Rugăciunile începătoare
În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată necurăția și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Slava....Și acum...
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne curățește păcatele noastre. Stăpâne iartă fărădelegile noastre. Sfinte cercetează și vindecă neputințele noastre pentru Sfânt Numele Tău.
Doamne miluiește (de 3 ori)
Slavă…Și acum…
Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne lăsa pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!
Rugăciunea de seara
Troparele serii
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca Unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Doamne miluiește (de 12 ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea I, Sfântului Macarie cel Mare către Dumnezeu Tatăl
Dumnezeule cel veșnice și Împărate a toată făptura, Cela ce m-ai învrednicit a ajunge până în acest ceas, iartă-mi păcatele ce am făcut în această zi: cu lucrul, cu cuvântul, și cu gândul, și curățește, Doamne, smeritul meu suflet, de toată întinăciunea trupului și a sufletului. Și-mi dă, Doamne, în această noapte, a trece somnul în pace, ca sculându-mă din ticălosul meu așternut, bine să plac Preasfântului Tău nume, în toate zilele vieții mele, și-mi ajută cu harul Tău să calc pe vrăjmașii cei ce se luptă cu mine, pe cei trupești și pe cei fără de trup. Izbăvește-mă Doamne de gândurile cele deșarte, care mă întinează și de poftele cele rele, că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a II-a, a Sfântului Antioh, către Domnul nostru Iisus Hristos
Atotțiitorule Cuvinte al Tatălui, Însuți fiind desăvârșit, Iisuse Hristoase, pentru multă milostivirea Ta, nu Te dezlipi de mine, robul Tău, ci odihnește întru mine pururea, Iisuse, Cel ce ești Păstor bun oilor Tale. Nu mă da ispitei șarpelui, nici nu mă lăsa în pofta satanei, că sămânța putrejunii este întru mine. Tu, Doamne Dumnezeule, Celui ce ne închinăm, Împărate Sfinte Iisuse Hristoase, păzește-mă cu lumina cea neîntunecată, cu Duhul Tău cel Sfânt, cu Care ai sfințit pe ucenicii Tăi. Dă-mi Doamne și mie, nevrednicului robului Tău, mântuirea Ta în așternutul meu. Luminează mintea mea cu lumina înțelegerii Sfintei Tale Evangheliei, sufletul meu cu dragostea Crucii Tale, inima mea cu curăția cuvintelor Tale, trupul meu cu patima Ta cea nebiruită, cugetul meu cu smerenia Ta îl păzește, și mă ridică în vreme cuvioasă spre a Ta slăvire, că preaslăvit ești cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul Duh, în veci. Amin.
Rugăciunea a III-a, către Sfântul Duh
Doamne, Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, milostivește-Te spre mine, păcătosul robul Tău, și mă miluiește și-mi iartă mie, nevrednicului toate câte am greșit Ție astăzi ca un om, și nu numai ca un om, ci și mai rău decât dobitocul. Păcatele mele cele de voie și cele fără de voie, cele știute și cele neștiute, care sunt din tinerețe și din obiceiul cel rău și care sunt din voia cea slobodă și din lene: ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de L-am hulit în gândul meu, sau pe cineva am ocărât, sau pe cineva am clevetit în mânia mea, sau am scârbit, sau de ceva m-am mâniat, sau am mințit, sau fără de vreme am dormit, sau vreun sărac a venit la mine și nu l-am socotit, sau pe fratele meu l-am scârbit, sau m-am sfădit, sau pe cineva am osândit, sau m-am mărit, sau m-am trufit, sau stând la rugăciune mintea mea s-a îngrijit de vicleniile acestei lumi, sau răzvrătire am cugetat, sau prea m-am săturat, sau m-am îmbătat, sau nebunește am râs, sau ceva rău am cugetat, sau frumusețe străină am văzut și cu dânsa mi-am rănit inima, sau ce nu se cade am grăit, sau de păcatul fratelui meu am râs, iar păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune nu m-am îngrijit, sau altceva rău am făcut și nu-mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut. Miluiește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu pe mine leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă ușurează, și mă slobozește și mă iartă, ca un bun și de oameni iubitor. Ca în pace să mă culc și să dorm eu păcătosul, necuratul și ticălosul și să mă închin, să cânt și să preaslăvesc preacinstit numele Tău, împreună cu al Tatălui și cu al Unuia-Născut Fiului Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a IV-a
Doamne Dumnezeul nostru, orice am greșit în această zi: cu cuvântul, cu gândul, și cu lucrul, ca un bun și iubitor de oameni, iartă-mi. Somn cu pace și fără scârbă dăruiește-mi. Pe îngerul Tău cel apărător îl trimite să mă acopere și să mă păzească de tot răul; că Tu ești păzitorul sufletelor și trupurilor noastre și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a V-a
Doamne, Dumnezeul nostru, în Care am crezut și al Cărui nume mai vârtos decât tot numele Îl chemăm, dă-ne nouă iertare sufletului și trupului, celor ce mergem spre somn; păzește-ne de toată nălucirea și fără întunecată dulceață, potolește pornirea poftelor, stinge aprinderea zburdării trupești și ne dă în curăție a viețui cu lucrurile și cu cuvintele, ca dobândind viață cu fapte bune, să nu cădem din binele Tău cel făgăduit, că bine ești cuvântat în veci. Amin.
Rugăciunea a VI-a, către Sfânta Născătoare de Dumnezeu
Preacurată și binecuvântată de Dumnezeu Născătoare Marie, Maica cea bună a Bunului Împărat, varsă mila Fiului Tău și Dumnezeului nostru, spre pătimașul meu suflet, și cu rugăciunile tale mă îndreptează spre fapte bune, ca cealaltă vreme a vieții mele, fără prihană să o trec, și pentru tine raiul să dobândesc, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, care ești una curată și binecuvântată.
Rugăciunea a VII-a, către sfântul înger, păzitorul vieții
Îngerul lui Hristos, păzitorul meu cel sfânt și acoperitorul sufletului și al trupului meu, iartă-mi toate câte am greșit în ziua de astăzi, și de toată viclenia vrăjmașului meu celui potrivnic mă izbăvește, ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeul meu; și te roagă pentru mine păcătosul și nevrednicul rob, ca să mă arăți vrednic bunătății și milei Preasfintei Treimi și Maicii Domnului meu Iisus Hristos și tuturor sfinților. Amin.
Rugăciuni către Maica Domnului
Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară.
Fecioară, care ești pururea slăvită, de Dumnezeu Născătoare, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeul nostru, primește rugăciunile noastre și le du Fiului tău și Dumnezeului nostru, ca să mântuiască și să lumineze, pentru tine, sufletele noastre.
Toată nădejdea mea spre tine o pun Maica lui Dumnezeu, păzește-mă sub acoperământul tău.
De Dumnezeu Născătoare Fecioară, nu mă trece cu vederea pe mine păcătosul, cel ce am nevoie de ajutorul tău și de folosința ta, că spre tine nădăjduiește sufletul meu, și mă miluiește.
Rugăciunea Sfântului Ioanichie
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, slavă Ție.
Cuvine-se cu adevărat
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.
Slavă… Și acum… Doamne miluiește (de 3 ori).
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale preacuvioșilor părinților noștri și ale tuturor sfinților, mântuiește-mă pe mine păcătosul.
Rugăciunea Sfântului Ioan Damaschin
Aceasta să o zici arătând spre patul tău:
Stăpâne, Iubitorule de oameni, au doară nu-mi va fi mie acest pat groapă? Sau încă vei mai lumina cu ziua ticălosul meu suflet? Iată groapă îmi zace înainte și iată moartea îmi stă înainte. De judecata Ta, Doamne, mă tem, și de munca cea fără de sfârșit; iar a face rău nu mai contenesc. Pe Tine, Domnul Dumnezeul meu, pururea Te mânii și pe Preacurata Maica Ta și pe toate puterile cerești și pe sfântul înger, păzitorul meu. Și știu, Doamne, că nu sunt vrednic de iubirea Ta de oameni, ci vrednic sunt de toată osânda și chinul. Ci, rogu-Te, Doamne, Mântuiește-mă după mulțimea bunătății Tale, că de vei mântui pe cel drept, nu-i lucru mare, iar de vei milui pe cel curat, nu-i nici o minune, că sunt vrednici de mila Ta; ci spre mine păcătosul să faci minuni cu mila Ta, în aceasta să arăți iubirea Ta de oameni, ca să nu biruiască răutatea mea, bunătatea și milostivirea Ta cea nespusă, ci, precum voiești, tocmește pentru mine lucrul.
Rugăciuni către toți Sfinții și Puterile Cerești
Fiecare din aceste rugăciuni este urmată de câte o închinăciune până la pământ.
Mă închin Ție, Preasfântă Treime, care ești o Ființă, de viață făcătoare și nedespărțită: Părinte, Fiule și Duhule Sfinte; cred întru Tine și Te mărturisesc și Te slăvesc, mulțumescu-Ți și Te laud, cinstescu-Te, Te preaînalț și Te rog: miluiește-mă pe mine, nevrednicul robul Tău, pentru numele Tău. (această rugăciune se rostește de trei ori în cinstea Sfintei Treimii)
Mă închin ție, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, care ai arătat nouă lumina cea adevărată cu nașterea ta, împărăteasa cerului și a pământului, nădejdea celor fără de nădejde, ajutătoarea neputincioșilor și împăcarea cu Dumnezeu a tuturor păcătoșilor. Tu mă acoperă și mă apără de toate nevoile și împresurările sufletești și trupești, și-mi fii folositoare cu prea puternicele tale rugăciuni. (o închinăciune)
Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, primește această puțină rugăciune și o du Fiului tău și Dumnezeului nostru, ca să mântuiască și să lumineze, pentru tine, sufletele noastre. (o închinăciune)
Toate puterile cerești: Scaunele, Domniile, Începătoriile, Stăpâniile, Puterile, Heruvimii, Serafimii, Arhanghelii și Îngerii, rugați-vă lui Dumnezeu pentru mine, păcătosul. (o închinăciune)
Sfinte și Mare Prorocule Ioane, Înaintemergătorule și Botezătorul Domnului, cel care ai pătimit pentru Hristos și ai luat îndrăzneală către Stăpânul, roagă-te pentru mine păcătosul ca să mă mântuiesc pentru rugăciunile tale. (o închinăciune)
Sfinților ai lui Dumnezeu: Apostolilor, prorocilor, mucenicilor, arhiereilor, postitorilor, temătorilor de Dumnezeu, drepților, locuitorilor în pustie, călugărilor, patriarhilor, și toți sfinții care ați pătimit pentru Hristos și ați câștigat îndrăzneală către Stăpânul, rugați-vă pentru mine păcătosul, ca să mă mântuiesc cu rugăciunile voastre. (o închinăciune)
Sfinte Ioane Gură de Aur, cu Vasile cel Mare, cu Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul, cu făcătorul de minuni Nicolae și cu toți sfinții începători ai preoției, ajutați-mă și mă miluiți cu rugăciunile și ajutorul vostru. (o închinăciune)
Toate sfintele femei: mironosițe, mucenițe, temătoare de Dumnezeu și fecioare, care ați slujit Mântuitorului Hristos cum se cuvine, rugați pe Dumnezeu pentru mine, păcătosul. (o închinăciune)
Cea nebiruită și dumnezeiască putere a cinstitei și de viață făcătoarei Crucii Domnului, nu mă lăsa pe mine păcătosul, ci mă apără de toată ispita cea trupească și sufletească. (o închinăciune)
Preacurată Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, nădejdea tuturor creștinilor, pentru că altă îndrăzneală și nădejde nu am, fără numai pe tine, cea cu totul nevinovată Stăpâna mea și Doamnă de Dumnezeu Născătoare, Maica lui Hristos, Dumnezeului meu, pentru aceea mă rog: miluiește-mă și mă izbăvește de toate răutățile mele, și roagă pe Milostivul tău Fiu și Dumnezeul meu ca să miluiască ticălosul meu suflet și să mă izbăvească de veșnicele chinuri, și să mă învrednicească împărăției Sale. (o închinăciune)
Sfinte îngere, păzitorul meu, acoperă-mă cu aripile bunătății tale și izgonește de la mine toată lucrarea cea rea a diavolului și roagă pe Dumnezeu pentru mine, păcătosul. (o închinăciune)
Rugăciuni de pocăință
Și apoi, vrând să te așezi pe așternut, zi acestea:
Luminează ochii mei Hristoase Dumnezeule, ca nu cumva să adorm în moarte, ca nu cândva să zică vrăjmașul meu: întăritu-m-am asupra lui.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Sprijinitor sufletului meu fii, Dumnezeule, că umblu prin mijlocul a multe curse, izbăvește-mă de dânsele și mă mântuiește, Bunule, ca un iubitor de oameni.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preaslăvită Maică a lui Dumnezeu, care ești mai sfântă decât sfinții îngeri, neîncetat te cântăm cu inima și cu gura, mărturisind că tu ești de Dumnezeu Născătoare, căci cu adevărat ne-ai născut nouă pe Dumnezeu întrupat și te rogi neîncetat pentru sufletele noastre.
Și ne dă nouă, Stăpâne, celor ce mergem spre somn, odihnă trupului și sufletului; și ne păzește pe noi de întunecatul somn al păcatului și de toată întunecata și cea de noapte patimă a dulceții. Contenește întărâtările patimilor, stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului nostru le potolește și tot gândul nostru cel pământesc și trupesc adoarme-l. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriți întru poruncile Tale și pomenirea judecăților Tale întru noi nestricată având-o. Cuvântare de slava Ta în toată noaptea ne dăruiește, ca să cântăm și să binecuvântăm și să slăvim preacinstitul și preaîncuviințatul Tău nume, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preaslăvită pururea Fecioară, binecuvântată de Dumnezeu Născătoare, du rugăciunea noastră la Fiul tău și Dumnezeul nostru, și cere să mântuiască prin tine sufletele noastre.
Slăbește, lasă, iartă, Dumnezeule, greșelile noastre, cele de voie și cele fără de voie, cele cu fapta și cu cuvântul, cele cu știința și cu neștiința, cele din noapte și din zi, cele cu mintea și cu gândul. Toate le iartă nouă, ca un bun și iubitor de oameni.
Pe cei ce ne urăsc și ne fac strâmbătate iartă-i, Doamne, Celor ce ne fac bine fă-le bine. Fraților și rudeniilor noastre dăruiește-le cererile cele către mântuire și viață veșnică. Pe cei ce sunt întru neputință cercetează-i și vindecare dăruiește-le. Pe cei de pe mare ocârmuiește-i. Cu cei călători împreună călătorește. Pe cei din văzduh ocrotește-i. Celor ce ne slujesc și ne miluiesc pe noi iertare păcatelor dăruiește-le. Pe cei ce ne-au cerut nouă, nevrednicilor, să ne rugăm pentru dânșii miluiește-i, după mare mila Ta. Pomenește, Doamne, pe mai dinainte adormiți, părinții și frații noștri, și-i odihnește unde luminează lumina feței Tale. Pomenește Doamne, pe frații noștri cei din necazuri și-i izbăvește de toată primejdia. Pomenește, Doamne, pe cei ce aduc daruri și fac bine în sfintele Tale biserici și le dă lor cererilor cele către mântuire și viață veșnică. Pomenește-ne, Doamne, și pe noi, smeriții, păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, și luminează mintea noastră cu lumina cunoștinței Tale și ne îndreaptă pe calea poruncilor Tale. Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și ale tuturor sfinților Tăi, că binecuvântat este în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea cinstitei Cruci
Apoi să-ți săruți crucea și să faci semnul Sfintei Cruci pe locul unde vrei să te culci, de la cap până la picioare, și tot la fel spre toate laturile, grăind:
Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui, să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul; cum se topește ceara de la fața focului, așa să piară diavolii de la fața celor ce iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul crucii și zic cu veselie: Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoarea Crucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos, și S-a pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe Tine, cinstită Crucea Sa, spre alungarea a tot pizmașul. O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi cu Sfânta Doamnă Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, și cu toți sfinții în veci. Amin.
Îngrădește-mă, acoperă-mă și mă păzește, Doamne, cu puterea cinstitei și de viață purtătoarei Crucii Tale, depărtând de la mine tot răul. Amin.
Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos
În mâinile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, îți încredințez sufletul meu, păzește-mă, binecuvântează-mă, miluiește-mă după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale și viață veșnică îmi dăruiește. Amin.
Tropar - Acatist la Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, glasul al 3-lea
Fecioară Curată, ca un izvor de viață făcător ai zămislit Roua cea după fire necuprinsă și ai izvorât pentru noi nectar de neîncetată bucurie, ce dimpreună cu apa vieții veșnice, din izvorul tău se revarsă în bogate râuri și nesfârșite; pentru care, cu toți bucurându-ne, strigăm: Bucură-te, Izvor al vieții tuturor.
Condacul 1
Pe fântâna cea pururea curgătoare și de viață dătătoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăște apele darului, mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăște tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credință și să zicem rugămu-ne rourează-ne cu darul tău, ca să strigăm ție: Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Icosul 1
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea
ce ai născut fără de sămânță pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de
veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta, ca să te slăvesc strigând
către izvorul tău unele ca acestea:
Bucură-te, ocean înțelegător care asemenea norilor reverși minuni peste toată lumea;
Bucură-te, Siloame al doilea, care covârșești curgerile Nilului cu revărsarea darului;
Bucură-te,
apa care izvorăști ca dintr-o piatră cu preaslăvire, și a Iordanului
lucrare ai primit; Bucură-te, mană de mântuire care te faci arătată spre
trebuința celor ce cer bogata ta apă cu adevărat îndestulătoare;
Bucură-te, izvor din care curge toată bunătatea și îndestularea de tămăduire;
Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;
Bucură-te, că tuturor le dai celor ce cer, întărire sufletelor și sănătate trupurilor;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 2
Stăpânul cerului și al pământului, lucruri minunate și prea slăvite a săvârșit întru tine, Ceea ce ești cu totul fără prihană, pentru că de sus a picurat, arătat, ca o ploaie în pântecele tău, dumnezeiască Mireasă, arătându-te pe tine izvor de tămăduiri, care vindeci pe toți cei ce-ți cântă: Aliluia!
Icosul 2
Dumnezeiesc izvor ai raiului Fecioară
și Maică cerească pe tine te nu-mim după vrednicie, căci curgerea și
darul izvorului tău au străbătut în cele patru părți ale pământului,
care se acoperă pururea cu străine mi-nuni, din apa ce se dă spre
băutură tuturor celor ce cer. Pentru aceasta bucurându-ne toți
creștinii, cu credință alergăm la izvorul tău, scoțând totdeauna apă, cu
sfințenie și cu dulceață zicând:
Bucură-te, izvorul curgător de tămăduiri;
Bucură-te, că în dar reverși din destul, bogate vindecări celor bolnavi;
Bucură-te, că pe cei orbi, ce aleargă la tine, a vedea lămurit îi faci;
Bucură-te, că pe mulți șchiopi i-ai îndreptat;
Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai întărit;
Bucură-te, că prin turnarea apei de trei ori pe cel mort, l-ai vindecat;
Bucură-te, minune străină, acoperită pururea de slava Celui Preaînalt.
Bucură-te, că pe tine te numim rai cugetător;
Bucură-te, căci ca o ploaie pe pământ uscat căzând adăpi sufletele cele însetate de viață;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 3
Puterile tale cele mari și pline de minuni nedeșertate și mai presus de fire pe care tuturor le reverși, cine le va putea spune, o, izvorule dătător de daruri; că nu numai că gonești bolile cele cumplite de la cei ce aleargă la tine cu dragoste, ci și patimile cele sufletești le speli, curățindu-le la toți cei ce-ți cântă ție: Aliluia!
Icosul 3
Pe norul cel ceresc cu cântări
minunate să-l lăudăm credincioșii, care pe picătura Hristos, dătătorul
de viață, pe pământ L-a plouat, pe apa cea dumnezeiască și vie, cea
săltătoare și izvorâtoare, fără de moarte, a dăruit-o nouă
credincioșilor care cântăm:
Bucură-te, vasul băuturii celei dumnezeiești, Ceea ce după băutură niciodată nu se deșartă;
Bucură-te, Ceea ce alungi setea care topește sufletele;
Bucură-te, că din pântecele minții cei ce beau înțelepțește, revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te, că tuturor le izvorăști darul din destul;
Bucură-te, izvor de viață primitor care pururea izvorăște daruri;
Bucură-te, fântâna tămăduirilor, care toată tăria bolilor o arată a fi slabă și neputincioasă;
Bucură-te, vedere orbilor;
Bucură-te, dumnezeiască curăție a celor leproși;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 4
Izvorăște-mi mie Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, darurile cuvântu-lui, ca să laud izvorul tău, care izvorăște viață și dar credincioșilor, că tu pe Cuvântul Cel într-un Ipostas L-ai izvorât nouă și izvor de tămăduire, de obște, te-ai arătat tuturor celor ce-I cântă: Aliluia!
Icosul 4
Biserica ta, Preacurată Fecioară, se
arată tuturor casă de doctorie mai presus de fire, că din moarte văzută,
ridică arătat pe credincioșii cei ce aleargă la dânsa și tuturor
izvorăște dulceață din destul. Pentru care și noi nevrednicii cu cântări
duhovnicești, veselindu-ne, zicem:
Bucură-te, apa izvorului celui dătător de viață;
Bucură-te, norul care aduci ploaie de mântuire;
Bucură-te, vindecare a celor bolnavi;
Bucură-te, slobozirea celor din primejdii;
Bucură-te, răcoreala celor înfierbântați de arșița păcatelor;
Bucură-te, luminarea ochilor orbiți de neștiință;
Bucură-te, auzirea celor surzi;
Bucură-te, că pe cei ce zăceau în pat bolnavi, numai cu atingerea i-ai scăpat;
Bucură-te, loc de tămăduire sfințit cu adevărat;
Bucură-te, că ne izvorăști din ceruri daruri fără împuținare;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 5
Daruri din destul curg din tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că izvorăști apă de tămăduiri din care se adapă sufletele credincioșilor celor însetați de viață și gonești arșița păcatelor celor ce cântă: Aliluia!
Icosul 5
Neamul omenesc te laudă pe tine
Preacinstită, că tuturor le izvorăști din ceruri daruri fără încetare,
arătându-te pe tine izvor nemuritor, Dumnezeiască Mireasă, celor ce-ți
aduc aceste cântări de laudă:
Bucură-te, izvorâtoarea apei, Hristos, din care se adapă toată lumea;
Bucură-te, că Făcătorul tuturor întru tine ca o picătură s-a pogorât arătat;
Bucură-te, că pe cel orb l-ai făcut a vedea lumina;
Bucură-te, izvorule care ai dezlegat prin apă firea pietrei cea înfricoșată;
Bucură-te, curățirea leproșilor și sugrumarea diavolilor;
Bucură-te, că pe împărați i-ai făcut credincioși desăvârșiți;
Bucură-te, înțelepciunea celor simpli;
Bucură-te, bogăție de daruri a săracilor;
Bucură-te, că prin revărsarea apei, tămăduiri de multe feluri le-ai dăruit;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 6
Lucru cu adevărat necuprins și mai presus de fire este Cel ce s-a lucrat întru tine, Născătoare de Dumnezeu, că apa izvorului tău este tămăduirea bolilor celor de moarte aducătoare, Ceea ce firea cu adevărat nu a văzut. Pentru care și noi cu umilință ne rugăm: nu ne trece cu vederea, sârguiește ajutătoarea noastră grabnică și ne izbăvește din cursele vrăjmașilor ca să te lăudăm zicând așa: Aliluia!
Icosul 6
Măririle minunilor izvorului tău,
Fecioară Preacurată, cine le va putea spune, ca Ceea ce cu adevărat ai
înspăimântat gândul omenesc prin picăturile izvorului tău, de care
povestesc limpede lâna și mana și Siloamul și piatra Ceea ce a izvorât
și pridvorul lui Solomon. Darul tău este mai pre-sus de cuvânt și de
gând; drept aceea și noi într-o unire de gânduri și glasuri cântăm
laudele acestea:
Bucură-te, Fecioară că din tine se revarsă apa care vindecă patimile cele de moarte aducătoare;
Bucură-te, că din izvorul tău a curs apa care a vindecat sânul femeii cel cuprins de cangrenă;
Bucură-te, grabnică vindecătoare a bolilor celor cumplite;
Bucură-te, că prin stropirea apei, credincioșii se sfințesc;
Bucură-te, Fântâna bucuriei celei neîncetate;
Bucură-te, izvorule al frumuseții celei negrăite;
Bucură-te, dezlegarea tuturor bolilor;
Bucură-te, înecarea tuturor patimilor;
Bucură-te, râul cel prea limpede care faci sănătoși pe cei credincioși;
Bucură-te, apa care dai tămăduiri celor bolnavi de felurite boli;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 7
Apa înțelepciunii și a vieții izvorând lumii, pe toți chemi, Născătoare de Dumnezeu, să scoată apele cele de mântuire ți cu ea să stingă cărbunii înșelăciunii și ai necurăției; drept aceea și noi credem cuvintele Fiului tău, Stăpână, care a zis: "că în veci nu vor înseta cei ce cu credință vor bea din ea" zicând: Aliluia!
Icosul 7
Pântece mai înainte sterp ai dezlegat
arătat, cu curgerile izvorului tău, că și nașteri dăruiești, ca Ceea ce
ai născut pe Stăpânul tuturor, pentru care și noi bucurându-ne zicem:
Bucură-te, curgerea înțelepciunii care curățește necunoștința;
Bucură-te, amestecare care picură dumnezeiască dulceață inimii;
Bucură-te, paharul manei cel de viață turnător;
Bucură-te, baie de Dumnezeu izvorâtă;
Bucură-te, Ceea ce izvorăști liniștea neputințelor;
Bucură-te, Ceea ce stingi văpaia bolilor;
Bucură-te, Ceea ce ai liniștit frigurile și ai stins aprinderea înfocării;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 8
Minunile tale cele neauzite Stăpână, fac pe toți credincioșii cei ce le aud a se minuna de apa izvorului tău; pe cei muți și surzi ca și cum ar fi grăitori îi face, iar pe cei ce pătimesc cumplit îi vindecă, și tămăduiește desăvârșit pe cei ce cântă cu credință: Aliluia!
Icosul 8
Pe toate apele le covârșește Fecioară
Curată, apa izvorului tău, care dăruiește arătat izbăvirea de boli
cumplite și dă sufletelor toată sănătatea, ca Ceea ce se revarsă mai
presus de fire tuturor celor ce cântă:
Bucură-te, că pe cei ce aleargă la tine îi scoți din cuptorul necazurilor;
Bucură-te, ușa prin care străbate razele luminii și luminează ochii trupești și sufletești;
Bucură-te, Ceea ce singura ești mângâierea pământenilor;
Bucură-te, izvor prea cinstit;
Bucură-te, că prin curgerea izvorului Tău, diavolii s-au înfricoșat;
Bucură-te, că pe Leon l-ai făcut călăuză orbului neștiutor spre al tău izvor;
Bucură-te, că a fi împărat l-ai încredințat;
Bucură-te, că el spre mulțumire Biserică în numele tău a ridicat;
Bucură-te, că tu dar făcător de minuni de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că pătimașii ce cu credință năzuiesc la izvorul tău se tămăduiesc;
Bucură-te, vas de apă neîmpuținată și de boli vindecătoare;
Bucură-te, că izvorul tău tuturor este îndeajuns îndestulător;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 9
Lumină și tămăduire tuturor mădularelor omenești făcându-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, care ai născut pe Făcătorul și Ziditorul tuturor, din amestecarea tinei și a apei ai luminat negrăit ochii orbului, cel ce se născuse orb și care nici cum nu vedea soarele cel dulce, care dobândind vederea și văzând lumina și marea minune izvorâtă din milostivirea ta cea negrăită a zis: Aliluia!
Icosul 9
Siloamul vindeca bolile, însă mai
presus s-a arătat, Preasfântă Stăpână, izvorul tău făcător de minuni,
fiindcă acesta nu numai odată într-un an și nu numai acei ce iau mai
întâi, dobândesc sănătate, ci de-a pururea vinde-că toată rana
sufletească și trupească a celor ce cu bună credință și cu dragoste vin
către tine strigând:
Bucură-te, scăldătoarea în care se afundă toate durerile noastre cele sufletești și trupești;
Bucură-te, vas cu care primim bucuria și mântuirea;
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață;
Bucură-te, lemn care îndulcești apele cele amare ale mării lumești.
Bucură-te, izvor nesecat al apei cele dătătoare de viață;
Bucură-te, Ceea ce îndulcești necazurile noastre cele amare;
Bucură-te, apa care curătești spurcăciunea păcatului;
Bucură-te, încetarea întristărilor noastre;
Bucură-te, vindecarea bolilor noastre;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 10
Vrând să vădești minunile cele de la izvorul tău, ai poruncit, Stăpână, lui Leon să ducă orbul în partea cea mai dinlăuntru a pădurii și să-i stingă setea cea trupească cu apă; iar cu tină să-i ungă ochii lui cei întunecați pentru ca să cunoască puterea ta și să nu fie tăinuit izvorul vindecărilor care îl dai în dar tuturor celor ce au nevoie. Pentru aceasta și noi nu tăinuim minunile și facerile tale de bine către noi robii Tăi, ci cu mulțumire proslăvim pe Dumnezeu și cântăm: Aliluia!
Icosul 10
Viața noastră pământească afundată
fiind în tina păcatelor, sufletul de păcate îmbolnăvit, trupul de dureri
chinuit, pentru că mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre ne
pedepsește, către tine dar alergăm, Maica lui Dumnezeu, și înaintea
izvorului tău cădem, rugându-te: spală tina păcatelor vindecă sufletele
îmbolnăvite și trupurile chinuite le îndreptează, ca noi cu bucurie să
strigăm ție:
Bucură-te, vindecarea patimilor sufletești;
Bucură-te, izbăvirea durerilor și chinurilor trupești;
Bucură-te, voința cea bună a lui Dumnezeu către noi cei păcătoși;
Bucură-te, adevărata îndreptare a celor ce se căiesc înaintea lui Dumnezeu, pentru păcatele lor;
Bucură-te, baie care speli cugetele noastre murdare de fărădelegi;
Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Izbăvitorul care în dar curăță fărădelegile noastre;
Bucură-te, că prin tine, după măsura credinței se dau vindecări;
Bucură-te, mijlocitoarea bucuriei celei veșnice;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 11
S-a înălțat apa izvorului tău, Curată, mai presus de ceruri, aceasta fiind hrana sufletului, miere din piatră și dăruire de mană, slobozitoare de boli și mântuitoare, pentru aceasta mulțimea credincioșilor veselindu-se saltă cântând: Aliluia!
Icosul 11
Fântână izvorâtoare de viață plină de
daruri dumnezeiești s-a arătat nouă preacinstit izvorul tău, Stăpână,
spre băutura, sfințirea și mângâierea noastră; iar noi cu dragoste
cinstindu-l și cu credință îngenunchind înaintea lui strigăm ție:
Bucură-te, chezășuitoarea mântuirii păcătoșilor;
Bucură-te, vindecarea a toate neputințele;
Bucură-te, Ceea ce duci rugăciunile credincioșilor Fiului tău și Dumnezeului nostru;
Bucură-te, pământul făgăduinței din care ne izvorăsc toate bunătățile cerești și cele pământești;
Bucură-te, Ceea ce adăpi brazdele pe care cresc mulțmile îndurărilor;
Bucură-te, Ceea ce ne povățuiești pe noi către patria cerească;
Bucură-te, roua florilor celor nevestejite;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 12
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, fă-ne vrednici de darurile tale și te rugăm, treci cu vederea păcatele noastre, dând tămăduire celor ce cu credință se apropie de izvorul tău și cer binecuvântare și iertare de păcate cântând: Aliluia!
Icosul 12
Nu cerem mai multă îndurare de la
tine, Stăpână, decât precum te-ai milostivit și ai dat tuturor acelora
care mai înainte de noi au ajuns la izvorul tău și au dobândit cele de
folos, așa te milostivește deci și spre noi cei ce suntem cuprinși de
faptele cele rele ca să te slăvim pe tine, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, nădejdea noastră în viața aceasta și după moarte;
Bucură-te, cununa cea slăvită a celor ce au credință și se luptă împotriva ispitelor;
Bucură-te, Ceea ce dai veșnică mântuire celor ce se ostenesc în viața călugărească;
Bucură-te, Ceea ce izbăvești omenirea din foametea sufletească și trupească;
Bucură-te, tare ajutătoare în războaie;
Bucură-te, Ceea ce ne păzești pe noi de năvălirea altor neamuri;
Bucură-te, păzitoarea celor ce călătoresc pe pământ, pe apă și prin aer;
Bucură-te, comoara legii noastre creștinești;
Bucură-te, că în orice vreme secetoasă cerem ajutorul tău, îl dobândim;
Bucură-te, stâlp neclintit al creștinătății;
Bucură-te, că prin minunile tale ai bucurat tot neamul creștinesc;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 13
O, întru tot cântată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorul cel nedeșertat al îndurărilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemăsurat al bunătății, nădejdea și mântuirea tuturor creștinilor, la tine ridicăm ochii sufletelor și a trupurilor noastre, către tine tindem mâinile noastre cele slabe și din adâncul inimii strigăm ție: Caută spre noi dintru înălțimea ta cea sfântă, vezi credința și umilința sufletului nostru, ascultă rugăciunea noastră care o facem către tine din inima noastră cea împietrită depărtează de la noi toate nevoile, toată răutatea și toată întristarea ce vine asupra noastră, întru această vremelnică viață. Vindecă toate bolile și neputințele noastre cele sufletești și trupești, dăruiește-ne sănătate și ne izbăvește de veșnica muncă prin rugăciunile tale ca să cântăm neîncetat: Aliluia!
Acest Condac se rostește de trei ori.
După aceasta se cisesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1 pe care le găsiți mai jos.
Icosul 1
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea
ce ai născut fără de sămânță pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de
veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta, ca să te slăvesc strigând
către izvorul tău unele ca acestea:
Bucură-te, ocean înțelegător care asemenea norilor reverși minuni peste toată lumea;
Bucură-te, Siloame al doilea, care covârșești curgerile Nilului cu revărsarea darului;
Bucură-te,
apa care izvorăști ca dintr-o piatră cu preaslăvire, și a Iordanului
lucrare ai primit; Bucură-te, mană de mântuire care te faci arătată spre
trebuința celor ce cer bogata ta apă cu adevărat îndestulătoare;
Bucură-te, izvor din care curge toată bunătatea și îndestularea de tămăduire;
Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;
Bucură-te, că tuturor le dai celor ce cer, întărire sufletelor și sănătate trupurilor;
Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Condacul 1
Pe fântâna cea pururea curgătoare și de viață dătătoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăște apele darului, mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăște tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credință și să zicem rugămu-ne rourează-ne cu darul tău, ca să strigăm ție: Bucură-te, Ceea ce ești izvor de viață dătător!
Rugăciune - Acatist la Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii
Prea Sfânta Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ocrotitoarea neamului omenesc, căreia Stăpânul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos ne-a înfiat când era pe Crucea patimilor Sale, văzându-Te pe Tine Maica Sa și pe ucenicul pe care-l iubea, a zis : Femeie iată fiul Tău și ucenicului Fiule iată Mama ta, deci prin aceasta toți câți credem în patima Lui cea făcătoare de viață, cei care am fost atinși de veninul șarpelui și de acul morții și care prin "Rana Lui ne-am vindecat", Ție ne-a încredințat Stăpânul ca să ne fii Maică, pentru ca numai o maică adevărată poate să cunoască toate durerile și suferințele fiilor săi. Tu Prea Sfântă Stăpână, care din neamul omenesc fiind știi câte suferințe au căzut asupra acestui neam, din pricina păcatelor lui; dăruitu-ne-ai Izvorul Tău cel dătător de multe vindecări pe care-l prăznuim astăzi. Tu ai făcut ca orbul să se rătăcească în căutarea izbăvirii, iar pe bunul și blândul Leon să-l găsească și să-i stingă setea cu apa izvorului Tău și prin spălare i-ai dăruit vederea. Dar nu numai orbul s-a îndulcit de mila Ta, ci și Leon, pentru bunătatea inimii lui i-ai dăruit împărăția Bizanțului. Lui Iustinian împăratul i-ai dăruit vindecare de boala lui cea fără de leac și tuturor celor ce au alergat cu credință le-ai dăruit izbăvire din multe feluri de boli, prin multele minuni date de Atotputernicul Dumnezeu prin mijlocirea Ta de Maică, pe care cine le va putea spune după vrednicie și ce grai le va putea grăi. De aceea și noi acum cădem în genunchi în fața milostivirii Tale, ca uneia care cunoști cât de mare este slăbiciunea noastră, cât de groaznică ne este căderea, cât de departe suntem de adevărata cale a dreptății dumnezeiești; am căzut, ne-am depărtat, toți ne-am abătut, împreună netrebnici ne-am făcut. Cine ne va ajuta, cine ne va ridica pe noi, dacă nu Tu care ești Maica noastră cea bună și milostivă, care totdeauna mijlocești la Fiul Tău și Dumnezeul nostru pentru iertarea păcatelor noastre celor multe, de aceea și acum în această zi în care prăznuim amintirea Izvorului Tău celui făcător de minuni; cădem la Tine și cu umilință ne rugăm, să mijlocești la Cel Atotputernic și Atotmilostiv, ca să trimită acestei ape Sfințite în această zi de praznic, darul Siloamului, puterea îngerului de la lacul Viteza, și marea Ta milostivire de la izvorul cel arătat lui Leon, ca să curățească păcatele noastre și să tămăduiască toată boala și toată neputința noastră cea sufletească și trupească, că unde s-a înmulțit păcatul să prisosească harul și unde lipsește sănătatea să plinească aceasta lipsa bogăția darurilor Izvorului Tău celui făcător de minuni. Ca totdeauna binecuvântând pe Stăpânul și pe Tine mărindu-Te să ne învrednicim de împărăția Fiului Tău și Dumnezeului nostru, ca să strigăm Ție cu mulțumire miluiește-ne pe noi Împărăteasa a Izvorului tămăduirii. Amin!
Apoi se face otpustul: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Sfântul
Hristofor a trăit pe vremea împăratului Deciu, la anii două sute
cincizeci. Acesta era un tânăr mercenar barbar, ajuns împreună cu alţi
ostaşi într-un oraş din Răsărit unde au supus la chinuri pe toţi
creştinii ce i-au găsit. Deşi mare cât un uriaş la statură şi foarte
urât la faţă, lui Reprove (căci aşa îi era numele înainte) i s-a făcut
milă de aceşti oameni. Dar neputând să grăiască pe limba lor, s-a rugat
lui Dumnezeu, şi a fost trimis la el îngerul Domnului, zicându-i:
"Reprove, îmbărbătează-te!" Şi cum a atins îngerul buzele lui, a grăit
el slobod. Şi intrând în cetate, a înfruntat pe cei ce prigoneau pe
creştini, şi erau rătăciţi pentru cele deşarte, de socoteau că cele fără
de suflet sunt zei. Pentru aceasta a fost bătut de un oarecare Vachie,
către care răspunzând zicea că este oprit de porunca lui Hristos; dar de
şi-ar da pornire mâniei, nu i-ar sta înainte nici Vachie, nici puterea
împăratului lui, ca o nimica şi putredă fiind. Deci a trimis împăratul
la dânsul două sute de slujitori, din pricina chipului lui îngrozitor şi
înfricoşător, şi din pricina puterii lui nestăpânite şi nebiruite.
Aceşti slujitori îl găsiră având în mână un toiag, care toiag cu minune
dumnezeiască a odrăslit; şi mergând la împăratul, pe cale împuţinându-se
pâinile slujitorilor, rugându-se el lui Dumnezeu le-a adăugat şi
altele, de hrană, de care minune mare slujitorii spăimântându-se au
crezut în Mântuitorul Hristos, şi mergând la Antiohia au fost botezaţi
împreună cu sfântul Hristofor, de către sfântul sfinţitul mucenic
Vavila, episcopul Antiohiei, care în loc de Reprove, l-a numit
Hristofor.
Tot
în această zi, pomenirea mutării moaştelor sfântului Nicolae de la Mira
la Bari, în anul 1087, când regiunea Mira Lichiei a căzut în mâinile
turcilor.
Preabunul
Dumnezeu şi Iubitorul de oameni Domnul nostru, pe cei ce s-au nevoit cu
osârdie pentru Dânsul, pe sfinţii Săi ucenici şi apostoli, prooroci şi
mucenici, şi pe toţi cei ce bine au plăcut Lui, nu i-a învrednicit numai
Împărăţiei cerurilor şi veşnicelor bunătăţi, ci şi locurile în care au
strălucit şi au fost îngropaţi ei, le-au luminat cu multe minuni,
arătându-le pline de daruri. Astfel şi mormântul în care fusese îngropat
marele apostol şi evanghelist Ioan de Dumnezeu cuvântătorul, în toţi
anii izvorăşte şi izbucneşte afară fără de veste în a opta zi a lunii
lui Mai, din suflarea Sfântului Duh, praf şi pulbere sfântă pe care
locuitorii de acolo o numesc mană. Şi aceasta luând-o cei ce vin acolo, o
au pentru izbăvirea de toate bolile, spre tămăduirea sufletelor şi
sănătatea trupului slăvind pe Dumnezeu şi pe robul Său Ioan cinstindu-I.
Se
cuvine a şti că tatăl cuvântătorului de Dumnezeu era Zevedeu, iar maica
sa era Salomi, fiica lui Iosif, logodnicul Născătoarei de Dumnezeu.
Pentru că Iosif a avut patru feciori: pe Iacov, pe Simeon, pe Iuda şi pe
Iosif, şi trei fiice: pe Estir, pe Marta şi pe Salomi, care a fost
femeia lui Zevedeu şi maică a lui Ioan cuvântătorul de Dumnezeu. Deci
Mântuitorul era unchi lui Ioan, pentru că era frate al Salomiei, fiica
lui Iosif. Se cuvine să ştim că în vremea când a fost vândut Domnul
nostru iudeilor şi a fost răstignit, au fugit toţi. Dar Ioan, ca un
iubit, a fost de faţă la vânzarea şi la răstignirea Lui, şi a venit şi
la mormânt cu Petru. Apoi a luat pe Născătoarea de Dumnezeu întru ale
sale. De aceea se zice că a avut trei maice pe pământ: întâi pe Salomi,
dintru care s-a născut; a doua, tunetul, că s-a numit fiul tunetului; şi
a treia pe Preasfânta de Dumnezeu Născătoarea, precum a zis Domnul: .
Şi a îngrijit-o Ioan până la adormirea ei. Apoi a venit la Efes şi a
dărâmat prin rugăciunea sa capiştea Artemidei şi a mântuit din rătăcire
patru sute de mii de bărbaţi şi femei ce slujeau Artemidei, şi i-a adus
la lumină. Iar muntele pe care se află biserica cuvântătorului de
Dumnezeu se numeşte Livaton, unde spre apus zace sfântul Timotei. Iar
Maria Magdalena şi cei şapte tineri din Efes sunt în muntele din
apropiere ce se cheamă Hileon. Iar sfânta Ermiona, fiica lui Filip, unul
din cei şapte diaconi, din cele patru proorociţe fiice ale lui, zace
aproape în acel munte. Şi Audact mucenicul şi fiica sa Calistena şi alţi
mucenici ce au fost episcopi: Ariston, Tiranos, Aristovul şi Pavel
cetăţeanul pustiului. Şi se face prăznuirea lui în cinstita sa
apostolească biserică, ce este la locul ce se numeşte Evdomon.
Pe
acest mare Arsenie l-a întrebat oarecând papa Teofil al Alexandriei,
suindu-se şi cu alţii către dânsul: "Spune-ne, o părinte, cuvânt de
folos". Şi el zise: "Dacă îl voi spune, îl veţi ţine?" Iar ei ziseră:
"Aşa, adevărat." Şi zise el: "Oriunde veţi auzi de Arsenie, să nu vă
apropiaţi acolo".