătimit trupul tău,

Bucură-te, că trupul ţi l-ai împodobit cu frumuseţe îngerească,

Bucură-te, că păgânii s-au aflat ruşinaţi de dragostea ta cea după Dumnezeu,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 8-lea :

Cetele cele îngereşti privind către mulţimea suferinţelor tale şi văzându-te pe tine sfinte cum nu încetai a pune mai presus de viaţa ta pe Mirele Ceresc , ţi s-au făcut împreună locuitori în temniţă şi împreună cu tine se bucurau, pe Domnul slăvind şi cântând Lui : Aliluia !

Icosul al 8-lea :

Iubitorule de chinuri, purtând în sufletul tău pe Cel Minunat întru sfinţi, ai primit de la Dânsul darul minunilor de care s-au înfricoşat mult ostaşii ce străjuiau temniţa ta; care, degrab alergând la tiranicul judecător, au mărturisit înaintea acestuia arătările îngereşti. Pentru aceasta şi de la noi primeşte laudă ca aceasta :

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că temnicerul s-a creştinat minunându-se de puterea lui Dumnezeu,

Bucură-te, că suferinţele îngerii ţi le-au mângâiat,

Bucură-te, că de la dânşii bucurie ai primit ,

Bucură-te, cel ce şi pe pământ şi în cer împreună cu aceştia petreci.

Bucură-te, cel ce şi cu mai multă putere lăudai pe Dumnezeu,

Bucură-te, că lumina lui Hristos ţi-a luminat întunericul temniţei tale,

Bucură-te, că Împărăţia lui Dumnezeu ai câstigat,

Bucură-te, al raiului locuitor vrednic,

Bucură-te, că patul cel frumos gătit ţie de Dacian l-ai urât,

Bucură-te, că cioburile întinse în temniţă trupul tău de suferinţe istovit au odihnit,

Bucură-te, că trupul tău, temniţa, cu mireasmă sfântă de trandafiri a înmiresmat,

Bucură-te, ale cărui buze umpleau văzduhul de cântări dumnezeieşti,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 9-lea :

Chinurile tale Sfinte, cutremură pe oricine cutează a gândi la ele. Căci munci felurite şi grozave a suferit prea curat trupul tău, pentru care ai şi dobândit de la Dumnezeu cununa muceniciei şi părtaş vieţuirii celei înalte s-a făcut dimpreună cu netrupeştile puteri. De aceea, în rugăciuni te chemăm ca împreună să slăvim puterea celui Prea Înalt cu cântarea cea întreit sfântă zicând : Aliluia !

Icosul al 9-lea :

Eresurile diavoleşti ale ritorilor păgâni ai sfărâmat Vichentie cu dulceaţa cuvântării dogmelor celor dumnezeieşti; căci ai dat trupul spre a-ţi fi ars decât a trece prin foc cărţile cele sfinte din care se descoperă nouă învăţăturile cele sfinţitoare. Pentru aceasta noi credincioşii te întîmpinăm cu laude ca acestea :

Bucură-te, că puterea vicleanului judecător ai zdrobit,

Bucură-te, că eresurile cele păgâneşti ai defăimat ,

Bucură-te, că pentru aceasta, scânduri de fier încins ţi-au ars coastele tale,

Bucură-te, cel ce şi pe grătar de fier încins ţi-ai întins trupul tău,

Bucură-te, că ai biruit focul materialnic cu focul iubirii lui Hristos,

Bucură-te, că mâinile Domnului au primit duhul tău,

Bucură-te, rugător nouă înaintea Scaunului de Judecată,

Bucură-te, cel ce temelie a dreptei credinţe, nouă te-ai făcut,

Bucură-te, tinereţe sfinţită de răbdarea cea în multe chinuri,

Bucură-te, că lumina harului Duhului Sfânt a strălucit întru tine,

Bucură-te, că prin jertfa ta, prilej de bucurie în cer te-ai făcut îngerilor şi nouă pe pământ,

Bucură-te, că lumea păgânilor s-a sfărâmat prin sângele tău,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 10-lea :

Bucurie nemăsurată a aflat sufletul tău care pătimea fără încetare durere grozavă, căci, mărturisind Numele lui Iisus Hristos, nebiruit te-ai descoperit şi, sfârşind nevoinţa pătimirii, te-ai sfinţit Vichentie, suindu-te la cer de unde te milostiveşti spre cei ce în rugăciuni stăruiesc spre tine şi cântă : Aliluia !

Icosul al 10-lea :

S-au spăimântat cei ce te prigoneau de Dumnezeu Care, te-a întărit în pătimiri; pentru aceasta sălbaticiunilor pustiului ţi-au aruncat trupul Vichentie. Dar Domnul, străjer, împotriva firii sale, ţi-a rânduit a-ţi fi corbul şi marea n-a îngăduit-o a fi loc de odihnă pentru tine Sfinte. Pentru aceste ale tale minuni, cântări de laudă îţi aducem zicând :

Bucură-te, oaspete veşnic în cămările lui Dumnezeu ,

Bucură-te, că Tatălui Ceresc fiu mult iubit te-ai făcut,

Bucură-te, că Fiului Său Celui Întrupat vrednic următor întru suferinţe te-ai mărturisit,

Bucură-te, că Duhului Sfânt lăcaş de odihnă te-ai arătat,

Bucură-te, cel ce pentru care corbul, împotriva firii sale, străjer trupului tău s-a făcut,

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că prin grija lui neatins de păsări acesta s-a păstrat,

Bucură-te, că lupul, în chip minunat, de dânsul a fost izgonit,

Bucură-te, că şi marea s-a binecuvântat primind trupul tău ,

Bucură-te, că prigonitorii văzând trupul tău pe uscat odihnindu-se mai-naintea lor, au fugit spăimântându-se,

Bucură-te, prin care păgânismul s-a înfricoşat de puterea lui Dumnezeu,

Bucură-te, mângâierea văduvei care cu evlavie a ridicat moaştele tale sfinte,

Bucură-te, Sfinte Vichentie , Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 11-lea :

Ofrandă fără de prihană, de bună voie adusă lui Dumnezeu eşti Vichentie; căci iubirea Domnului ai pus-o mai presus de firea ta cea stricăcioasă. Şi acum, întru nestricăciune ţi-ai gătit trupul tău care şi străluceşte în Lisabona şi, de la care, mulţime de credincioşi primind binecuvântări, cântă Purtătorului de grijă al tuturor şi Domnului nostru : Aliluia !

Icosul al 11-lea :

Cerurile deschizându-se, cu bucurie au primit cinstit sfânt sufletul tău, care, purtat de sfinţii îngeri, s-a aşezat în mâinile Domnului tău pe care n-ai încetat în suferinţe a-L dori. Iar noi, văzând această minune, strigăm cu smerenie către tine cuvinte ca acestea :

Bucură-te, mucenice grabnic ajutătorule,

Bucură-te, mare apărător al credinţei celei sfinţitoare,

Bucură-te, că prin tine s-a mărturisit puterea lui Dumnezeu,

Bucură-te, că viaţa de aici cea pieritoare ai dat-o pentru cea veşnică în locaşurile Domnului

Bucură-te, că împreună cu îngerii vezi pururea slava lui Dumnezeu,

Bucură-te, izvor de întărire şi mijlocitor grabnic pentru oameni descoperit,

Bucură-te, că dulceaţa graiurilor tale cele sfinte pe păgâni i-a îngrozit,

Bucură-te, că mintea de harul cel dumnezeiesc ţi-ai însufleţit,

Bucură-te, că alinare şi mângâiere în suferinţe, în cântările cele sfinte ai găsit,

Bucură-te, cel ce împreună cu Mina şi cu Victor eşti preamărit,

Bucură-te, că şi cu toţi sfinţii împreună în Împărăţia Cea de Sus petreci,

Bucură-te, cel ce întru desfătări cereşti te odihneşti,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 12-lea :

Rănile tale au descoperit nouă mucenicule, darurile duhovniceşti pe care Dumnezeu le găteşte tuturor celor care, prin felurite nevoinţe, mărturisesc Cuvântul Evangheliei lui Hristos; pentru aceasta, sărutând sfintele tale moaşte, de care nu ne-ai despărţit şi prin care ne-ai învrednicit a afla de la Domnul bucurie sfântă, strigăm zicând lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al 12-lea :

Nu găsim Sfinte, alese cuvinte prin care să cutazăm a cânta muncile tale, a lăuda multa ta răbdare în dureri şi nesfârşitele tale patimi,de care trupul tău cel tânăr s-a învrednicit şi, prin care te-ai făcut mult iubit de întreaga făptură cerească şi pământească; pentru aceasta cu smerenie în glas grăim ţie :

Bucură-te, că în ceata mucenicilor te-ai aşezat,

Bucură-te, că de la Dumnezeu ceri milă pentru păcatele noastre,

Bucură-te, că şi în cer înalţi psalmi de laudă către Domnul,

Bucură-te, că slujitorilor altarelor dumnezeieşti pildă de cinstire eşti,

Bucură-te, că nouă credincioşilor pe Hristos ni l-ai propovăduit,

Bucură-te, că din împresurări cumplite ne izbăveşti,

Bucură-te, mult iubitule de Hristos,

Bucură-te, pururea biruitor al neamului pâgânesc,

Bucură-te, neadormit ocrotitor al neamului crestinesc,

Bucură-te, dulce glăsuire a Cuvântului dumnezeiesc,

Bucură-te, apărător vrednic al cărţilor celor sfinte,

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, ceea ce eşti credincioşilor urcuş spre cămările cereşti,

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul al 13-lea :

O, mult pătimitorule şi mult doritorule mucenice al lui Hristos, pe care Însuşi Domnul, prin mâinile Sale cele Sfinte, te-a primit în Împărăţia Sa, primeşte de la noi aceste puţine stihuri de laudă ; izbăveşte-ne cu rugăciunile tale de viforul necazurilor noastre, întăreşte-ne în ispitele cele diavoleşti, mângâie durerile şi suferinţele noastre cele amare şi ne învredniceşte ca prin răbdarea lor în dragostea către Hristos, pe care, prin patimile tale L-ai preamărit, să câştigăm vieţuirea cea veşnică în Împărăţia Cerească şi, dimpreună cu tine, întreită cântare să aducem lui Dumnezeu : Aliluia ! (Acest Condac se spune de trei ori)

Icosul 1 :

Îngerilor celor netrupeşti te-ai asemănat lepădând toate lucrurile cele trupeşti ale tinereţilor, nevoindu-te a învăţa legea lui Dumnezeu şi, gustând din dulceaţa cea făr de seamăn a slovelor celor sfinte, le-ai aflat pe acestea mult aducătoare de fericire duhovnicească mai înaltă decât orice altă bucurie a lumii acesteia. Pentru aceasta cu evlavie cântăm ţie :

Bucură-te, al lui Hristos căutătorule din tinereţile tale,

Bucură-te, că ai plăcut a sluji lui Dumnezeu mai mult decât a sluji oamenilor,

Bucură-te, cel ce ziua si noaptea însetai şi flămânzeai după legea lui Dumnezeu,

Bucură-te, dorirea nesfârşită a tuturor lucrurilor celor bune şi folositoare sufletului.

Bucură-te, pilda cea bună a tinerilor din toate timpurile ;

Bucură-te, minte ridicată la cele mai presus de lume,

Bucură-te, cel ce tinereţile tale nu le-ai cheltuit precum fiul cel risipitor,

Bucură-te , că mintea ţi-ai gătit-o cu virtuţile creştineşti şi nu ţi-ai rănit-o cu patimile tinereţilor,

Bucură-te, mult sârguitorule către dogmele dumnezeieşti.

Bucură-te, mlădiţa tânără odrăslită spre sfinţenie.

Bucură-te, Sfinte Vichentie, Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Condacul 1 :

Cuvântul lui Dumnezeu l-ai pus in inima ta spre a fi măngâiere, ajutor şi sporire în toate lucrurile cele bune şi folositoare Sfinte Mucenice Vichentie, încă din tinereţile tale, arătându-te pururea sârguitor pentru pătrunderea tainelor celor dumnezeieşti. Pentru aceasta cântăm ţie : Bucură-te Sfinte Vichentie , Mucenice mult doritor al lui Hristos !

Rugăciune:

O, sfinte Mucenice Vichentie, mult doritor al lui Hristos, cel ce ai preamărit pe Dumnezeu cu suferinţele trupului tău şi care, pentru Dânsul, ai iubit chinurile, lăudând şi binecuvântând pe cei ce te prigoneau,nu ne trece cu vederea pe noi cei ce în necazuri, în ispite şi în nevoi te chemăm; roagă-te sfinţite mucenice lui Hristos Dumnezeul nostru, să nu se depărteze de la noi nevrednicii, să caute cu milostivire asupra robilor Săi cei împovăraţi cu multe păcate, pentru ca, nu cu mânie ci cu dreptate să ne mustre pentru fărădelegile noastre.

Aşa Vichentie mucenice cel asemenea cu îngerii, cu rugăciunile tale către Măntuitorul, întăreşte-ne pe noi cei slabi duhovniceşte, dă sănătate celor în suferinţe, orfanilor mângâiere, văduvelor alinare, tinerilor bunăpovăţuire ca, prin mijlocirea ta fiind mântuiţi, să preaslăvim pe Dumnezeu şi pe tine să te mărim în vecii vecilor. Amin!

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Acatistul Sfântului Mucenic Victor care a pătimit pentru Hristos împreună cu Sfânta Muceniță Ștefanida (Sfânta Ștefania sau Sfânta Corona) în 11 noiembrie

 

Traducere din limba rusă

Tropar, glasul 4

Mucenicul Tău, Doamne, Victor, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. 

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Condacul, glasul 4

Prin slava Ta, Doamne, ne-ai descoperit în lume pe purtătorii de pătimiri și pe Mucenicii împodobiți cu virtuți să avem biruință asupra răului. Cu rugăciunile Sfântului Mucenic Victor, mântuiește sufletele noastre!

Condacul 1

Îl cinstim pe alesul ostaș războinic al lui Hristos Dumnezeul nostru, pe Sfântul Mucenic Victor, ca mijlocitor și cald rugător pentru noi. Iar tu, pătimitorule, având îndrăzneală către Domnul, scăpa-ne de toate necazurile și noi te chemăm: Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Icos 1

Înger pământesc și om ceresc ai devenit, Sfinte Mucenic Victor, când, ostaș fiind,  ai fost luminat cu lumina adevăratei cunoștințe a lui Dumnezeu, și cu bucurie L-ai propovăduit pe Hristos. Noi, amintindu-ne de suferințele tale pentru Hristos, îndelung-răbdătorule, îți strigăm:

Bucură-te, căci L-ai iubit din toată inima Creatorul tuturor;

Bucură-te, primind pătimiri pentru numele Său;  

Bucură-te, denunțând răutatea idolilor;

Bucură-te, căci pentru dragostea ta pentru Hristos nu ți-ai cruțat trupul;

Bucură-te, căci ai disprețuit slava acestei lumi;

Bucură-te, cel ce ai gustat din dulceața raiului;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 2

Văzând prigoana celor răi împotriva creștinilor nu te-ai speriat de pedeapsa și chinurile lor, ci ca un bun războinic al lui Hristos te-ai arătat înaintea răufăcătorului comandant Sebastian și ți-ai mărturisit credința în unicul Dumnezeu adevărat, cântându-I: Aliluia.

Icos 2

Având o minte inspirată de Dumnezeu, Sfinte Mucenic Victor, l-ai uimit pe chinuitor cu curajul sufletului și cu cuvintele tale, propovăduindu-L cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeul Cel adevărat. La fel, lăudându-ți mărturisirea, strigăm așa:

Bucură-te, propovăduind un singur Dumnezeu adevărat;

Bucură-te, credincios închinător al Preasfintei Treimi;

Bucură-te, stârpitorul închinării la idoli;

Bucură-te, săditor al evlaviei creștine;

Bucură-te, moștenitorul Împărăției Cerurilor;

Bucură-te, părtaș veșnic la slava lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 3

Prin puterea lui Dumnezeu te-ai întărit și ai stat cu îndrăzneală înaintea torționarului, curajos mărturisitor al lui Hristos Sfinte Victor, disprețuind amenințările și înșelătoria, alegând moartea Mucenicească și cântând lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 3

Având nădejde puternică în Împăratul și Domnul Ceresc și aducându-ți aminte de cuvântul apostolic care spune că se cuvine să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de om, tu, Sfinte Mucenice Victor, neascultând de porunca chinuitorului, te mărturiseai războinic al Împăratului Cerului, alungând ispitirea și răutatea păgânilor care te-au dat la chinuri. Noi, amintindu-ne de curajul tău, strigăm către tine:

Bucură-te, curajos războinic al Împăratului Ceresc;

Bucură-te, rob credincios al Stăpânului tău;

Bucură-te, că ai disprețuit amenințările celor răi;

Bucură-te, dezvăluind desertăciunea idolilor;

Bucură-te, căci ai săvârșit o faptă bună de Mucenicie;

Bucură-te, căci ai mărturisit prin sânge credința ta în Hristos;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 4

Fiind stăpânit de o furtună de furie, chinuitorul nebun a poruncit să te pănă la munci grele, să-ți sfărâme degetele și să ți le rupă din încheieturi, iar apoi te-a aruncat într-un cuptor încins. Dar Tu, Sfinte Victor, ai intrat fără teamă și ai rămas acolo trei zile viu și nevătămat, ca și cei trei tineri în cuptorul Babilonului, punându-ți toată nădejdea în Dumnezeu și cântându-I un cântec de biruință: Aliluia.

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Icos 4

Văzând nelegiuitul voievod că după trei zile de ședere în cuptorul incins ai fost găsit nevătămat, Sfinte Mucenice Victor, s-a aprins cu și mai mare mânie, chemând vrăjitorul și poruncindu-i să te omoare. Acela a fiert carne cu otravă aducătoare de moarte și ți-a dat să mănânci. Iar tu ai zis: „Deși nu mi se cade a primi de la voi carne necurată și a mânca, dar pentru ca să cunoașteți că nimic nu poate otrava cea aducătoare de moarte împotriva puterii Domnului meu, Dătătorul de viață, o voi mânca”. Apoi, rugându-se Sfântul, a mâncat carnea cu otravă și n-a pătimit nimic. Iar noi te lăudăm:

Bucură-te, neclintit campion al credinței;

Bucură-te, puternic și neclintit purtător de patimi;

Bucură-te, cel ce nu ai avut teamă de foc;

Bucură-te, stingând flacările focului cu roua rugăciunilor tale;

Bucură-te, căci ai rămas nevătămat după ce ai mâncat mancarea otrăvită;

Bucură-te, căci acum te hrănești cu dulceața Raiului;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 5

Ai fost ca o stea dumnezeiască, Sfinte Mucenic al lui Hristos, arătând calea mântuirii, căci  vrăjitorul a pregătit alte cărnuri otrăvitoare dar tu mâncând ai rămas iarăși nevătămat, arătând puterea credinței în Hristos și învățându-ne s-I cântăm împreună cu tine: Aliluia.

Icos 5

Atunci vrăjitorul a zis cu mare glas: „Iată, ai biruit puterea vrăjitoriei mele, Victore, și sufletul meu cel pierdut de demult l-ai scos acum din iad, pentru că cred în Domnul Iisus Hristos, Cel propovăduit de tine”. Apoi, ducându-se la casa sa, a adunat cărțile vrăjitoriei și toate fermecătoriile și le-a ars, apoi s-a făcut creștin desăvârșit. Noi, cântând măreția lui Dumnezeu, te lăudăm:

Bucură-te, că ai alungat întunericul necredinței cu cuvântul mântuirii;

Bucură-te, că pe necredincioși i-ai convertit la Hristos prin Mucenicia mărturisirii;

Bucură-te, distrugând toate ispitele diavolului;

Bucură-te, că ai doborât puterea demonilor prin credința lui Hristos;

Bucură-te, cel ce îi ridici pe cei credincioși spre slăvirea lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ne înveți să alergăm la Hristos în necazurile și întristările noastre;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 6

Ai fost un propovăduitor al adevăratei credințe în Hristos înaintea chinuitorilor tăi, Sfinte Mucenice Victor, nefiind atins de niciunul din chinurile lor: ți-au tăiat toate vinele trupului, după aceasta te-au aruncat într-o căldare cu untdelemn fierbinte. Însă sfântul zicea: „Așa-mi este de plăcut acest untdelemn ce fierbe, precum celui însetat apa rece”. Iar muncitorul, mai mult umplându-se de mânie, a poruncit să-l spânzure pe lemn și să îi ardă tot trupul cu făclii; apoi amestecând niște praf omorâtor cu oțet, l-a turnat în gura lui. Iar sfântul a zis: „Oțetul și această otravă de moarte îmi este dulce ca mierea și fagurul”. Noi, minunându-ne de răbdarea ta, strigăm către Dumnezeu Cel minunați între sfinții Săi: Aliluia.

Icos 6

Muncitorul, umplându-se mai mult de mânie, a poruncit să scoată ochii Mucenicului lui Hristos, iar toți cei ce veniseră să îl cerceteze pe sfânt după trei zile au orbit. Dar sfântul, făcându-i-se milă de dânșii, s-a rugat lui Dumnezeu cu sârguință și a zis către dânșii: „În numele Domnului meu Iisus Hristos, să vedeți!”. Astfel rugăciunea Sfântului Mucenic Victor a redat vederea chinuitorilor săi când a chemat numele Domnului Iisus Hristos. De aceea, pentru tine, sfântul slăvit al lui Dumnezeu și făcătorul de minuni, strigăm:

Bucură-te, grabnic mijlocitor înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, cald rugător pentru sufletelor noastre;

Bucură-te, vindecând bolnavii cu rugăciunea ta;

Bucură-te, tămăduitorul rănilor sufletului și ale trupului;

Bucură-te, întărindu-ne credința;

Bucură-te, dându-ne nădejde;  

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 7

Pentru a-L slăvi pe Dumnezeu care îi întăreste pe aleșii Săi, o femeie din popor pe numele ei Ștefanida a venit la locul chinului și s-a mirat de marea răbdare a Sfântului Victor, văzând doua coroane nepieritoare coborând din ceruri, una așezându-se pe capul sfântului și una pe capul ei, și i-a grăit lui: ”Fericit ești, Victore, și fericite sunt pătimirile tale pentru Hristos; bine primită este lui Dumnezeu jertfa ta”.  Noi cu evalvie Îl slăvim pe Dumnezeu din toată inima, strigând: Aliluia.

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Icos 7

Furia răufăcătorului crescu și mai mult, poruncind ca Sfânta Ștefanida care îți lauda suferințele, Sfinte Victor Mucenic al lui Hristos, să fie legată de fiecare picior de vârful a doi finici plecați la pamânt, iar finicii, ridicându-se la înălțimea lor, au despărțit pe sfânta în două. Noi slăvim moartea ei cea mucenicească și binecuvântăm suferința voastră împreună pătimitoare, strigând:

Bucură-te, jertfă plăcută lui Dumnezeu ca jertfa lui Abel;

Bucură-te, cel drept ca și Noe cel plin de fapte bune și desăvârșit în neamul său;

Bucură-te, fiind intocmai lui Avraam în credință, adus pe tine jertfă lui Dumnezeu ca și Isaac;

Bucură-te, urmându-l pe Iov în răbdare;

Bucură-te, punându-ți toată încrederea ta în Domnul ca David;

Bucură-te, chipul muceniciei;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 8

Nu este cu putință, de nu se cunoaște puterea lui Dumnezeu, a înțelege cum un trup slab îndură asemenea chinuri pentru Hristos. Noi, slăvindu-L pe Dumnezeu, care i-a dat o asemenea putere sfântului Mucenic, strigăm cu dragoste: Aliluia.

Icosul 8

De toată bucuria dumnezeiască te-ai umplut, sfinte Mucenic, când ai auzit porunca chinuitorului să-ți taie capul. Noi ne aducem aminte de suferințele tale și lăudăm mare ta răbdare:

Bucură-te, păstrând până la capăt credința, nădejdea și dragostea;

Bucură-te, căci din mâna Celui Atotputernic ai primit cununa de Mucenic;

Bucură-te, că în zilele neînserate ale Împărăţiei lui Hristos viețuiești;

Bucură-te, căci acum trăiești în lăcașurile Raiului;

Bucură-te, rugându-te cu ardoare pentru noi la Tronul lui Dumnezeu;

Bucură-te, ajutor neîncetat celor ce te cheamă cu credință;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 9

Izbăvește-ne de toate necazurile și nenorocirile cu rugăciunile tale, Sfinte Mucenic Victor, căci ai mare îndrăzneală înaintea Domnului, strigând neîncetat: Aliluia.

 Icos 9

Ritorii cei mult grăitori nu te pot lăauda îndeajuns, Sfânt slăvit Mucenic, căci prin suferințele tale pe mulți ai adus la Hristos. Pentru aceasta, noi Te lăudăm după puterea noastră:

Bucură-te, mărturisitorul neînfricat al credinței creștine;

Bucură-te, războinicul de neînvins al lui Hristos;

Bucură-te, ajutor de nădejde pentru toți cei ce caută Adevărul;

Bucură-te, mângâietor grabnic în necazuti;

Bucură-te, ocrotitorul Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, mijlocitorul tuturor creștinilor ortodocși;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 10

Mântuirea și bucuria veșnică ai dobândit prin multe suferințe pentru Hristos, tu, Sfinte Mucenic Victor, învață-ne pe toți să răbdăm pentru Dumnezeu, să Îi mulțumim fiecare după putere și să ne punem toată nădejdea în El, cântând cântarea: Aliluia.

Icos 10

Ești zid și refugiu pentru cei care aleargă spre tine, slujitorul lui Dumnezeu Victor, roagă-te neîncetat lui Hristos Dumnezeul nostru pentru toți cei ce cinstim suferința ta. Te rugăm primește, Sfinte Mucenic îndelung răbdător și de la noi păcătoșii această laudă:

Bucură-te, că ai iubit viața cea veșnică mai mult decât cele trecătoare;

Bucură-te, că ai ales Împărăția Cerurilor în locul slavei lumești;

Bucură-te, că ai câștigat bucurii nesfârșite pentru suferința ta;

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că ai gustat moartea de Mucenic și acum ai viața veșnică și fericită;

Bucură-te, moștenitorul Sionului Celui Înalt;

Bucură-te, apărătorul Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 11

Tu, Sfinte Mucenice Victor, ai dat cantare Preasfintei Treimi, nu doar in cuvinte ci dându-te pe tine însuți ca jertfa: L-ai iubit mai presus de toate pe Creatorul tau, si LIai slujit spre singurul bine, cantand cu afecțiune: Aliluia.

Icos 11

Ești lumină celor care Îl caută pe Hristos, ales de Dumnezeu Sfinte Victor, te rugăm luminează inimile credincioșilor și îi învață pe cei care strigă cu dragoste spre Sfânta Treime::

Bucură-te, urmașul pătimirilor lui Hristos;

Bucură-te, trăind viața fără prihană;

Bucură-te, chip al blândeții și al smereniei;

Bucură-te, ascultare și răbdare în fața suferințelor;

Bucură-te, lumină a evlaviei care nu se stinge niciodată;

Bucură-te, stea, arătând calea cea dreaptă spre mântuire;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 12

Cere harul dumnezeiesc pentru noi, Sfinte Victor Mucenic al lui Hristos, căci cu atât mai mult poate rugăciunea celor drepți spre mila Stăpânului, nu privi spre necurăția noastră păcătoasă ci trezește-ne, fiindu-ne un bun învățător spre pocăință, învățandu-ne să Îi cântăm lui Dumnezeu care are milă de noi: Aliluia.

Icos 12

Îți cântăm și lăudăm faptele tale și îndelunga răbdare, slăvite purtătorule de patimi Sfinte Victor, mulțumim lui Dumnezeu care te-a întărit până la sfârșitul tău de Mucenic, cinstim amintirea ta sfântă și te chemăm în laudă:

Bucură-te, minuat viteaz în suferință;

Bucură-te, cel ce porți pe trupul tău pătimirile Domnului Iisus Hristos;

Bucură-te, căci ai dobândit moștenirea Împărăției lui Hristos;

Bucură-te, căci în casa Tatălui Ceresc ți-ai făcut sălașul;

Bucură-te, căci prin tine Dumnezeu este slăvit;

Bucură-te, căci demonii sunt rușiniai de tine;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 13

Preafericitule Sfinte Mucenic Victor, primește cântarea noastră de laudă adusă ție dintr-o inimă duioasă și ne izbăvește de tot răul cu mijlocirea ta caldă către Dumnezeu, ca împreună cu tine și cu toți sfinții cântăm cântarea de biruință: Aliluia. (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icos 1

Înger pământesc și om ceresc ai devenit, Sfinte Mucenic Victor, când, ostaș fiind,  ai fost luminat cu lumina adevăratei cunoștințe a lui Dumnezeu, și cu bucurie L-ai propovăduit pe Hristos. Noi, amintindu-ne de suferințele tale pentru Hristos, îndelung-răbdătorule, îți strigăm:

Bucură-te, căci L-ai iubit din toată inima Creatorul tuturor;

Bucură-te, primind pătimiri pentru numele Său;  

Bucură-te, denunțând răutatea idolilor;

Bucură-te, căci pentru dragostea ta pentru Hristos nu ți-ai cruțat trupul;

Bucură-te, căci ai disprețuit slava acestei lumi;

Bucură-te, cel ce ai gustat din dulceața raiului;

Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Condacul 1

Îl cinstim pe alesul ostaș războinic al lui Hristos Dumnezeul nostru, pe Sfântul Mucenic Victor, ca mijlocitor și cald rugător pentru noi. Iar tu, pătimitorule, având îndrăzneală către Domnul, scăpa-ne de toate necazurile și noi te chemăm: Bucură-te, Sfinte Victor cel biruitor, slăvit Mucenic!

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!