UN SFAT LA ÎNCEPUTUL POSTULUI.

 Spovediți duhovnicului nu doar păcatele, ci și tot ce este trăire negativă, afecte dezordonate, stări sufletești neplăcute, vise rele, coșmaruri, întristări, supărări, nemulțumiri, crize, emoții negative, spaime, atacuri de panică, anxietate, mânie surdă, lipsa de atenție, lipsa de concentrare, timiditate, tensiuni lăuntrice iraționale, melancolii, regrete, nostalgii, pierderi, doruri bolnave, tânjiri dureroase, neîmpliniri afective, frustrări, neacceptări, emoții și sentimente toxice precum repulsia obsesivă, tristețea, furia lăuntrică, dezamăgirea constantă, insensibilitatea sau nesimțirea duhovnicească, cruzimea, moliciunea, nepăsarea, dureri și suferințe vagi sau greu de localizat, îngândurări stranii, reacții ciudate, dispoziții afective sau sufletești nefirești, înclinații bolnăvicioase, gânduri rele sau obsesive, neputințe ale inimii sau ale sufletului, uitări, pierderi ale cumpătului etc., spovediți-le cel puțin o dată în viață.
Cereți-i permisiunea cu smerenie să vă asculte, chiar dacă acestea nu sunt păcate în sine. Toate vor slăbi în intensitate și vor dispărea și în viața voastră va apărea un bun de mare preț: seninătatea sufletului! Și în timpul zilei, dar mai ales în timpul nopții. Pacea afectivă și emoțională este un mare dar! Aceste trăiri negative oricât de mărunte ar fi, sunt obositoare, și dispariția lor prin spovedania nominală punctuală, aduce o odihnă binemeritată minții, inimii și sufletului întreg.
Mulți oameni, neștiind această taină, trăiesc ani îndelungați cu o stare sufletească zdruncinată din cauza trăirilor sufletești amestecate, chiar dacă se spovedesc și se împărtășesc regulat. După prima lor vădire la duhovnic, harul pătrunde în cele mai intime si mai întunecate colțisoare ale sufletului, curățand și luminând totul.