PE MĂSURA ÎNTRISTĂRII ESTE ȘI MÂNGÂIEREA DATĂ DE DUMNEZEU

 ,,Când afli deci pace neschimbată în calea ta, teme-te, pentru că ești departe de cărarea pe care pășesc picioarele obosite ale sfinților. Căci, cu cât pășești mai sigur pe calea ce duce spre cetatea Împărăției și te apropii de cetatea lui Dumnezeu, cu atât ai mai mult ca semn tăria încercărilor ce te întâmpină. Și, cu cât te apropii și înaintezi, cu atât se înmulțesc încercările împotriva ta. Când simți deci în sufletul tău încercări mai felurite și mai tari, să știi că în acele timpuri sufletul tău a primit cu adevărat, în ascuns, o altă treaptă, mai înaltă, și i s-a adăugat, la starea în care se află, un har nou. Căci după măsura harului aduce Dumnezeu peste suflet necazurile altora încercări. Nu înțelege prin ele încercările lumești, care se întâmplă unora pentru că au pus frâu răutății în lucrurile văzute, nici tulburări trupești, ci încercări ce se potrivesc călugărilor care se liniștesc.

Iar dacă sufletul suferă de vreo slăbiciune și nu poate răbda încercările cele mari, și se roagă să nu intre în ele, iar Dumnezeu îl ascultă, să știi că, în măsura în care te întărește față de încercările cele mari, în aceeași măsură te învrednicește și de darurile cele mari. Căci nu dă Dumnezeu un dar mare, fără o mare încercare. Pentru că după încercări a rânduit Dumnezeu și darurile, potrivit cu înțelepciunea Lui, pe care nu o pricep cei zidiți de El. Drept aceea, din necazurile grele ce ți se întâmplă prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu să cunoști câtă cinste a primit sufletul tău din partea măririi Lui. Căci pe măsura întristării e și mângâierea".

Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință.