Încă de aici începem să trăim Raiul sau iadul.

 Iubirea de sine ne lipseşte de pace şi de bucurie – Din ce cauză, Gheronda, nu-mi găsesc întotdeauna pacea? – Nu te-ai eliberat încă de sinele tău, ci eşti sclava omului tău celui vechi. Caută să-ţi arunci sinele, căci altfel te va arunca el pe tine. Cel care are iubire de sine nu poate avea odihnă, pace sufletească, fiindcă nu este liber lăuntric. Este ca broasca ţestoasă şi păşeşte la fel ca ea. Oare broasca ţestoasă îşi scoate liber capul? Mai tot timpul rămâne închisă în carapacea ei. – Gheronda, teoretic îmi dau seama cum trebuie să fiu, în practică însă… – Punerea în practică este dificilă fiindcă prin asta îl constrângi pe omul cel vechi. Dar dacă nu-l constrângem cu sârguinţă pe omul nostru cel vechi, el ne va arunca în aer zidirea duhovnicească. – Gheronda, cum este iadul? – Am să-ţi povestesc o întâmplare pe care am auzit-o. Odată, un om simplu Îl ruga pe Dumnezeu să-i arate cum este Raiul şi iadul. Aşadar într-o noapte a auzit o voce în somn spunându-i: „Vino să-ţi arăt iadul!”. Şi îndată s-a aflat într-o încăpere în care mulţi oameni stăteau în jurul unei mese, iar în mijloc era o oală plină cu mâncare. Însă toţi acei oameni erau înfometaţi, pentru că nu puteau mânca. Ţineau în mână câte-o lingură foarte lungă. Luau mâncarea din oală, dar nu puteau aduce lingura la gură. De aceea unii bombăneau, alţi strigau, alţii plângeau… Apoi a auzit aceeaşi voce spunându-i: „Vino acum să-ţi arăt şi Raiul!”. Şi îndată s-a aflat într-o altă încăpere, unde mulţi oameni stăteau în jurul unei mese asemănătoare cu cea dintâi, iar în mijlocul ei era tot o oală cu mâncare, iar ei aveau aceleaşi linguri lungi. Însă toţi erau sătui şi bucuroşi, pentru că fiecare lua cu lingura sa mâncare din oală şi-l hrănea pe celălalt. Ai înţeles acum cum poţi să trăieşti Raiul încă din această viaţă? Cel care săvârşeşte binele se bucură, deoarece este răsplătit cu mângâiere dumnezeiască. Cel care săvârşeşte răul suferă şi face din raiul pământesc un iad pământesc. Ai dragoste, bunătate? Eşti Înger şi, oriunde mergi sau te opreşti, transmiţi Raiul. Ai patimi, răutate? Ai înlăuntrul tău pe diavolul şi, oriunde mergi sau te opreşti, transmiţi iadul.

Încă de aici începem să trăim Raiul sau iadul. Extras din Patimi și virtuți – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.